>

SUA și Rusia sunt deja implicate �ntr-un război proxy de facto �n Ucraina.Acum, odată cu escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu, obiectivele politicii externe ale SUA se ciocnesc cu cele ale Rusiei, deschiz�nd efectiv un al doilea front.Deși este clar că at�t Washingtonul, c�t și Moscova urmăresc interesul propriu, obiectivele și metodele lor diferă semnificativ.

Am�ndoi �ntreprind intervenții militare și susțin armatele proxy din regiune.Distincția constă �n implicarea militară secretă a Rusiei �n Orientul Mijlociu și Africa, �n primul r�nd prin Companii militare private (PMC) cum ar fi Grupul Wagner.SUA, totuși, trimit �n mod deschis trupe �n uniformă �n zonă.PMC-urile Rusiei au o istorie notorie de grave �ncălcări ale drepturilor omului, inclusiv viol, crimă și tortura, duc�nd la desemnarea lor ca organizații teroriste transnaționale.

Un alt contrast �n obiectivele de politică ale celor două țări constă �n motivațiile acestora.Deși se susține adesea că SUA intră �n război doar pentru petrol, această afirmație nu rezistă sub control.�n primul r�nd, SUA se numără printre țările cu cele mai mari rezerve dovedite de petrol la nivel global și este �n mod efectiv independent energetic.

�n plus, SUA au participat la numeroase conflicte �n regiuni cu resurse de petrol minimea>.De exemplu, �n timpul celui de-al Doilea Război Mondial, SUA nu au preluat Japonia și Germania din cauza petrolului lor.Din 1945, SUA au fost implicate �n conflicte care acoperă Grecia (1947-1949), Coreea, Haiti (1959), Vietnam, America Centrală, Kosovo, Croația și multe alte țări.Cele mai importante războaie recente purtate de SUA au fost �n Afganistan, care nu are rezerve semnificative de petrol, și Irakul, care este bogat �n petrol.Cu toate acestea, nici �n Irak, SUA nu au preluat controlul c�mpurilor petroliere.C�mpurile răm�n proprietatea Irakului, �n timp ce sunt operate de companii internaționale, cu China �și extinde cota.

Intervențiile Moscovei �n Orientul Mijlociu și Africa, pe de altă parte, sunt conduse �n primul r�nd de o �ncercare de a asigura resurse și de a consolida economia rusă.�n timp ce SUA �l susțin de obicei pe liderul unei națiuni recunoscut de ONU, Grupul Wagner se aliniază oricărei om puternic sau dictator comandă resurse valoroase, cum ar fi aurul, diamantele sau petrolul, canaliz�nd veniturile �napoi la Moscovaprin intermediul unor companii fictive clandestine.

SUA �și leagă de obicei asistența economică și militară de condiții care vizează �mbunătățirea democrației și a drepturilor omului �ntr-o țară.Deși s-ar putea argumenta că aceste condiții servesc intereselor SUA, ele contribuie și la �mbunătățirea vieții oamenilor.

Deoarece Rusia neglijează drepturile omului și democrația �n țările �n care intervine militar, Moscova oferă sprijin diplomatic și militar pentru regimuri nefaste precum Siria Bashar al-Assad, libian omul puternic Khalifa Haftar, sau liderii puciului din Regiunea Sahel din Africa.Ca o consecință a sprijinului Rusiei pentru acești dictatori, nivelul de viață și calitatea vieții pentru cetățenii medii din aceste țări scad brusc.

Un alt contrast �ntre intervenția SUA și cea a Rusiei se află �n consecință: atunci c�nd o țară se aliniază cu Rusia, deseori rupe legăturile cu Occidentul, așa cum se vede �n centura de lovituri a Africii.Această �ncetare a influenței occidentale nu numai că �mpiedică potențialele transformări politice și sociale, dar desemnează și Rusia drept principala piață de export, reduc�nd astfel prețurile resurselor și exacerb�nd sărăcia.

