Risc mare de avalanşă în Munţii Făgăraş; la Bâlea Lac e cel mai mare strat de zăpadă

Este risc mare de avalanşă, duminică, în Munţii Făgăraş, la altitudini mai mari de 1.800 de metri, unde s-a acumulat ninsoare proaspătă, transmite Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM).

Stratul de zăpadă măsura 127 cm la Bâlea Lac, 90 cm la Vf. Omu, 83 cm Vf. Ţarcu, 45 cm la Parâng, 52 cm la Cuntu, 41 cm la Predeal, 33 cm la Păltiniş, 24 cm la Sinaia, 18 cm la Fundata (în Carpaţii Meridionali); 115 cm la Vf. Călimani, 61 cm la Bucin, 65 cm la Vf. Lăcăuţi, 55 cm la Vf. Iezer, 42 cm la Ceahlău-Toaca, 27 cm la Poiana Stampei, 17 cm la Penteleu (în Carpaţii Orientali). şi 69 cm la Stâna de Vale, 31 cm la Semenic, 20 cm la Vf.Vlădeasa, 4 cm la Roşia Montană, 11 cm la Băişoara (în Carpaţii Occidentali).

În Munţii Făgăraş, la peste 1800 de metri, ninsorile din ultimele 48 de ore au cumulat local 30-40 cm de zăpadă proaspătă, în special pe versanţii nordici, iar vântul intens a determinat formarea de noi plăci de vânt în apropierea crestelor, extrem de instabile, mai ales pe versanţii estici şi sudici. Aceste strat s-a depus peste un strat preexistent, relativ instabil, ce măsura în medie 15-25 cm, constituit din zăpadă cu rezistenţă şi stabilitate redusă, acumulaţi în ultima decadă.

În zonele adăpostite sunt depozite recente de zăpadă ce depăşesc 1-2 metri.

În profunzime, stratul mai vechi este în general îngheţat şi compact. Astfel, stratul instabil de la suprafaţă depăşeşte pe alocuri 40-50 cm şi poate aluneca cu uşurinţă peste cel vechi, în special la supraîncărcări, dar izolat şi în mod spontan pe pantele mai înclinate, favorizând declanşarea unor avalanşe de dimensiuni medii şi mari. Riscul este mare, gradul 4 din 5.

Sub 1.800 de metri, stratul de zăpadă a crescut în special pe versanţii nordici. Stratul de zăpadă este instabil în primii 20-30 cm, iar pe anumite pante înclinate, în special de la altitudini de 1500-1800 metri, mai ales la supraîncărcări, va putea aluneca peste cel mai compact din profunzime şi vor fi condiţii pentru declanşarea unor avalanşe de dimensiuni medii şi mici, riscul fiind însemnat (3 din 5) .

În Munţii Rodnei, Călimani - Bistriţei, la peste 1.800 de metri, în ultimele 48 de ore s-au semnalat ninsori viscolite, care au depus local peste 15 cm de zăpadă proaspătă peste stratul instabil preexistent, ce măsura pe alocuri 20-25 cm. La altitudine se întâlnesc troiene de dimensiuni importante, unele recent formate, iar pe văi şi în zonele adăpostite sunt acumulări mai însemnate. Vântul intens a determinat formarea de plăci de vânt în apropierea crestelor, în special pe versanţii sudici şi estici. În profunzime stratul de zăpadă este stabilizat, având cruste de gheaţă în interior. Pe pantele suficient de înclinate, vor fi condiţii pentru alunecarea stratului instabil din partea superioară, ce poate angrena primii 30-40 cm de zăpadă cu rezistenţă mai scăzută şi pentru declanşarea unor avalanşe de dimensiuni medii şi izolat mari, riscul fiind prezent atât spontan, cât mai ales la supraîncărcări ale stratului. Riscul declanşării avalanşelor va fi însemnat (3 din 5).

Stratul a crescut şi la altitudini mai mici de 1.800 de metri, având un strat instabi de zăpadă cu rezistenţă scăzută ce măsoară pe alocuri 20-30 cm. Şi aici vor fi condiţii pentru declanşarea unor avalanşe de dimensiuni mici şi medii, riscul fiind de asemenea însemnat (3 din 5).

În Munţii Bucegi, la peste 1.800 de metri, ninsorile din ultimele 48 de ore au adus local 10-25 cm de zăpadă proaspătă, în special pe versanţii nordici, iar vântul intens a determinat formarea de noi plăci de vânt în apropierea crestelor, mai ales pe versanţii estici şi sudici, şi unele depozite în zonele adăpostite. Aceste strat s-a depus peste un strat preexistent relativ instabil, ce măsura 15-20 cm de zăpadă cu rezistenţă şi stabilitate redusă, acumulaţi în ultima decadă. În profunzime, stratul mai vechi este în general îngheţat şi compact. Pe văi şi în zonele adăpostite se întâlnesc acumulări în depozite mai însemnate, atât mai vechi cât şi mai recente. Astfel, stratul mai instabil de la suprafaţă, depăşeşte pe alocuri 30-35 cm, şi poate aluneca peste cel vechi în special la supraîncărcări, dar izolat şi în mod spontan pe pantele mai înclinate, favorizând declanşarea unor avalanşe de dimensiuni medii şi izolat mari. Riscul este însemnat (3 din 5).

