14:52
Comentarii Adauga Comentariu

Despre câteva dintre ideile economistului Thomas Piketty si un apel de salvare a Europei

După referendumul Brexit și după alegerea unor guverne antieuropene în mai multe țări, nu se mai poate continua ca până acum. Nu mai putem să ne mulțumim să așteptăm următoarele ieșiri, următoarele destrămări, fără a schimba nimic fundamental în Europa actuală. Continentul nostru este prins în prezent într-un clește între, pe de o parte, mișcările politice al căror singur program este alungarea străinilor și a refugiaților, program care a început deja să fie aplicat; iar pe de altă parte, partidele care-și zic europene, dar care, în fond, continuă să-și imagineze că liberalismul pur și dur și punerea tuturor (state, întreprinderi, teritorii, indivizi) într-o stare de concurență generalizată sunt suficiente pentru definirea unui proiect politic, fără a realiza că tocmai lipsa unei mize sociale este cea care alimentează sentimentul de abandon.” ( 1 ) O situație disperată, pentru economistul francez Thomas Piketty și colaboratorii săi, care propun însă o serie de măsuri concrete pentru a elimina concurența fiscală și pentru a răspunde dezamăgirii cetățenilor față de proiectul european.

European convins, autorul controversatei cărți ,,Capitalul în secolul XXI” ( 2 ) a elaborat, împreună cu alți universitari, un plan de reformă a UE. Nu este vorba despre o nouă formulă magică de salvare a construcției europene, ci despre o serie de propuneri concrete, reunite în manifestul întitulat „Changer l’Europe, c’est possible!”. Acesta se prezintă sub forma unei mici cărți, foarte ieftine, în care se demonstrează că mai multă democrație și mai multă justiție socială în UE nu sunt simple utopii politice. Tratatele europene actuale nu sunt o fatalitate, afirmă autorii, iar pentru a dovedi această afirmație, ei concep un proiect de tratat de democratizare a UE (T-Dem) și o schemă de buget de natură să întărească solidaritatea statelor membre. Lansat în decembrie 2018 de o sută de intelectuali și oameni politici europeni, manifestul pentru democratizarea Europei este o inițiativă cetățenească, bazată pe premisa că proiectul european aparține tuturor. În acest moment, el este semnat de peste 115.000 de persoane. ( 3 )

Ideea de bază a proiectului este transformarea radicală a actualelor instituții europene. Astfel, T-Dem prevede crearea unei adunări europene cu puteri foarte mari. Aceasta ar urma să fie formată în proporție de 80% din parlamentari naționali și 20% din membri ai actualului Parlament European (în funcție de ponderea grupurilor politice).

Noua adunare ar urma să aibă dreptul, iar acesta este cel de-al doilea element al noului edificiu european propus de autori, să adopte o fiscalitate comună, care să alimenteze amintitul buget european. Astfel, vor fi instituite patru mari categorii de impozite: 1) asupra beneficiilor marilor întreprinderi; 2) asupra marilor venituri (peste 200.000 euro pe an); 3) asupra marilor averi; 4) asupra emisiilor de bioxid de carbon.

Stabilit la 4% din PIB-ul european, așa cum propun autorii, acest buget (de patru ori mai mare decât actualul buget al UE) va avea următoarele priorități: tranziția ecologică; integrarea imigranților; educația; cercetarea și inovarea. El va conferi, de asemenea, o anumită marjă de manevră bugetară statelor membre pentru a reduce impozitele progresive asupra salariilor și consumului.

Evident, noua adunare va trebui să dialogheze cu forurile de decizie actuale (cum ar fi, de exemplu, Eurogrupul), însă, aspect esențial, raporturile de putere existente în prezent vor fi inversate, deoarece, în caz de dezacord, noua adunare va fi cea care va avea ultimul cuvânt.

Autorii subliniază că nu doresc să creeze un nou mecanism de transfer al resurselor în cadrul UE, prin care fondurile să fie redistribuite de la țările „virtuoase” spre cele mai puțin diligente. Diferența maximă dintre sumele plătite și încasate de o anumită țară va fi de 0,1% din PIB-ul său – prag care poate fi însă mărit, dacă va exista un consens în această privință. Ei consideră că o asemenea creștere a volumului resurselor gestionate la nivel european se justifică, în principal, prin necesitatea reducerii inegalităților din interiorul țărilor membre, nu a inegalităților dintre ele și că prioritară este investirea în viitorul comun al tuturor europenilor. Se precizează că acest calcul ar exclude cheltuielile efectuate în folosul tuturor țărilor, cum ar fi, de exemplu, cele pentru finanațarea acțiunilor impuse de schimbările climatice. Deoarece va finanța bunuri publice europene, de care vor beneficia toate țările, bugetul pentru democratizare va fi, de asemenea, un buget pentru convergența țărilor membre.

