Care sunt cele mai avansate spitale regionale din România? Alexandru Rafila: 'O să urmeze şi Clujul. Diferenţele sunt mici'

”Cele mai avansate sunt cele de la Iaşi şi Craiova. O să urmeze şi Clujul. Diferenţele sunt mici, una-două săptămâni. Săptămâna viitoare o să mă duc la Iaşi, se începe excavarea terenului de la Spitalul Regional din Iaşi. La Craiova în scurt timp şi, bineînţeles, şi la Cluj. Au fost rezolvate şi ăsta e un mare câştig, ceea ce nu s-a întâmplat niciodată, la nivelul acestor spitale, proiectele tehnice complexe care înseamnă şi foarte multe tipuri de autorizaţii din partea autorităţilor locale sau regionale sau naţionale, inclusiv comunicaţii, drumuri care trebuie amenajate. Acum avem un termen de execuţie de 48 de luni pentru fiecare dintre aceste spitale. În 48 de luni trebuie să fie gata toate trei. Patru ani. Înseamnă şi dotare”, a afirmat Alexandru Rafila, la emisiunea Insider Politic difuzată, sâmbătă, la Prima TV.

Medicii din spitalele de urgenţă ar urma să fie mutaţi în noile spitale regionale. De asemenea, personalul medical va urma mai multe instruiri.

”Medici pregătiţi avem în spitalele de urgenţă din Craiova, Cluj şi Iaşi, care vor fi mutaţi. Discutăm şi cu universităţile, încât să începem şi traininguri, au deja centre de simulare. Pentru că să lucrezi într-un astfel de spital înseamnă şi o anumită pregătire. Pentru că se schimbă foarte mult, începând cu circuite, manopere. Trebuie să intri într-o etapă de pre-antrenare a oamenilor. În plus, şi cei care furnizează echipamentele au module de training, pe măsură ce echipamentele vor intra în spital şi vor fi instalate, vor fi şi traininguri specifice pentru fiecare tip de echipamente”, a declarat Rafila.

Potrivit lui Rafila, cele trei spitale regionale vor fi finalizate la sfârşitul anului 2028.

”Până la sfârşitul anului 2028 vor fi trei spitale regionale, lucru fără precedent. Au fost multe angajamente, au început aceste angajamente prin 2006-2007, atunci aveam vreo 48 de studii de fezabilitate pentru tot felul de spitale, regionale, judeţene, orăşeneşti şi aşa mai departe. Niciunul din cele 48, în afară de faptul că s-au plătit studiile de fezabilitate, atunci în 2007, nu a fost finalizat sau nici măcar început, noi nu am avut atât de multe angajamente, dar facem spitalele, le construim, se construiesc şi din PNRR”, a explicat Rafila.

Ministrul Sănătăţii a spus că spitalele regonale nu sunt construite exclusiv din fonduri europene.

”Cele regionale nu, sunt fonduri din mai multe surse, europene, BEI, buget de stat. Cele din PNRR, din fonduri europene, dar pentru că la PNRR ştiţi că evaluările iniţiale ale valorii nu au fost totdeuna concordante cu realitatea, e posibil să mai trebuiască anumite completări, din PNRR sau din alte surse. Avem această flexibilitate de a utiliza fondurile aflate la dispoziţia Guvernului, pentru că până la urmă nu sunt ale Ministerului Sănătăţii, decât foarte puţine din aceste unităţi, Institutul «CC Iliescu» şi Institutul Oncologic din Timişoara, din PNRR, în rest sunt ale autorităţilor locale”, a spus Rafila.

Întrebat dacă asta nu e o problemă, ministrul a explicat că sunt autorităţi locale care s-au preocupat să investească în spitale.

”Eu nu sunt aşa de categoric, dar am prins perioada când erau toate în subordinea Ministerului Sănătăţii, trecerea s-a făcut în 2009. Eram la Direcţia de resurse umane de la Ministerul Sănătăţii. Nu e neapărat rău pentru că au fost foarte multe autorităţi locale care s-au preocupat să dezvolte aceste spitale şi au investit şi au fost foarte proactivi în atragerea personalului medical şi au reuşit. Au fost alte autorităţi locale care au considerat că spitalul e mai degrabă electoral decât unul care ţinea de asigurarea sănătăţii comunităţii pe care o conduceau şi care nici nu arată bine, nu aveu nici servicii de calitate, nici profesionişti nu sunt atraşi să lucreze acolo. Sunt diferenţe enorme între unii şi alţii”, a afirmat Rafila.

(Fluierul)