Sub 1.800 de metri, stratul de zăpadă a crescut în special pe versanţii nordici. Stratul de zăpadă este instabil în primii 15-25 cm, iar pe anumite pante înclinate, în special de la altitudini de 1500-1800 metri, mai ales la supraîncărcări, va putea aluneca peste cel mai compact din profunzime şi vor fi condiţii pentru declanşarea unor avalanşe de dimensiuni medii şi mici, riscul fiind şi aici însemnat (3 din 5) .

În Munţii Parâng, la peste 1.800 de metri, ultimele ninsori au adus local 15-30 cm de zăpadă proaspătă, mai ales pe versanţii nordici, care s-au peste stratul preexistent, ce măsura pe alocuri 10-15 cm. În profunzime zăpada veche este compactă şi îngheţată. Pe pantele suficient de înclinate sau în zonele cu depozite mai mari se pot declanşa avalanşe de dimensiuni medii, prin alunecarea stratului mai puţin stabil de la suprafaţă sau prin ruperea plăcilor de vânt din altitudine, riscul fiind amplificat la supraîncărcări. Riscul declanşării avalanşelor va fi însemnat (3 din 5).

La altitudini mai mici de 1.800 de metri, stratul de zăpadă este mai redus, dar în special între 1600 şi 1800 m sunt văi unde zăpada prezintă acumulări mai importante. Stratul de zăpadă este instabil în partea sa superioară, fiind condiţii pentru declanşarea unor avalanşe de dimensiuni mici şi medii, riscul fiind însemnat(3) şi prezent mai ales la supraîncărcări şi în intervalul 1600-1800 metri.

În Munţii Ţarcu - Godeanu, la peste 1800 metro, peste stratul mai vechi de zăpadă, ce era alcătuit în partea superioară dintr-un strat depus în ultima decadă, cu rezistenţă şi stabilitate mai reduse şi de grosimi de 10-15 cm, s-au depus în ultimele 48 de ore alţi 20-30 cm de zăpadă proaspătă şi cu rezistenţă redusă. În profunzime zăpada veche este compactă şi îngheţată. În zonele înalte sunt formate plăci de vânt în apropierea crestelor. Pe pantele suficient de înclinate sau în zonele cu depozite mai mari se pot declanşa avalanşe de dimensiuni medii şi izolat mari, prin ruperea şi alunecarea stratului de la suprafaţă sau prin alunecarea plăcilor de vânt peste straturile stabile mai vechi, riscul fiind amplificat la supraîncărcări. Riscul declanşării avalanşelor va fi însemnat (3 din 5).

La altitudini mai mici de 1800 metri, stratul de zăpadă a crescut semnficativ şi aici, depăşind pe alocuri 20-25 cm. În special între 1500 şi 1800 m sunt văi cu acumulări mai importante de zăpadă. Se pot declanşa avalanşe de dimensiuni mici şi medii prin dislocarea zăpezii mai puţin stabile din partea superioară a stratului, riscul declanşării acestora fiind prezent mai ales la supraîncărcări. Riscul este însemnat (3 din 5).

În Munţii Vlădeasa, zăpada proaspătă s-a acumulat în special pe versanţii vestici, dar şi pe anumite văi expuse vântului. În partea superioară întâlnim un strat mai puţin stabil în primii 20-20 cm ai zăpezii. Zăpada este mai instabilă pe anumiţi versanţi vestici şi pe anumite văi expuse acumulărilor, iar vântul intens a format plăci de vânt în apropierea crestelor. În zonele adăpostite sunt depozite mai importante de zăpadă. Astfel, în zonele cu acumulări mai mari de zăpadă, la supraîncărcări, se pot declanşa avalanşe mici şi medii, riscul fiind însemnat (3 din 5).

În Munţii Ceahlău, riscul este moderat, de 2 din 5. Ninsorile din ultimele 48 de ore au depus local peste 10 cm de zăpadă proaspătă. Stratul de zăpada preze este moderat stabilizat, iar în partea superioară sunt zone unde se găsesc10..20 cm de zăpadă cu rezistent scăzută. În zonele adăpostite şi pe văi sunt unele depozite mai importante. Pe văile cu acumulări mai mari d zăpadă, la supraîncărcări, se pot declanşa avalanşe mici şi izolat medii, riscul fiind moderat (2 din 5).

(Fluierul)