>

Postare invitată de Antonio Graceffo

Granița de sud a SUA este �n prezent �n haos, cu niveluri de criză de imigranți ilegali și solicitanți de azil care trec zilnic.Mai multe state conduse de republicani și-au desfășurat Garda Națională pentru a securiza granița, �n timp ce Washingtonul a trimis ofițeri federali să o mențină deschisă.

Politicile laxe ale regimului Biden privind imigrația și solicitanții de azil �ncurajează imigrația ilegală și traficul de persoane, la fel de oameni disperați din America Latină și la fel de departe ca Orientul Mijlociu, China și Africa văd o cale către rezidența sau cetățenia �n S.U.A.�n ciuda faptului că a intrat ilegal.

Froniera deschisă promovează traficul de persoane, o afacere acum dominată de aceleași carteluri care inundă SUA cu droguri.

Cu c�t cartelurile au mai multe linii de afaceri, cu at�t c�știgă mai mulți bani; cu at�t pot cumpăra mai multe arme și cu at�t pot exercita mai multă putere politică.Pe măsură ce mizele financiare cresc, cartelurile rivale vor, de asemenea, să �ncaseze și izbucnesc războaie de teren.

Violența care rezultă destabiliza America Latină, �mpiedică dezvoltarea economică, scade nivelul de trai, crește insecuritatea și �ncurajează imigrația ilegală �n S.U.A.

Liberalii din Statele Unite susțin că legalizarea drogurilor ar reduce criminalitatea pe plan intern și ar elimina influența cartelurilor, contribuind astfel la stabilitatea �n America Latină.

Acest punct de vedere găsește rezonanță �n r�ndul liderilor de st�nga din regiune, exemplificat de președintele Mexicului, Andr�s Manuel L�pez Obrador.El a cerut drog legalizare �n S.U.A., �n loc să-și asume responsabilitatea pentru propria incapacitate de a aduce cartelurile la cădere.

Un argument des citat �n favoarea frontierelor deschise, �n special �n ceea ce privește traficul de narcotrafic, presupune că Serviciul Vamal și Protecția Frontierei din SUA (CBP) confiscă �n principal droguri la porturi legale de intrare, adesea transportate de cetățeni americani.

�n consecință, susținătorii susțin că non-cetățenii care traversează ilegal nu reprezintă o parte semnificativă a problemei.Cu toate acestea, această concluzie este considerată absurdă, deoarece cantitatea de droguri confiscate nu oferă nicio perspectivă asupra cantității reale care intră cu succes �n țară.

�n plus, capturile sunt �n mod natural mai frecvente la punctele legale de intrare, unde persoanele fizice tind să fie cetățeni sau rezidenți legali.�n orice caz, aceste statistici ar trebui să sublinieze importanța limitării intrării �n SUA la porturile legale și la persoanele care sunt cetățeni sau rezidenți legali, facilit�nd detectarea mai eficientă a drogurilor și reținerea contrabandiștilor.

�n afară de frontierele deschise, liberalii pledează pentru legalizare.Argumentul economic de bază pentru legalizare este că dacă drogurile ar fi legale, prețul ar scădea.Cu un preț mai mic, bandele de droguri și criminalitatea de droguri din SUA ar scădea, �n timp ce cartelurile ar fi alungate din afaceri, iar guvernele din America Latină ar putea rec�știga controlul asupra țărilor lor, promov�nd dezvoltarea economică.

Acest lucru, la r�ndul său, ar elimina impulsul pentru imigrația ilegală �n Statele Unite.Dar această linie de raționament lipsește din puncte cruciale.

Din punct de vedere economic, prețul este o funcție a cererii și ofertei.Experiența �n țări cum ar fi Marea Britanie a fost că legalizarea a crescut cererea.�n S.U.A., statele care au legalizat sau dezincriminat marijuana nu numai că au �nregistrat o creștere a tulburarea consumului de marijuana și producția de canabis dar și o creștere a utilizării de droguri grele, precum și decese din opioide și fentanil.O creștere a cererii se corelează cu prețuri mai mari la medicamente.