Prin crearea unei adunări europene cu o mai mare putere decizională, artizanii acestui tratat speră să creeze o cale de ieșire a UE din impasul birocratic în care se află în prezent. Document cu prevederi concrete, T-Dem poate fi adoptat în câteva luni. În modul acesta, cetățenii vor fi motivați să-și asume un proiect european de natură să creeze o mai mare justiție socială. Căci, până acum, arată autorii, integrarea europeană a servit mai mult celor mai puternici și mai capabili să se adapteze: marile întreprinderi și persoanele cu venituri și averi mari. Evenimentele politice menționate la începutul articolului sunt manifestări ale acestui dezechilibru social fundamental. Or, se constată că o Europă concurențială, dură față de cei mai slabi, este respinsă tot mai hotărât de masele populare, care își manifestă din ce în ce mai clar euroscepticismul cu ocazia fiecărui scrutin electoral european.

T-Dem este, neîndoios, un proiect de stânga, care pune accent pe justiția socială și fiscală. „O stângă adevărată și cu adevărat europeană” – spun promotorii săi, convinși că fiscalitatea este un instrument eficace de schimbare a situației economico-sociale a țărilor UE.

* * *

Politica fiscală este, indubitabil, o politică economică posibilă, însă nu suficientă. Această afirmație este dovedită, printre altele, de ampla dezbatere declanșată de apariția amintitei cărți a lui Piketty, ,,Capitalul în secolul XXI”. Fără a intra în detaliile controverselor respective, vom spune doar că o concluzie importantă care se desprinde din această dezbatere este că politica fiscală singură nu poate schimba relațiile economice obiective, cum ar fi, de exemplu, raporturile de forțe dintre capital și muncă (productivitățile marginale ale celor doi factori, remunerațiile aferente, locul și rolul deținătorilor acestor factori în procesul de producție etc.).

În acest context, principala obiecție care se poate formula la adresa T-Dem privește posibilitatea împiedicării cu mijloace politice a fenomenului globalizării caracteristic capitalismului contemporan. Este surprizător că un autor ca Piketty, care se prezintă ca istoric (al economiei), crede că eficacitatea acțiunii politice depinde exclusiv de o formă particulară (pe care el o consideră nouă) a democrației reprezentative. Noua adunare europeană poate, desigur, să adopte T-Dem, în forma propusă de autori sau într-o formă îmbunătățită, însă poate, de asemenea, să modifice acest tratat, la fel cum au fost modificate în mai multe rânduri acordurile europene anterioare (ultima oară prin tratatul de la Aachen semnat la 22 ianuarie 2019 de cancelara germană A. Merkel și președintele francez E. Macron). Or, în modul acesta s-ar schimba radical întregul cadru juridic neoliberal al guvernanței economice existent în prezent în UE. Ca urmare, nu există nici o garanție că ceea ce autorii numesc „competențele exclusive” ale UE vor fi întodeauna minimale, ori că așa-numitele „competențe partajate” vor fi suficiente pentru a conferi statelor membre marja de manevră necesară pentru a face față șocurilor asimetrice. Căci, T-Dem nu conține nici un fel de prevederi în materie de concurență și de piață internă. Or, acestea sunt domeniile cele mai dinamice și mai importante pentru evoluția ansamblului edificiului european. Piketty afirmă doar că trebuie „să avem încredere în democrație”, însă nu spune de ce. Propunerea sa este crearea unei noi adunări europene, însă acest for este o reuniune a unor oameni care urmează să fie aleși tot prin procedurile obișnuite ale democrației reprezentative, cu virtuțile și limitele sale inerente.

De fapt, în considerațiunile sale cu privire la democrație, există un aspect asupra căruia Piketty păstrează tăcerea. Legiferarea unor principii și proceduri democratice este necesară, însă nu suficientă pentru crearea unei ordini democratice: mai este necesar ca cetațenii să fie educați în spiritul principiilor democratice, să-și asume o funcție civică activă și răspunderea aferentă.

Într-o democrație, instituțiile politice pot modifica raporturile dintre productivitățile marginale și remunerațiile aferente capitalului și muncii, la fel cum pot stabili nivelul altor mărimi economice nominale (prețuri, dobânzi, cursuri de schimb etc.). Din acest punct de vedere, nu există nici o deosebire între un regim politic democratic și unul autoritar sau totalitar: în toate aceste cazuri, statul, aparatul social de forță și contrângere, se amestecă în procesul pieței și în activitățile cetățenilor pilotate de piață. Iar ideile despre ce anume ar trebui să facă statul se găsesc din abudență în literatură: controlul instituțiilor bancare, căci băncile sunt în centrul procesului de finanțare a economiei; impozitarea capitalurilor; limitarea mișcărilor de capital internaționale; interzicerea activității politice desfășurate ca profesie; limitatea numărului mandatelor și interzicerea cumulului de funcții; tragerea la sorți a conducătorilor; desființarea tribunalelor comerciale (formate din judecători exclusiv ai patronilor); dreptul cetățenilor de a vedea contabilitatea întreprinderilor; revocabilitatea aleșilor; ș.a.m.d. Combinând în mod ecletic considerente economice, sociale, politice, etice etc., aceste propuneri pornesc de la principiul că toți oamenii, chiar și cei cu mai puțină pregătire, pot încerca să-și făurească propriul destin politic, dacă au timpul și mijloacele necesare. Se presupune, de asemenea, că oamenii mai instruiți își vor folosi cunoștințele juridice, politice, economice etc., pentru a apăra principiile fundamentale care limitează concentrarea puterii în mâna câtorva indivizi.

