O lună neagră, "un fenomen ce apare rar", se va ridica în noaptea de 1 octombrie 2016, adică vineri spre sâmbătă dimineața. Dar ce anume înseamnă acest evenimentul lunar ?

Anunțul "La Noapte Răsare Luna Neagră" - poate suna ca titlul unui film de groază apocaliptic, dar evenimentul astronomic este puțin probabil că va semnala sfârșitul lumii, în ciuda preocupărilor unora de a face profeții apocaliptice în legătură cu aceste apariții.

Alții anunță Cutremure Catastrofale, cu ocazia acestor apariții, mai ales că apariția unui studiu al unor japonezi care au afirmat că anumite cutremure majore, din anumite zone ale lumii, apar mai des la Lună Nouă și la Lună Plină, le-a dat "apă la moară".

Cei mai mulți, însă, le răspund că așa ceva sunt simple invenții.

Dar Ce este o Luna Neagră?

Există mai multe definiții cu privire la ceea ce este de fapt, Luna Neagră.

Dar cei mai mulți experți sunt de acord că termenul de Luna Neagră se referă la a doua Lună Nouă, ce apare într-o aceeași lună calendaristică.

Luna Neagră nu trebuie să fie confundată cu o Luna Albastră, un fenomen care apare atunci când există o a doua Lună Plină într-o aceeași lună calendaristică.

Joe Rao de la space.com explică:

"O a doua lună plină într-o singură lună calendaristică este numită uneori o Lună Albastră.

O Lună Neagră se presupune a fi anti-simetrica unei Luni Albastre, adică a doua Lună Nouă ce apare într-o singură lună calendaristică.".

Ultima Luna Neagră a fost în martie 2014, iar următoarea Lună Neagră, după acest an, este așteptată să apară în 2019.

Evenimentul Lunii Negre va avea loc în primele ore ale dimineții de sâmbătă, la ora 04:11 ora României (01:11 GMT), pentru cei din emisfera vestică.

Luna neagră va coincide cu Halloween-ul pentru cei din emisfera estică.

Din păcate, nu va fi de fapt nimeni capabil s-o vadă, pentru că Luna fiind Neagră nu va apărea ca fiind vizibilă. În locul unde se va afla pe cer, va fi doar "foarte întuneric", și nu se va vedea nici o stea.

Luna ar putea avea o influență asupra cutremurelor - Cutremurele puternice sunt mult mai probabil să se producă atunci când este Lună plină sau Lună nouă

Cutremurele puternice sunt mult mai probabil să se producă atunci când este Lună plină sau Lună nouă, potrivit unui studiu publicat luni 12 septembrie 2016, în Nature Geoscience.

Oamenii de știință japonezi care au inițiat cercetarea susțin că studiul mareelor în regiunile seismice ar putea ajuta, prin urmare, la evaluarea riscurilor, a relatat France Presse, preluată de AGERPRES pe 12 Sep 2016..

Forțele de atracție gravitațională (gravitatea) ale Lunii și Soarelui au un efect semnificativ asupra Pământului.

Când Pământul, Luna și Soarele sunt aliniate, așa cum se întâmplă atunci când este Lună plină și Lună nouă, forțele de atracție ale celor două astre se unesc, iar efectele sunt mai puternice.

Această atracție a Soarelui și Lunii este responsabilă pentru maree și, cu cât efectele gravității sunt mai puternice, cu atât amplitudinea mareelor este mai importantă.

"Munca noastră a demonstrat legături între forța mareelor și mărimea și frecvența cutremurelor", a explicat pentru AFP Satoshi Ide de la Universitatea din Tokyo, coautor al studiului.

Pentru a ajunge la aceste concluzii, Satoshi Ide și colegii săi au integrat, sub forma unor statistici, date referitoare la cutremure înregistrate în lume și valorile amplitudinii mareelor.

Conform rezultatelor lor, unele dintre cele mai mari cutremure din ultimii 20 de ani s-au declanșat în timpul unor maree înalte, adică atunci când era Lună plină sau nouă.

Mai mult, cutremurele puternice par mult mai numeroase atunci când amplitudinea mareelor este importantă.

Studiul oferă câteva exemple de astfel de seisme de "Lună plină" sau "Lună nouă'':

- cel din 26 decembrie 2004 din largul coastelor Sumatra (Indonezia), care a fost urmat de un tsunami imens ce a lăsat mai mult de 220.000 morți;

- cel din 27 februarie 2010, din Chile, cu magnitudinea de 8,8, care a afectat centrul Chile, făcând 523 morți;

- cel din 11 martie 2011, din Japonia, care a devastat coasta de est a Japoniei, provocând moartea a 19.000 de oameni.

