Epidemia infectează Europa cu „germenul diviziunii”

Unitatea UE sub amenințare, din nou

Poate că e nai bine că nu erau în aceeași cameră

„Ignorant”, „mărunt”: așa i-a spus premierul portughez primului ministru olandez.

Bruxelles (AFP) - Uniunea Europeană s-a confruntat și a supraviețuit unei serii de amenințări existențiale de-a lungul anilor, dar epidemia de coronavirus a expus răni vechi care s-ar putea dovedi a-i fi fatale.

O criză a datoriilor în țările mediteraneene, o serie de intrări de milioane de refugiați și saga în curs de desfășurare a Brexit-ul - au zguduit toate proiectul UE, dar încă nu l-au scufundat.

Cu toate acestea, toate aceste crize au lăsat UE-ul vulnerabilă la o nouă boală.

"Germenul s-a întors", a declarat sâmbătă pentru AFP fostul președinte al Comisiei Europene și unul dintre arhitecții șefi ai uniunii moderne, Jacques Delors.

"Atmosfera cruntă care pare să stea peste șefii de stat și de guvern și lipsa solidarității europene reprezintă un pericol mortal pentru Uniunea Europeană", a avertizat el.

Cum s-a ajuns la asta?

Cu siguranță, Europa este continentul cel mai grav lovit de noua epidemie de coronavirus care a ajuns din China, cu aproximativ 18.000 de morți.

Însă statele membre ale UE au, de asemenea, unele dintre cele mai avansate infrastructuri de sănătate publică din lume și un proiect comun de 27 de membri care pe hârtie ar trebui să-i ajute să facă față vremii de furtună.

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a cerut capitalelor naționale să manifeste solidaritate, însă criza a subliniat doar diviziunile existente.

Italia, Spania și Franța - țările cele mai afectate până acum, cu cazuri care se răspândesc rapid - fac eforturi pentru ca Europa să găsească o modalitate de a împărți mai bine sarcina financiară.

Dar Olanda și Germania sunt sceptice, și vor să le impună austeritate țărilor din sud, temându-se că vecinii lor din sudul cheltuielilor mari vor exploata criza pentru a impune o punere în comun a datoriilor guvernamentale din zona euro.

Așa-numitele „coronabond”-uri ar fi, în viziunea unor economii nordice mai frugale, o ușă din spate către „eurobonzi” care ar putea submina stabilitatea monedei unice.

Germania, Olanda și Țările Nordice Nu doresc ca țările din sud să beneficieze de o dobândă mai ieftină, cu excepția cazului în care pot fi jucate după regulile austere de cheltuieli publice, la fel ca nordul.

Indiferent de soluția dilemei, situația a scos la iveală o scindare amară între capitalele membre, a generat ceartă și un limbaj puternic a fost aruncat în public.

Premierul italian Giuseppe Conte a declarat că el și cancelarul german Angela Merkel au avut „nu doar un dezacord, ci o confruntare dură și sinceră” în timpul unei videoconferințe joi.

"Dacă Europa nu se ridică la această provocare fără precedent, întreaga structură europeană își pierde rațiunea de a fi pentru poporul nostru", a declarat Conte pentru ziarul financiar Il Sole 24 Ore.

- „Complet ignorant” -

În mod tradițional, UE a făcut progresele cele mai mari în a impune ceva celorlalți, atunci când Franța și Germania au colaborat, dar în ceea ce privește problema datoriei, Franța se alătură aliaților săi din sud.

"Nu vom depăși această criză fără o solidaritate europeană puternică, din punct de vedere al sănătății și al bugetelor", a declarat președintele francez, Emmanuel Macron, pentru ziarele italiene.

"Acest lucru ar putea implica o capacitate de a ne asuma datoria comună - sau cum s-ar numi - sau o creștere a bugetului UE pentru a oferi un sprijin real pentru țările cele mai afectate."

Oricare dintre aceste opțiuni traversează linii roșii pentru nordul bogat, nord preponderent germanic care luptă deja pentru a limita chiar și creșterile modeste ale bugetului de exploatare de la Bruxelles pentru următorul ciclu de șapte ani.

Merkel conduce Germania ca parte a unei coaliții între partidul ei conservator și centrul de stânga - o alianță mai simpatică fată de cheltuielile mai mari. Merkel a vorbit cu precauție în public - pe cât de dură a fost la conferință unde le-a propus țările cele mai lovite - austeritatea prin mecanismul european de stabilitate MES, mecanism care în trecut, a pus Grecia în chingi sub supravegherea Troicii formate din FMI, Banca Mondială și Comisia Europeană.

Alături de Merkel, nici Țările de Jos nu au făcut niciun secret al opoziției lor față de împărțirea sarcinilor datoriilor, ceea ce i-a înfuriat pe partenerii din sud.

"Suntem împotrivă, dar nu suntem doar noi, și nu putem preveni circumstanțele în care am schimba această poziție", a declarat premierul olandez Mark Rutte după ședința de joi.

"În ceea ce privește eurobonzii, nu doar Olanda, mulți alții sunt împotrivă, deoarece ar aduce zona euro într-un tărâm diferit", a declarat Rutte pentru reporteri într-o convorbire.

"Ar însemna că ai trece linia, Rubiconului, într-o zonă euro care este mai mult o uniune de transferuri", a spus el, sugerând că ar însemna că țările bogate să subvenționează deficitele altora.

Mulți lideri europeni s-au enervat de poziția de la Haga, iar primul ministru portughez, Antonio Costa, a fost cel mai vehement și la făcut "ignorant mărunt" pe olandez.

"Acest tip de răspuns nu este complet ignorat, iar această oboseală recurentă subminează complet ceea ce constituie spiritul Uniunii Europene", a spus el.

Chiar și în Germania, preocupările cresc că este posibil să nu fie cel mai bun moment pentru dogmatism bugetar.

"Dacă nu suntem pregătiți acum să ne împărtășim averea, atunci nu știu încotro se îndreaptă această Europă", a îngrijorat fostul ministru german de externe și finanțe, Sigmar Gabriel, într-un editorial Bild.

(Mediafax)