Pe de altă parte, țările care se aliniază SUA se aliniază efectiv la UE, G7 și cele mai bogate și dezvoltate națiuni ale lumii.Această aliniere le permite să se angajeze �n comerțul internațional, să acceseze finanțare de la creditori tradiționali precum FMI, Banca Mondială și Clubul de la Paris și să primească ajutor din surse occidentale.

Moscova și Washingtonul au cooperat pe probleme de combatere a terorismului, legate de extremismul islamic, dar �ncă o dată, motivațiile sunt diferite.Putin s-a alăturat rapid inițiativelor americane de combatere a terorismului după 9/>11 atacuri teroriste �n SUA, cu toate acestea, el făcea asta, pentru a acoperi războiul său �mpotriva separatiștilor �n Cecenia și Daghestan.Presupusul interes al Moscovei pentru combaterea terorismului este doar următorul pas �ntr-o istorie lungă de represiune și război �mpotriva populației musulmane interne a Rusiei.

Țările din Orientul Mijlociu și Africa se confruntă cu o alegere �ntre SUA și Rusia ca partener de combatere a terorismului și de securitate.�n timp ce SUA �ncearcă să echilibreze eforturile de combatere a terorismului cu menținerea relațiilor cu alte națiuni din Orientul Mijlociu, Rusia adoptă o abordare diferită, sprijinind indirect terorismul prin sprijinirea Iranului, care la r�ndul său sprijină Hamas, Hezbollah și Houthis.Rusia a oferit Hamas și a v�ndut arme către regimuri autoritare �n toată Africa.Mai mult, din cauza �ncălcărilor drepturilor omului comise de Grupurile sponsorizate de Moscova, Rusia a fost etichetată drept sponsor de stat al terorii de către Parlamentul UE.

�n plus, ca răspuns la Atacuri houthi asupra navelor din Marea Roșie, Rusia a obținut un acord prin care Houthii s-ar abține să atace navele rusești.�n schimb, răspunsul SUA a implicat formarea unei coaliții internaționale pentru a �mpiedica Houthii să ținteze navele oricărei națiuni.

Cele două țări au abordări semnificativ diferite ale controlului armelor.�n timp ce SUA colaborează cu comunitatea internațională pentru a �mpiedica state precum Coreea de Nord și Iran să dob�ndirea de arme nucleare, Rusia adoptă o poziție contrastantă de furnizarea tehnologiei Iranului care ar putea să-și avanseze ambiții nucleare.Rusia cumpără și rachete și drone din Iran, precum și asortate muniții din Coreea de Nord, �n ciuda sancțiunilor internaționale care interzic astfel de comerț cu arme.Mai mult dec�t at�t, furnizarea Iranului cu mijloacele pentru a dezvolta arme nucleare este interzisă, dar Rusia a declarat anul trecut că nu se mai simte obligată să aderă la restricțiile ONU.

Rusia �și menține poziția �n Consiliul de Securitate al Națiunilor Unite (UNSC) și a respins �n mod constant intervențiile �mpotriva dictatorilor și a despoților.Recent, Rusia a respins o rezoluție care vizează interzice armele nucleare din spațiu.Acest lucru se aliniază cu calea recordul Rusiei de veto rezoluțiilor legate de proliferarea nucleară, precum și intervențiile �n Orientul Mijlociu.

Deși criticii ar putea argumenta că SUA �ncearcă să limiteze numărul de arme nucleare din lume pentru a-și menține supremația militară, este de netăgăduit că o lume fără state cu arme nucleare precum Coreea de Nord și Iran ar fi semnificativ mai sigură.dec�t alternativa prezentată de politicile ruse.Mai mult dec�t at�t, �n Orientul Mijlociu, un scenariu �n care liderii regiunii recunoscuți de ONU și aleși democratic, susținuți de comunitatea internațională, nu sunt implicați �n conflicte nesf�rșite �mpotriva �mputerniciților ruși ar duce, fără �ndoială, la o mai mare stabilitate, prosperitate., și, cel mai important, bunăstarea populației din Orientul Mijlociu.

Postarea SUA vs.Rusia �n Orientul Mijlociu și Africa: Clash of Policy Agendas a apărut mai �nt�i pe The Gateway Pundit.

(Fluierul)