Liniile de falie, deja sub presiune, ar putea, prin urmare, să fie sensibile la forțele gravitaționale ale Soarelui și Lunii.

Dar, potrivit cercetătorilor, doar cutremurele puternice sunt influențate de astre.

Pentru cele mai mici, nu pare să existe nicio legătură, încheie AFP.

I. Cutremurul de la noi din 4 Martie 1977, de 7,2 grade pe scara Richter, s-a produs la Lună Plină (99% Lună Plină).

Declanșarea cutremurului din 4 martie vine în sprijinul teoriilor japonezilor și arată că și Vrancea poate fi sensibilă la alinierea astronomică dintre Lună, Pământ și Soare.

La ora 21 si 21 de minute când a avut loc seismul, pe 4 Martie 1977, faza Lunii era 99% și deci mai trebuia foarte putin ca Luna sa fie Plină.

Luna plină este atunci când faza este 100%.

Puteți vedea aici fazele lunii din Martie 1977, și să verificați că era o 99% Lună Plină, pe 4 Martie 1977.

Desigur, așa cum știe toată lumea, nu la orice Lună Plină sau Lună Nouă, se declanșează cutremure.

Cauza cutremurelor e legată de tensiunea și presiunea dintre plăcile tectonice, plăci care la un moment dat cedează în urma unei asemenea presiuni. Atunci se produc rupturi interne catastrofale care generează cutremurele majore.

Nu sunt tensiuni mari în plăci, nu sunt cutremure majore.

Ceea ce spun cercetătorii japonezi, este doar faptul că atracția gravitațională sporită din cauza alinierii astronomice Lună-Pământ-Soare, fenomen care se petrece la Lună Plină și la Lună Nouă, ar putea facilita declanșarea cutremurelor, în cazul în care există deja tensiuni majore în plăcile tectonice.

După cum spune studiul: "Liniile de falie, deja sub presiune, ar putea, prin urmare, să fie sensibile la forțele gravitaționale ale Soarelui și Lunii".

Dar, potrivit cercetătorilor, doar cutremurele puternice sunt influențate de astre.

Cutremurul din 1977 (Cutremurul din '77) a fost un puternic cutremur care s-a produs la ora 21:22:22 în data de 4 martie 1977, cu efecte devastatoare asupra României.

A avut o magnitudine de 7,2 grade pe scara Richter și o durată de circa 56 de secunde (55 conform altor surse). Cutremurul a făcut 1.570 de morți (1.578 conform altor surse), din care 1.391 (1.424 conform altor surse) numai în București.

La nivelul întregii țări au fost circa 11.300 de răniți și aproximativ 35.000 de locuințe s-au prăbușit. Majoritatea pagubelor materiale s-au concentrat la București unde peste 33 de clădiri și blocuri mari s-au prăbușit.

Cutremurul a afectat de asemenea și Bulgaria. În orașul Sviștov, trei blocuri de locuințe au fost distruse și peste 100 de oameni au murit.

Epicentrul cutremurului a fost localizat în zona Vrancea, cea mai activă zonă seismică din țară, la o adâncime de circa 100 km. Unda de șoc s-a simțit aproape în toți Balcanii.

Mulți cetățeni au intrat în panică, majoritatea ieșind în stradă. Iată mărturia soldatului Mircea Nemigean din București:

„Eram santinelă pe acoperișul unui important obiectiv militar; adică, deasupra etajului șapte. Noaptea era destul de luminoasă și de văzut, puteam vedea până departe.

Numai că odată parcă n-am mai simțit acoperișul sub picioare. M-am apucat însă bine de ceva și cu ochii numai primprejur, să văd ce se întâmplă. Dar nu-mi puteam crede ochilor. Cât vedeam cu ochii, toate blocurile se clătinau.

Și toate clădirile se înclinau de-o parte și de cealaltă ca și copacii pe furtună. Prima undă a fost pe verticală. Câteva fracțiuni de secundă a părut să înceteze, dar apoi a reînceput pe orizontală.

Cerul a crăpat brusc, de parcă stătea să se frângă în două. Am auzit detunături îndepărtate, apoi un zgomot înfundat, care parcă venea de peste tot; se auzea tot mai tare.

Apoi a venit un vânt puternic, de era să mă azvârle jos. S-a dus, dar apoi s-a și întors înapoi, de data asta cu miros greu de ars.

