14:12 2021-12-03
crimes - citeste alte articole pe aceeasi tema
Comentarii Adauga Comentariu
_ COMENTARIU Bogdan Nicolae: Rusia îşi testează limitele propriei rezilienţe la marginea NATO şi a UE
COMENTARIU Bogdan Nicolae: Rusia îşi testează limitele propriei rezilienţe la marginea NATO şi a UE
Atât de multe semnale de alarmă s-au acumulat în ultima perioadă pe tema activismului fără precedent al Rusiei pe flancul estic al NATO şi la graniţa cu Ucraina încât trebuie să fie ceva semnificativ legat de resurgenţa Rusiei în flancul estic al NATO. Cât de multă putere militară a masat Rusia la graniţa cu Ucraina şi cu Belarus? Există indicii care trimit către o operaţie cu obiective mai largi decât un simplu exerciţiu? Pentru a ne clarifica întrebări care nu ne dau pace, am apelat la decidenţi politici, analişti şi experţi militari din Ucraina, Republica Moldova, Polonia şi Lituania. Primele lor evaluări asupra situaţiei vă sunt prezentate, începând de astăzi, în Mediafax, Aleph News şi în Monitorul Apărării şi Securităţii. O analiză specială a temei va fi inclusă în ediţia nr.12 a revistei trimestriale a Monitorului Apărării şi Securităţii, pe care o veţi putea procura de la Editura Mediafax.
Igor Munteanu a analizat cifrele apărute în spaţiul public şi, după unele surse, a observat o tendinţă de scădere a efectivelor masate de Rusia în apropierea Ucrainei. Dacă ar fi să comparăm cifrele cunoscute de Serviciul militar de informaţii externe al Ucrainei (GUR) cu referire la numărul de batalioane tactice existente la începutul lunilor aprilie (53), septembrie (51) şi noiembrie (40), am putea spune că este vorba despre o diminuare a prezenţi armate. Totuşi, alte surse invocă evidenţe incontestabile cu privire la dislocarea unor unităţi mecanizate mixte ale Rusiei la frontiera Ucrainei, cu efective estimate la cca 90.000 militari. Sunt trupe aeroportate, tancuri, artilerie şi instalaţii radioactive. În total, se estimează prezenţa a 100 grupuri de batalioane tactice, ceea ce înseamnă două treimi din numărul de batalioane tactice aflate în structura operativă a forţelor militare ruse.
Cât priveşte obiectivele tactice ale acumulării de soldaţi ruşi la frontiera cu Ucraina, Igor Munteanu spune că, din păcate, este mai uşor să cuantifici prezenţa fizică a unor trupe decât să măsori intenţia de a le folosi. Datele militare colectate prin sute de sateliţi şi alte surse credibile sunt, de fapt, bine cunoscute tuturor părţilor.
În cele din urmă, ar trebui să ne uităm şi la alte semnale, pe care generalul Kyrylo O.Budanov din conducerea GUR de la Kiev le-a grupat în categoria factorilor non-militari, precum creşterea preţurilor la energie, protestele cu substrat economico-social, activizarea fără precedent a agenţilor de influenţă ai Rusiei şi tentativele de cristalizare a unor curente de nesupunere civică. Totul, cu scopul ca, până în februarie 2022, să fie create condiţii necesare şi suficiente pentru a permite armatei ruse o înaintare rapidă pe teritoriul Ucrainei, în condiţii de iarnă. „Aş include aici şi anunţul recent făcut de Preşedintele Ucrainei, V.Zelenskyy, din 26 noiembrie, cu privire la demascarea unei tentative de lovitură de stat, fără a preciza însă la ce etapă au reuşit serviciile speciale s-o prevină.”, spune Igor Munteanu.
Ceea ce obsevăm în contextul actual nu poate fi analizat separat de conduita Rusiei ca putere-agresor în raport cu Ucraina. Să nu uităm că anexarea ilegală a Crimeeii în 2014 a avut loc prin intermediul unor tactici hibride puţin perceptibile la acea vreme, astfel că neglijarea unor alerte sau intenţii transmise de Kremlin comportă ulterior costuri usturătoare. Igor Munteanu reaminteşte şi o recentă declaraţie a ministrului apărării din Polonia, Marcin Ociepa, care spune că trebuie să fim pregătiţi pentru orice scenarii, întrucât creşterea exponenţială a exerciţiilor militare a devenit în sine o sursă de agresiune militară.
----
Igor Munteanu este conferenţiar universitar la Academia de Studii Economie de la Chişinău şi preşedinte al Consiliului Administrativ al Institutului pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS).
În perioada anilor 2019-2021 a fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova, preşedinte al Comisiei economie, buget şi finanţe (2019) şi preşedinte al Comisiei de control al finanţelor publice (2020-2021).
Între 2010-2015, a exercitat funcţia de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Moldova în SUA (septembrie 2010-iunie 2015), Canada (februarie 2011 – martie 2013) şi Mexic (2010-2015).
Până în 2010, Igor Munteanu a fost Expert Independent al Consiliului Europei pentru Congresul Puterilor Locale şi Regionale (2001-2008), participând activ la monitorizarea situaţiei autonomiei locale şi regionale în mai multe ţări ale Consiliului Europei. A absolvit USM în 1989 şi studii post-graduale în prima promoţie a SNSPA (1990-1992). În 2002, Igor Munteanu şi-a susţinut doctoratul în drept public în cadrul Universităţii Internaţionale Libere din Moldova. Între 1992 şi 1994 a fost Consultant in cadrul Preşedinţiei RM (M.Snegur). Între 1994 şi 1996 a asistat activităţile Fundaţiei Internaţionale pentru Sisteme Electorale (IFES-Moldova).
Din anul 2021, este membru în Consiliul ştiinţific al New Strategy Center (România).
:format(webp):quality(80)/https://www.romaniatv.net/wp-content/uploads/2022/01/calorifer-nicusor-dan.jpeg
)
Comentarii:
Adauga Comentariu