Nota Redacției:

Atenție căile de comunicații au fost scoase din proprietatea publică, în actuala Constituție, și pot face obiectul oricărei Vânzări.

Propunerea Fluierul cere reincluderea lor în Constituție, printre resursele care trebuie să se afle în proprietatea publică.

Mai mult, concesionarea administrării căilor de comunicații pe perioade de zeci de ani unor privați, se face în dezavantajul statului român. Interzicerea acestui lucru este de-asemenea prevăzută în propunerea noastră.

"Vreau sa las moștenire copiilor mei această țară!" - . CENZURĂ TOTALĂ ÎN MASS MEDIA. Link direct catre petiție. Semnează și tu:

CEREM NATIONALIZAREA TUTUROR RESURSELOR NATURALE ALE ROMANIEI ! - Initiativa Legislativa care are nevoie de 500.000 de semnaturi - Semneaza si tu !

Propunerea de Modificare a Constituției:

Articolul 136

(1) Statul ocroteste proprietatea

(2) Proprietatea este publica sau privata.

(3) Proprietatea publica, in intregul ei, apartine statului. Ea nu poate fi impartita si trecuta in proprietatea unitatilor administrativ-teritoriale.

(4) Bogatiile de orice natura ale subsolului, pădurile, CĂILE DE COMUNICAȚIE, spațiul aerian, apele cu potențial energetic valorificabil si acelea ce pot fi folosite in interes public, plajele, marea teritoriala, resursele naturale ale zonei economice ale platoului continental, precum si alte bunuri stabilite de lege, fac obiectul exclusiv al proprietatii publice.

(5) Bunurile proprietate publica sunt inalienabile.

(6) Bunurile proprietate publica pot fi concesionate, inchiriate sau date in administrare regiilor autonome ori institutiilor publice centrale sau locale, in conditiile legii, numai in urma unui referendum national prin care cetatenii Romaniei sa aprobe acest lucru. Bunurile proprietate publica nu pot fi concesionate ori inchiriate unor privati sau unor firme private. Exploatarea resurselor naturale ale Romaniei se poate face doar de catre firme cu capital integral de stat.

(7) Proprietatea privata este, in conditiile legii, inviolabila.

(8) Proprietatea publica a Romaniei este gestionata de Fondul National al Romaniei, fond suveran de stat. Conducerea Fondului National al Romaniei este aleasa prin votul direct al cetatenilor, pentru un mandat de 2 ani, in conditiile legii organice.

(9) Comunitatile locale care traiesc in apropierea padurilor au drept de uzufruct asupra padurilor langa care traiesc, in conditiile legii organice

Articolul 44

...(2) Proprietatea privată este ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular. Cetăţenii străini şi apatrizii nu pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor.

Citiți neapărat și Expunerea de Motive: Nationalizarea Resurselor Naturale - Expunere de Motive. Cum ne-au furat si ne fura Resursele Naturale, pe baza prevederilor din actuala Constitutie a Romaniei. Ce prevede Constitutia de Azi legat de Proprietatea Publica? Ce prevedea Constitutia din 1991?

Deutsche Welle - Premierul Cioloș propune Olandei o bună afacere în domeniul transporturilor

Exasperați de refuzul Olandei de a accepta admiterea României în Spațiul Schengen, decidenții politici de la București caută să adopte o cale mai pragmatică, oferind olandezilor anumite avantaje economice.

Premierul Cioloș și-a propus să-l convingă pe omologul său Mark Rutte să renunțe la rezervele sale privind admiterea României în Schengen. Mark Rutte nu este un om ușor de manevrat și, în plus, poziția guvernului de la Haga nu poate fi desprinsă de opțiunea mai difuză a membrilor Parlamentului.

La fel ca în Marea Britanie, sistemul politic olandez pune mai mult preț pe democrația parlamentară decât în Est și în particular în România.