Și p-ormă s-au stins toate luminile... pe cer era un uriaș arc de foc, ca și cum s-a produs un scurtcircuit în tot orașul... Și atunci am zis: «Gata, cred că-i gata orașul!».”

II. Cel mai puternic Cutremur din Vrancea, cel produs în 26 Octombrie 1802, și estimat la 7,9 - 8,2 pe Richter s-a produs la Lună Nouă (1,52% Luna Nouă)

Luna Nouă complet acoperită este la 0%

Puteți vedea aici fazele lunii din Octombrie 1802, și să verificați că era o 1,52% Lună Nouă, pe 26 Octombrie 1802, când a avut loc cel mai groaznic cutremur din România, înregistrat vreodată.

Cutremurul din 1802 a fost un puternic cutremur care s-a produs pe data de 26 octombrie 1802 în zona Vrancea.

Este cel mai puternic seism vrâncean, având între 7,9-8,2 grade pe scara Richter.

Unda sa de șoc s-a simțit și în Moscova, în Sankt Petersburg, în Insula Creta și în Marea Egee.

El a ținut 2 minute și de 30 de secunde.

În București, multe clădiri au căzut.

Turnul Colței s-a prăbușit parțial

Aici este mărturia caligrafului Dionisie Eclesiarhul:

„S-au cutremurat pământul foarte tare, de au căzut toate turlele bisericilor din București și clopotnița cea vestită, care era podoaba orașului, cu ceasornic au căzut și s-au sfărâmat, și era atunci mare frică.” Prin "clopotnița cea vestită", caligraful se referă la Turnul Colțea.

Altă mărturie:

„În zioa de Vinerea Mare, la leat 1802, octomvrie 14 (n.Red. 26 octombrie, stil nou), la 7 ceasuri de zi, s-au cutremurat pământul foarte tare. Aici în București s-au ruptu și turnul cel înalt Colțea, care era podoaba orașului, iar din casele boerești și din cele de obște prea puține au scăpat zdravene. În multe locuri s-au desfăcut pământul, eșind nisip și apă. Și a doa zi, iarăș s-au cutremurat, dar nu așa tari, la 3 ciasuri den zi.”

La ora 1:30, cutremurul s-a simțit în Kiev. În total, au fost 6 replici puternice, ce au durat cumulat aproximativ 3 minute (aceeași durată cu seismul principal).

Replicile au fost așa de puternice, încât, în Kiev de exemplu, foarte multe case și biserici au suferit avarii mai mult sau mai puțin grave, iar clopotele au sunat.

Într-o scrisoare a academicianul Anatolie Drumea de la Chișinău, se menționează faptul că o bonă, pe data de 26 octombrie 1802, plimba un băiețel într-un cărucior, în curtea Bibliotecii Universității „M. V. Lomonosov“ din Moscova. La ora 1:53, "au început să cadă statuile", iar băncile de piatră s-au răsturnat. Băiețelul, era viitorul poet rus Aleksandr Pușkin.

De asemenea, cutremurul a fost resimțit puternic și în Sankt Petersburg.

În Constantinopol s-a simțit o serie de cutremure foarte violente, încât se credea că orașul va fi distrus complet.

În satul Feldioara, o coloană de apă a țâșnit dintr-o crăpătură produsă de cutremur, aruncând apă în aer, la o înălțime de câțiva metri.

În București , seismul s-a simțit la ora 12:55.

Multe clădiri au fost avariate sau distruse, printre care Biserica Sf. Nicolae, Turnul Colței și Mănăstirea Cotroceni. Biserica Elefterie a rămas fără două turle, reconstruite abia în anul 1867.

Au izbucnit multe incendii, probabil din cauza răsturnării sobelor.

Pământul s-a despicat în unele locuri, apă verde cu miros de sulf țâșnind afară.

Cea mai puternică replică a avut loc la ora 5, dar nu a făcut victime.

III. Cutremurul din Vrancea produs în 10 Noiembrie 1940, și estimat la 7,4 pe Richter s-a produs aproape de Luna Plină (83% Luna Plină)

Luna complet Plină este la 100%, iar variația de la o zi la alta, e de aproximativ maxim 5%.

Prin urmare cutremurul din 1940 s-a produs cu doar 4 zile înainte de Luna Plină când Luna era la "83% Lună Plină", în timp ce Cutremurul din 1977 s-a produs cu zi înainte de Luna Plină, când Luna era la "99% Lună Plină"

Puteți vedea aici fazele lunii din noiembrie 1940, și să verificați că era o "83% Lună Plină", pe 10 Noiembrie 1940, când a avut puternicul cutremur din 1940.

