'Sindromul' Viktor Orban bântuie Europa: Un nou curent a pornit și provoacă îngrijorare la Bruxelles

Deși integrarea economică a fostelor țări est-europene este o sursă de satisfacție pentru liderii Uniunii Europene, nu același lucru este valabil pe plan politic și diplomatic. Turnura „iliberală” revendicată de Ungaria lui Viktor Orban este cu atât mai îngrijorătoare, la Bruxelles și în capitalele europene, cu cât riscă să se răspândească în alte democrații din Europa Centrală și de Est care au aderat la Uniune în urmă cu douăzeci de ani.

Anul 2023 a fost ilustrativ pentru aceasta. În Polonia, alegătorii au pus capăt celor opt ani de guvernare a PiS, partidul naționalist ultra-conservator care a multiplicat subiectele de conflict cu cei douăzeci și șapte, ceea ce a adus ușurare la Bruxelles, Paris, Berlin. Dar, în același timp, slovacii l-au adus în fruntea guvernului pe Robert Fico, care în câțiva ani a alunecat de la social-democrație la un populism impregnat de naționalism și conservatorism.

La fel ca omologul său maghiar Viktor Orban, Robert Fico s-a remarcat prin poziții ostile față de ajutorul pentru Kiev. Reformele sale judiciare și dorința de a reduce independența mass-media publice ridică temeri că Bratislava va lua aceeași direcție ca și Budapesta.

„Există asemănări între cei doi prim-miniștri, dar Viktor Orban este într-o poziție mult mai puternică decât Robert Fico, cel puțin pentru moment”, explică Lukas Macek, de la Institutul Jacques-Delors. „Liderul maghiar domină Parlamentul, unde partidul său, Fidesz, se bucură de majoritatea absolută de aproape cincisprezece ani. În Slovacia, dimpotrivă, Fico guvernează o coaliție mult mai fragilă”.

Apariția acestor lideri ridică noi probleme în cadrul celor Douăzeci și șapte. În primul rând pentru că Uniunea Europeană a decis să-i sancționeze pentru încălcarea principiilor statului de drept. Bruxelles-ul poate chiar îngheța fondurile europene destinate acestor țări, așa cum a făcut și pentru Polonia și Ungaria. „Acest lucru pune problema dreptului Uniunii Europene de a dicta ceea ce este corect pentru țările suverane, care trebuie să respecte și suveranitatea țărilor membre și a guvernelor alese prin vot universal”, subliniază Tim Haughton, profesor de științe politice la Universitatea din Birmingham. Pe de altă parte, cei Douăzeci și șapte au cerințe foarte stricte în ceea ce privește statul de drept pentru țările candidate la Uniune, cum ar fi statele din Balcanii de Vest sau Ucraina. O poziție greu de menținut dacă statele care sunt ele însele membre ale UE nu (mai) respectă aceleași reguli.

Războiul din Ucraina a agravat situația, deoarece atât Ungaria, cât și Slovacia au poziții ostile Kievului, dacă nu chiar favorabile Moscovei. Viktor Orban a votat cu greu pentru sancțiuni împotriva Kremlinului, măsurile de ajutor pentru Ucraina și chiar deschiderea negocierilor cu Kievul în vederea aderării la Uniunea Europeană. Va fi la fel dacă va fi susținut de alte state membre, ceea ce nu a fost cazul până acum?

După Slovacia, ochii se îndreaptă spre Cehia, unde anul viitor au loc alegeri legislative. Andrej Babis, un alt lider populist cu un discurs ambiguu în privința Ucrainei, își pregătește și revenirea la putere. În Croația, alegerile recente au arătat că o bună parte a populației l-a susținut pe fostul premier Zoran Milanovic, care nu dorește ca țara sa să fie „târâtă” în conflictul ucrainean. Partidele mai mult sau mai puțin pro-ruse sunt puternice și în Bulgaria, o țară afectată de instabilitate politică și alegeri repetate.

Sursa: Revista Presei Rador Radio România

(Fluierul)