Un neurolog aruncă miturile în aer: Fumatul și cafeaua sunt factori de protecţie pentru o anumită boală

Există multe discuții și controverse în jurul efectelor consumului de cafea și a fumatului asupra riscului de a dezvolta boala Parkinson. Deși ambele obiceiuri sunt adesea asociate cu riscuri de sănătate serioase și deseori sunt descurajate, studiile științifice au ajuns la concluzii surprinzătoare când vine vorba de impactul acestora asupra bolii Parkinson. Chiar dacă nu sunt recomandate în mod explicit ca modalități de prevenire a bolii Parkinson, se pare că atât cafeaua, cât și nicotina din țigări ar putea avea un anumit efect protector împotriva acestei boli neurologice degenerative.

Dr. Bianca Nițu, medic primar neurolog și vicepreședinte al Asociației “Mai puternici decât boala Parkinson”, a declarat, potrivit Realitatea Plus, că boala Parkinson a început să afecteze pacienți cu vârste sub 50 de ani, iar unul din zece diagnostice sunt puse la pacienți sub această limită de vârstă. Medicul neurolog a subliniat importanța prezentării la medic în stadiile incipiente ale bolii pentru a beneficia de tratamentul adecvat care poate încetini progresia afecțiunii.

”În ultimii ani, văd din ce în ce mai mulţi pacienţi care au sub 50 de ani. Una din 10 persoane diagnosticate cu boala Parkinson are sub 50 de ani. Cel mai tânăr pacient pe care îl am are 34 de ani. În momentul în care un pacient face o boală Parkinson la o vârstă aşa de tânără, există o componentă genetică. Deci este o boală genetică, un Parkinson genetic. În momentul în care boala debutează după 65 de ani sunt alţi factori care au contribuit la apariţia ei cum ar fi poluarea, expunerea la anumiţi solvenţi, la pesticide”, a declarat dr. Bianca Niţu la un post tv de specialitate.

”În momentul în care noi ca şi clinicieni putem să punem ca diabgostic boala Parkinson asta presupune ca pacientul să aibă obligatoriu lentoare în mişcare la care să se asocieze una sau mai multe dintre alte semne motorii cum ar fi rigiditatea, instabilitatea posturală, blocajele motorii, dar şi semnele non-motorii din sfera psihiatrică: insomnia, apatia, depresia, un somn agitat, coşmaruri. Apoi din sfera gastro-intestinală cum e constipaţia care poate să apară cu mai bine de 20 de ani înainte să putem să punem noi diagnosticul de boală Parkinson”, a mai spus medicul neurolog.

În cadrul interviului, doctorul Bianca Nițu a „aruncat bomba”: Fumatul şi  cafeaua sunt factori de protecţie pentru boala Parkinson, dar acestea sunt dăunătoare pentru alte patologii.

”Fumatul este factor de protecţie pentru Parkinson, dar face rău pentru alte patologii. Nu se ştie exact de ce. Un alt factor de protecţie este cafeaua”, a spus Bianca Niţu.

Deși ambele obiceiuri sunt adesea asociate cu riscuri de sănătate serioase și deseori sunt descurajate, studiile științifice au ajuns la concluzii surprinzătoare când vine vorba de impactul acestora asupra bolii Parkinson.

În ceea ce privește cafeaua, numeroase studii au sugerat că consumul moderat al acestei băuturi poate fi asociat cu un risc mai mic de a dezvolta boala Parkinson.

De exemplu, un studiu publicat în revista Neurology în 2002 a constatat că persoanele care consumau cafea în mod regulat aveau un risc mai mic de șase ori de a dezvolta boala Parkinson în comparație cu cei care nu consumau cafea deloc. Mai mult decât atât, cercetările ulterioare au evidențiat că substanțele antioxidante și antiinflamatorii din cafea, precum și cofeina, ar putea avea un rol în prevenirea deteriorării neuronale caracteristice bolii Parkinson.

Deși mecanismul exact prin care cafeaua ar putea proteja împotriva acestei boli nu este pe deplin elucidat, existența unei corelații între consumul de cafea și reducerea riscului de Parkinson este un subiect fascinant pentru comunitatea științifică și medicală.

Pe de altă parte, legătura dintre fumat și boala Parkinson este și ea un subiect intens controversat. Deși fumatul este asociat cu numeroase riscuri pentru sănătate, inclusiv cancerul pulmonar și boli cardiovasculare, studiile au arătat că fumătorii prezintă un risc mai mic de a dezvolta boala Parkinson în comparație cu nefumătorii.

Unele cercetări sugerează că substanțele chimice din nicotină ar putea avea un efect neuroprotector asupra creierului și ar putea reduce inflamația neuronală asociată cu boala Parkinson. Totuși, este important de menționat că beneficiile potențiale ale fumatului în ceea ce privește boala Parkinson nu justifică cu siguranță riscurile grave pentru sănătate asociate cu acest obicei.

(Fluierul)