Cutremurul din 1940 a fost un cutremur cu magnitudinea de 7,4 grade pe scara Richter, produs la ora 3:39 dimineața, pe data de 10 noiembrie 1940, cu epicentrul în zona Vrancea, la o adâncime de circa 133 km.

A fost primul mare cutremur din România contemporană, având o durată de 45 de secunde.

Efectele lui au fost devastatoare în centrul și sudul Moldovei, dar și în Muntenia. Numărul victimelor a fost estimat la 1.000 de morți și 4.000 de răniți, majoritatea în Moldova.

Din cauza contextului în care s-a produs, cifra exactă a victimelor nu a fost cunoscută, informațiile fiind cenzurate în timpul războiului.

Cutremurul s-a resimțit pe mai mult de 2 milioane km².

Mișcarea terenului s-a simțit spre est la Odessa, Cracovia, Poltava, Kiev și până la Moscova, unde a și provocat unele distrugeri (intensitatea estimată V–VI).

Spre nord, aria macroseismică s-a întins până la Leningrad; spre vest până peste fluviul Tisa, iar spre sud-vest și sud, în Iugoslavia, în toată Bulgaria și mai departe până la Istanbul.

Anul 1940 s-a caracterizat printr-o activitate seismică foarte ridicată în Vrancea, nu doar din cauza cutremurului din 10 noiembrie și a replicilor sale, ci, în realitate, pe tot parcursul acelui an s-au produs multe cutremure. Astfel, încă din primele luni ale anului 1940 s-au produs cutremure vrâncene care, conform cataloagelor, au avut magnitudini de 4,5–5 și au avut loc la adâncimi mari, de 130–160 km.

Pe la mijlocul anului, mai exact în ziua de 24 iunie 1940 s-a produs un cutremur vrâncean de magnitudine 5,5 la 115 km adâncime, resimțit ușor în Muntenia și Moldova.

A urmat o perioadă de liniște relativă până la începutul lui octombrie, mai exact pe 3 octombrie 1940, când s-a produs un seism de 4,7–5 la 150 km adâncime.

În seara zilei de 21 octombrie 1940 s-au produs mai multe cutremure vrâncene, dintre care cel mai important a avut loc pe la miezul nopții la adâncimea de 100 km (M=4,5).

În dimineața zilei de 22 octombrie 1940, la ora 8:37, în zona Vrancea s-a produs un cutremur mai puternic, de magnitudine Mw=6,5 și intensitate maximă VII spre VII ½ pe scara Mercalli, la o adâncime de 122–125 km; acest seism a fost destul de puternic resimțit în special în Muntenia și Moldova (cu intensități care pe o arie destul de largă au fost de VII grade pe scara Mercalli). Ruperea a fost, se pare, între 125–140 km adâncime.

S-au semnalat doar stricăciuni ușoare, crăpături în pereți, geamuri sparte, dar fără victime. Cutremurul din 22 octombrie nu a avut imediat replici (notabile, adică de cel puțin 4).

La începutul lunii noiembrie s-au produs, însă, mai multe cutremure de peste 4 la 140–150 km adâncime. În ziua de 8 noiembrie 1940, la ora 14, cu mai puțin de două zile înainte de cutremurul catastrofal, s-a produs un alt cutremur vrâncean de 5,5 grade la 145 km adâncime, seism care a fost resimțit și la București.

O zi mai târziu, în după-amiaza de 9 noiembrie 1940 s-au înregistrat câteva cutremure slabe, locale, în zona orașului Panciu, mișcări care au trecut aproape neobservate de populație (II–III grade pe scara Mercalli).

Violentul cutremur produs în dimineața zilei de 10 noiembrie a surprins opinia publică, în special datorită faptului că în regiunea Vrancea nu mai avusese loc un seism de o magnitudine foarte mare din anul 1838. Toate seismele vrâncene mai semnificative (cu magnitudini mai mari de 6,5) produse în acest interval de timp (în 1868, 1893, 1894 și 1908) nu au avut caracter catastrofal, ele cauzând numai pagube minore sau medii clădirilor mai vechi; aceste seisme au avut magnitudini de 6,6–6,8 grade.

Prin ordinul de mărime, acest seism aparține seriei seismelor vrâncene majore, așa cum au fost cele din anii 1471, 1516, 1590, 1620, 1681, 1738, 1802, 1838 și, ulterior, 1977. Toate aceste cutremure vrâncene majore (de magnitudini mai mari de 7) au cauzat pagube majore pe arii întinse, având arii macroseismice foarte largi.

Cutremurul din 10 noiembrie 1940 a avut mai multe replici, încă din primele momente, dintre care șase au atins magnitudini de peste 5.

