România a dat o lovitură uriașă în Europa și devine marele jucător în regiune

Concret, „partea financiară” a proiectelor așa-numite „merchant” pare să fie atractivă pentru următorii zece ani până când piața se va canibaliza din cauza pătrunderii masive a proiectelor SRE și mai ales a parcurilor fotovoltaice care determină o scădere semnificativă a prețurilor la energie în timpul orelor de vârf de producție (ora prânzului).

De notat că această canibalizare a prețurilor ca urmare a pătrunderii în creștere a SRE reduce veniturile potențiale de pe piață, în ciuda costului mediu ponderat al energiei (LCOE) în continuă scădere. Însă rezultatul, pe baza estimărilor, rămâne pozitiv pentru investitori.

Cele de mai sus devin deosebit de importante dacă avem în vedere imaginea pieței pe viitor, când licitațiile pentru proiecte SRE se vor încheia și vor predomina proiectele pur comerciale fără subvenție sau preț fix, care își vor asigura veniturile din participarea directă la piețele bursiere de energie electrică.

Din acest punct de vedere, potrivit unor surse din piață, „simularea” rezultatelor financiare ale unui proiect de tip „merchant” devine obligatorie și necesară pentru asigurarea finanțării.

De remarcat, potrivit acelorași surse, că, în momentul de față, finanțarea proiectelor „merchant” se află într-un stadiu incipient, iar băncile manifestă „reticență”. Și asta din cauza unui risc mai mare pe care îl implică atragerea de venituri din participarea directă pe piață, spre deosebire de „calea” licitației și a prețului fix.

În orice caz, „cifrele” arată că un proiect care va avansa alegând calea pieței în următorii 2-3 ani poate asigura în condițiile existente o rată de rentabilitate de 13-15%, după cum a subliniat, printre altele, Panos Kefalas, Senior Associate of Energy Aurora Research, în cadrul materialului prezentat la conferința Energynomics de la Atena.

Un alt element care iese în evidență din studiul realizat de Aurora Energy Research se referă la analiza comparativă a pieței grecești și a celei românești. Ca urmare a închiderii centralelor termice și a creșterii prețurilor mărfurilor, sursele regenerabile vor înregistra o creștere puternică. O capacitate de peste 28GW ar putea fi instalată în următorii opt ani în Grecia, Bulgaria, România și Ungaria, plasând Europa de Sud-Est într-o zonă de mare interes pentru investitori. Creșterea energiei din surse regenerabile este de așteptat să fie mai mare în Grecia, urmată de România. România este de așteptat să rămână cea mai mare piață de energie din Europa de Sud-Est până în 2040, urmată îndeaproape de Grecia.

În concluzie, atât piața din România, cât și cea din Grecia prezintă perspective de creștere puternice în următorii ani și se așteaptă să domine atât pe termen mediu, cât și lung în domeniul SRE în regiunea extinsă a Europei de Sud-Est. „Cu o capacitate combinată de aproape 140 TWh până în 2040, este de așteptat ca Grecia și România să domine investițiile în SRE și în domeniul stocării energiei cu ajutorul bateriilor”, se mai subliniază în studiu.

România construiește un parc eolian în Marea Neagră

Potrivit datelor transmise de reprezentanţii ministerului, care citează un raport al Băncii Mondiale, „potenţialul de energie eoliană offshore al României este de 76 GW”.

„În actuala variantă a proiectului de lege, cel târziu la finalul lunii iunie 2025, Guvernul va aproba prin hotărâre perimetrele eoliene offshore din Marea Neagră care pot fi concesionate, ţinând cont de restricţiile impuse de protejarea mediului înconjurător, pe baza unui studiu care va fi demarat de Ministerul Energiei”, a mai transmis Ministerul Energiei.

Instituţia precizează că, de asemenea, în acelaşi termen, Guvernul va aproba prin hotărâre:

- aspectele procedurale privind concesiunea perimetrelor eoliene offshore;

- cuantumul redevenţelor;

- schema de ajutor de stat prin care vor fi sprijinite investiţiile în energia eoliană offshore.

„Astfel, cu respectarea acestui ritm, la finalul anului 2025 se vor finaliza contractele de concesiune cu investitorii interesaţi. Concesiunea perimetrelor eoliene offshore va fi realizată de către Ministerul Energiei, printr-o procedură de atribuire competitivă, conform prevederilor Codului administrativ”, au mai precizat oficialii ministerului.

„Marcăm astăzi o nouă promisiune îndeplinită. Crearea unui cadru legal pentru exploatarea energiei eoliene offshore este conformă cu viziunea pe care am anunţat-o încă de la preluarea mandatului: o energie sigură, la un preţ corect şi curată pentru toţi românii. Până la finalul lunii decembrie, ne dorim ca legea energiei eoliene offshore să fie adoptată de Parlament, iar după 2030 să avem pentru prima dată energie eoliană produsă în Marea Neagră în Sistemul Energetic Naţional. Ieşirea României la Marea Neagră ne oferă un avantaj pe care nu avem voie să îl ignorăm: prin energia eoliană offshore, România îşi va consolida securitatea energetică şi poziţia de lider regional. Proiectul lansat astăzi în avizare este perfectibil şi suntem în continuare deschişi la punctele de vedere ale societăţii civile şi mediului de afaceri”, a declarat Sebastian Burduja, ministrul Energiei.

Potrivit datelor transmise de Ministerul Energiei, obiectivul Strategiei Offshore a Comisiei Europene este de a avea o capacitate instalată de cel puţin 60 GW de energie eoliană offshore până în 2030 şi 300 GW până în 2050.

(Fluierul)