Pe frontul intern, este adevărat că ar exista mai puține �ncarcerări pentru infracțiuni legate de droguri �n cazul drogurilor au fost legalizate.Acest lucru este valabil și pentru furt, crimă, viol sau orice altă activitate care este ilegală �n prezent.

Legalizarea acestor acțiuni ar reduce numărul de arestări și �ncarcerări.Cu toate acestea, rata scăzută de �ncarcerare nu ar corespunde unei reduceri a incidenței.

Orașe precum Philadelphia și Portland, care sunt notoriu laxe �n ceea ce privește aplicarea legii, au devenit de netrăit, �n timp ce statisticile criminalității răm�n stabile.Atunci c�nd aplicarea este lipsită sau există o scădere a sentințelor de vinovăție, rata oficială a criminalității devine deconectată de incidența reală a infracțiunii.

Acest lucru ne aduce �napoi la graniță și la carteluri.O mare parte din distribuția de droguri �n S.U.A., precum și o mare parte a crimelor și violenței legate de droguri, este efectuată de bande de stradă care au legături cu cartelurile mexicane.

Unii dintre străinii ilegali și persoanele traficate devin dealeri de stradă și soldați pentru aceste bande.Argumentul economic pentru legalizarea drogurilor este acela că legalizarea ar reduce criminalitatea, deoarece drogurile legale ar putea: să fie mai ieftin dec�t drogurile ilegale.Prețurile mai mici ar alunga apoi elementele criminale și ar reduce violența legată de bande.

Un exemplu �n acest sens este alcoolul, care a fost v�ndut ilegal de bande criminale �n timpul interzicerii.Deși există o anumită producție de alcool ilegal, “moonshine,” astăzi, este mult mai puțin obișnuit dec�t a fost �n timpul prohibiției.

Cu droguri, �nsă, după legalizare, piața neagră continuă să prospere.Cu droguri, prețul crește cu legalizare.Drogurile legale trebuie testate și aprobate și sunt v�ndute de distribuitori autorizați.Toți acești pași adaugă costuri pentru medicamentele legale.

Pe l�ngă infracțiunile de bande și carteluri, crimele legate de drogurile ilegale provin din faptul că dependenții nu pot lucra, iar drogurile sunt scumpe; astfel, ei comit crime pentru a-și susține obiceiurile.Niciunul dintre acești factori nu s-ar schimba dacă drogurile ar fi legalizate.

Dacă drogurile ar fi legale �n Statele Unite, cocaina și heroina ar trebui totuși să provină din afara SUA, deoarece nu pot fi cultivate pe plan intern.Această sarcină ar reveni �n mod firesc cartelurilor din America Latină și organizațiilor transnaționale de trafic de narcotice care controlează deja producția.

Motivul profitului ar mai exista, ceea ce va continua să alimenteze violența cartelurilor și războaiele de teren.Violența �n curs de desfășurare a cartelurilor ar continua să destabilizeze guvernele Americii Latine, aliment�nd imigrația ilegală.

Menținerea ilegalității drogurilor ar reduce potențiala creștere a cererii pe care o poate declanșa legalizarea.�nchiderea frontierei ar pune obstacole pentru cartelurile care �ncearcă să exporte droguri �n Statele Unite.

Consolidarea reglementărilor privind imigrația și azilul ar elimina stimulentele pentru intrarea ilegală �n S.U.A., reduc�nd ulterior cererea de trafic de persoane.

Dacă liberalii și figuri precum președintele mexican Obrador susțin că desființarea cartelurilor’ veniturile ar putea �mputernici guvernele din America Latină să rec�știge controlul, oprirea afluxului de droguri �n Statele Unite � �mpreună cu reducerea cererii prin interzicerea drogurilor � s-ar dovedi benefică pentru aceste națiuni, precum și pentru SUA.

Dr.Antonio Graceffo, PhD, China MBA, este economist și analist de securitate națională, cu accent pe China și Rusia.Este absolvent al Universității Militare Americane.

Postarea Se va reduce frontierele �nchise, nu legalizarea drogurilor Criza drogurilor! a apărut prima dată pe The Gateway Pundit.

(Fluierul)