În orice caz, Mark Rutte e omul care spune lucrurilor pe nume și, de fapt, olandezii au fost singurii care, în ultima vreme, s-au opus deschis admiterii României în Schengen spre deosebire de toți ceilalți care s-au complăcut în ambiguități. Desigur, până la urmă, cu toții s-au agățat de rapoartele MCV ca de ultimul argument.

Am înțeles totuși, printre rânduri, din declarațiile președintelui Klaus Iohannis în cursul vizitei sale la Berlin că de data aceasta românii s-ar putea baza pe un sprijin mai consistent din partea Germaniei, dar câtă vreme admiterea în Schengen pretinde unanimitatea statelor membre, Țărilor de Jos rămân o baricadă de cucerit.

Poziția olandezilor e cu atât mai relevantă acum cu cât prim-ministrul Mark Rutte exercită de la începutul anului președinția prin rotație a Uniunii Europene. Prin urmare contează cum văd olandezii prioritățile Uniunii și ce viziune au ei despre Uniune în general, căci și admiterea României se leagă strâns de toate acestea.

În discursul său susținut în 20 ianuarie 2016 în fața PE, când a prezentat prioritățile președinției olandeze, prim-ministrul Mark Rutte a spus, în esență, că dorește să mute accentul de pe dimensiunea idealistă a unificării europene pe dimensiunea sa pragmatică sau, după cum s-a exprimat el, pe acele obiective care aduc ”o plusvaloare evidentă”.

Dacă generația părinților săi vedea în UE în primul rând șansa păstrării păcii și privilegia dimensiunea istorică, generația celor de 40 de ani e mai preocupată de câștigurile practice evidente, fiind mai reticentă față de marile viziuni istorice.

Un pasaj din acest discurs ar trebui citat in extenso:

Pe scurt și reducând problema la ce ne interesează, olandezii nu vor fi receptivi la argumentele idealiste și de principiu ale unității europene. Ei au interese comerciale foarte mari în România și nu vor să renunțe la anumite priorități.

S-a remarcat bunăoară interesul pe care îl manifestă Olanda pentru controlul traficului de mărfuri din portul Constanța.

Cu doi ani în urmă pe când deținea portofoliul Externelor în guvernul de la Haga, Frans Timmermans declara la București că dorește realizarea unei cooperări strânse între portul Rotterdam și portul Constanța:

”Noi dorim să împărtășim din experiența noastră, a spus el , în domeniul logisticii și organizării portuare și nu doar pentru că ar fi în folosul Constanței, dar și pentru că ar fi în beneficiul Rotterdam-ului.”

O asemenea ”alianță”, a explicat F. Timmermans, ar permite României și Țărilor de Jos să controleze întregul transport european de mărfuri pe cale maritimă și fluvială.

Cert e că Bucureștiul a văzut în această ofertă mai curând un avantaj pentru Rotterdam și nu s-a încheiat nicio alianță.

E logic să ne întrebăm dacă Mark Rutte va relua această ofertă și mai ales, dacă de data aceasta, noul premier al României, Dacian Cioloș va găsi de cuviință să o ia în considerare.

Vom vedea.

Putem semnala însă declarația lui Dacian Cioloş înainte de plecarea sa către Haga:

”Vreau să discutăm și despre cooperarea biletarală, dat fiind faptul că Olanda e un partener politic important pentru România, atât din punctul de vedere al schimburilor comerciale cât și al investițiilor olandeze în mai multe domenii și,

dat fiind potențialul pe care îl are România de creștere economică, vreau să dau acest semnal că așteptăm o prezență mai activă din partea Olandei în România, în anumite domenii (...).

Și o să discutăm chiar de perspectiva unor proiecte mai concrete în interes olandez în domeniul transporturilor.”

Se pare așadar că premierul Cioloș intenționează să ia el inițiativa venind cu o ofertă proprie.

sursa: Deutsche Welle - postul oficial de televizune și de presă al Guvernului German

(Fluierul)