06:38 2024-03-18
intpolitic - citeste alte articole pe aceeasi tema
Comentarii Adauga Comentariu _ România este printre primele țări care a trimis Comisiei Europene Raportul bienal pentru implementarea Garanției pentru Copii!România este printre primele țări care a trimis Comisiei Europene Raportul bienal pentru implementarea Garanției pentru Copii!Raportul bienal pentru implementarea Garanției pentru Copii, un document tehnic care avea termen de la Comisia Europeană pe 15 martie 2024 și care detaliază eforturile României de a asigura drepturile fundamentale ale copiilor și de a combate sărăcia și excluziunea socială în rândul acestei categorii vulnerabile, a fost transmis de către țara noastră înainte de termen. Raportul evidențiază o serie de măsuri și politici publice esențiale concepute pentru a asigura protecția și promovarea drepturilor copiilor, în special a celor din categorii vulnerabile. Cele mai importante dintre acestea includ: Adoptarea unui cadru strategic național: angajamentul României față de combaterea sărăciei și a inegalităților este subliniat prin adoptarea unui cadru strategic național. Unul dintre obiectivele asumate este reducerea numărului de copii afectați de sărăcie și excluziune socială cu cel puțin 500.000 până în 2030, contribuind astfel la obiectivul european de a reduce numărul copiilor afectați de acest fenomen cu 5 milioane. Strategii naționale dedicate: strategia națională pentru protecția și promovarea drepturilor copilului (2023-2027) și strategia națională pentru incluziunea socială și reducerea sărăciei (2022-2027) vizează reducerea sărăciei și excluziunii sociale cu 500.000 de copii până la sfârșitul anului 2027, față de valoarea de referință din 2019. Dezvoltarea de servicii de educație timpurie: implementarea acestei măsuri implică construirea și dotarea a 110 creșe noi prin Planul Național de Redresare și Reziliență, cu un buget aproximativ de 230 milioane de euro, suplimentat ulterior la aproximativ 299 milioane de euro pentru a acoperi și supracontractarea. Dezvoltarea unui sistem de prevenție: în cadrul Componentei 13 - Investiția 1 din cadrul PNRR, Ministerul Familiei Tineretului și Egalității de Șanse finanțează construcția și funcționarea pe un an a 150 centre de zi, valoarea finală a investiției fiind de 50.000.000 euro. În urma primului apel de au fost încheiate 92 de contracte de finanțare. Măsuri de reformă bugetară și legislativă: reformele includ creșterea investițiilor în servicii sociale și asistență, cum ar fi aplicarea Legii nr. 156/2023 pentru prevenirea separării copilului de familie, cu un buget implicând finanțare de la bugetul de stat în proporție de 50% din necesarul de fonduri pentru funcționarea centrelor de zi. Programul „A Doua Șansă”: acest program oferă oportunități educaționale pentru persoanele care nu au finalizat ciclurile de învățământ primar și gimnazial, însă raportul nu specifică bugetul alocat direct pentru această inițiativă. Mecanismul de Avertizare Timpurie în Educație (MATE): MATE contribuie la prevenirea abandonului școlar. Peste 50.000 de participanți din aproape 7.000 de instituții au participat la cursuri de formare până la sfârșitul lunii septembrie 2023, însă bugetul specific nu este detaliat în raport. Programul Incluziune și Demnitate Socială (PIDS): cu o serie de măsuri integrate pentru a reduce sărăcia și a sprijini grupurile vulnerabile, PIDS se aliniază la principiile Pilonului european privind drepturile sociale, cu o alocare financiară de 2.884.632 euro pentru prima etapă și 31.065.263 euro pentru a treia etapă, indicând o abordare ambițioasă pentru sprijinirea comunităților locale. Programul „Masă sănătoasă”: mai mult de 450.000 de copii vor primi un pachet alimentar sau vor avea acces la o masă caldă. 1223 de școli sunt aprobate pentru a beneficia de programul Masă Sănătoasă, începând cu anul 2024, iar 458.833 de elevi din aceste școli vor beneficia de program. Valoarea apelurilor destinate Garanției, lansate până în prezent, se ridică la 267.179.947 euro, (finanțate din FSE+), 51.392.159,35 euro contribuție națională. Aproape toate apelurile majore de proiecte, aferente perioadei de programare 2021-2027, au început să fie lansate abia la sfârșitul anului 2023, fiind de așteptat ca ritmul acestora să fie intensificat pe parcursul anului 2024, astfel încât, în anii următori să fie vizibile în mod cuantificabil primele rezultate ale măsurilor finanțate din fondurile europene alocate României pentru perioada de programare 2021-2027.
Linkul direct catre PetitieCitiți și cele mai căutate articole de pe Fluierul:
|
|
|
Comentarii:
Adauga Comentariu