Cea mai puternică replică s-a înregistrat în dimineața zilei de 11 noiembrie 1940, la ora 8:34, având magnitudinea 5,5 grade, intensitatea maximă VI, adâncimea focală 150 km, replică ce a fost, se pare, resimțită ușor și la București.

Seria de replici a continuat până la începutul lunii decembrie 1940, după care s-a stins treptat. Studiile ulterioare au ajuns la concluzia ca marele cutremur din noiembrie 1940 a rupt segmentul inferior, cel mai profund, al blocului litosferic, undeva intre 135–160 km adâncime.

Informațiile referitoare la cutremurul din 1940 au fost în mare parte cenzurate, îndeosebi din cauza faptului că se declanșase cel de-Al Doilea Război Mondial. Prin urmare, cifra precisă a victimelor a fost doar estimată. Se apreciază că acestea ar fi fost de 1.000 de morți, majoritatea în Focșani și Moldova în general și circa 4.000 de răniți. În 1982, memoriile publicate de vicepremierul României la momentul evenimentului, indicau 593 de morți și 1.271 de răniți în toată țara.

Cutremurul din 1940 a fost resimțit puternic și în București, unde a produs importante pagube și între 300 și 500 de morți.

IV. Cutremurul din Vrancea produs în 23 Ianuarie 1838, și estimat la 7,5 pe Richter s-a produs aproape de Luna Nouă (14,71% Luna Nouă)

Luna complet Nouă este la 0%, iar variația de la o zi la alta, e de maxim aproximativ 5%.

Prin urmare cutremurul din 1838 s-a produs cu doar 3 zile înainte de Luna Nouă când Luna Nouă era la "14,71% Lună Nouă", în timp ce Cutremurul din 1802 s-a produs chiar la Lună Nouă, când Luna era la "1,52% Lună Nouă"

Puteți vedea aici fazele lunii din ianuarie 1838, și să verificați că era o "14,71% Lună Nouă", pe 23 Ianuarie 1838, când a avut puternicul cutremur din 1838.

Cutremurul a fost urmat de 3 șocuri puternice, conform lui Schuller (geologul în serviciul Ducelui de Saxonia).

La Galați s-a produs fenomenul de lichefiere a solului.

Cutremurul a afectat Transilvania, Țara Românească și Moldova.

În Țara Românească s-au prăbușit 217 biserici, cele mai multe în Râmnicu Vâlcea și Craiova.

În București, conform unui raport oficial, s-au prăbușit 36 de clădiri inclusiv Hanul lui Manuc și Biserica Sf. Silvestru.

La data de 13 ianuarie 1838, Manolache Florescu, șeful poliției București, a prezentat un raport ce arăta că 8 persoane au murit și alte 11 persoane au fost rănite. Ulterior, raportul a fost revizuit și a arătat că 73 de persoane au fost ucise și 14 rănite.

Chateaugiron, consulul francez la București, a raportat că au murit peste 720 de persoane, și că „dezastrele cauzate în acest oraș de acest eveniment sunt imense și nu pot fi evaluate”

Concluziile Fluierul.ro:

Ultimele patru Cutremure Majore din Vrancea, 1802, 1838, 1940, 1977 s-au produs cu 1,2,3 maxim 4 zile înainte de Luna Nouă sau de Luna Plină.

Prin urmare, Ipoteza că Cutremurele Majore din Vrancea se produc cu doar cîteva zile înainte de o Lună Nouă sau o Lună Plină nu este deloc hazardată.

De-asemenea ultimele 4 cutremure majore s-au produs fie cu aprox. 1-2 luni DUPĂ Echinocțiu de Toamnă (26 octombrie 1802, 10 noiembrie 1940), fie cu aprox. 1-2 luni ÎNAINTE de Echinocțiu de Primăvară (23 ianuarie 1838, 4 martie 1977)

Earthquake potential revealed by tidal influence on earthquake size–frequency statistics

Condus de Satoshi Ide, un seismolog de la Universitatea din Tokyo, studiul a constatat că:

"pentru mai mult de 10.000 de cutremure de aproximativ magnitudine 5,5, cercetătorii au descoperit,

că un cutremur care a început în timpul unei perioade de stres a Mareelor Înalte,

a fost mult mai probabil, ca el să crească rapid, la magnitudinea 8 sau mai sus.

"Toate cutremurele încep prin a fi mici și în funcție de numeroși factori care nu sunt pe deplin înțeleși, cresc în intensitate" a explicat Satoshi Ide.

(Fluierul)