Din păcate, una din lecțiile profunde care decurg din studiul epocii moderne este că activitățile politice rareori au promovat bunăstarea economică, dar ele pot, dacă sunt destul de intense și de prelungite, să o submineze. Cea mai folositoare funcție a statului a fost să stabilească un cadru în care indivizii să-și poată urmări propriile interese, uneori aducând foloase și obștii în acest fel.

De altfel, Piketty nu este autorul cel mai îndreptățit să facă asemenea propuneri. Căci, cititorul este frapat de această frază a sa din „Capitalul în secolul XXI”: „Sunt vaccinat pe viață contra discursurilor anticapitaliste convenționale și leneșe, care par uneori să ignore acest eșec istoric fundamental (regimurile comuniste – n.n.) și care prea adesea își refuză mijloacele intelectuale pentru a-l depăși.” ( 4 ) Frază sau panseu surprinzător, având în vedere că nu mai trebuie decât un mic pas pentru a conchide că toate discursurile critice la adresa capitalismului sunt „leneșe” și că, deci, militantismul anticapitalist este, la urma urmelor, ineficient.

După părerea noastră, Piketty ar trebui să se întrebe – astăzi mai mult decât oricând în trecut – dacă nu cumva dreptul și instituțiile politice existente în țările democratice sunt, din perspectivă marxistă, drept și instituții politice „burgheze”, în sensul că determină inegalitatea veniturilor, averilor și consumului.

Fraza citată este eufemistică, însă ea poate fi ușor reformulată astfel încât să exprime mai clar ideea luptei de clasă. De exemplu, se poate spune, la fel ca Marx, că sursa profiturilor industriale și a tuturor celorlalte venituri din capital (rente, dobânzi, chirii etc.) și, deci, sursa capitalului viitor este plusvaloarea creată de către muncitori și însușită gratuit de către capitaliști; această plusvaloare este egală cu diferența între valoarea nou creată de muncitori și salariul plătit acestora, care este întotdeauna la nivelul de subzistență, adică la nivelul strict necesar consumului muncitorilor și familiilor lor pentru ca „forța de muncă” să se reproducă. Capitalul este, deci, plusvaloare acumulată, provenită din munca neplătită a muncitorilor și însușită gratuit de către capitaliști în virtutea faptului că ei sunt proprietarii întreprinderilor în care lucrează muncitorii. În acest sens, mijloacele de producție (mașini, utilaje, materii prime etc.) sunt capital, adică instrumente de exploatare a muncii salariale. ( 5 )

De aceea, trebuie amintit lui Piketty și altora care gândesc ca el că oamenii care interacționează în economia de piață intră în relații cu o puternică încărcătură morală. Dimensiunea morală a acestor relații este inerentă elementelor constitutive ale economiei de piață – proprietate privată, liberă întreprindere, schimburi efectuate în mod voluntar la prețuri formate în funcție de cerere și ofertă –, indiferent de profitul pe care îl realizează întreprinzătorii, care nu este luat de la nimeni și care, de aceea, le aparține în mod legitim. ( 6 )

Citeste intreg articolul si coemnteaza pe contributors.ro

Continuați să citiți...

(Hotnews)


Linkul direct catre Petitie

CEREM NATIONALIZAREA TUTUROR RESURSELOR NATURALE ALE ROMANIEI ! - Initiativa Legislativa care are nevoie de 500.000 de semnaturi - Semneaza si tu !

Comentarii:


Adauga Comentariu



Citiți și cele mai căutate articole de pe Fluierul:

Viktor Orban: În Ungaria a fost construit statul democrat-creștin

Franța: Poliția a folosit grenade cu gaze lacrimogene contra 'vestelor galbene' și manifestanților ecologiști

O nouă retragere din cursa pentru Cotroceni: "Nu vreau să intru în competiție prin fraudă"

Florin Cîțu acuză: Vizita lui Dăncilă în SUA e privată. Asta înseamnă deturnare de fonduri și închisoare

50 de ani de minciuni climatologice progresiste

Ficțiune devenită realitate: Un actor și-a tăiat gâtul în timpul unei piese de teatru, după ce cuțitul din recuzită s-a dovedit a fi real

Reportaj realizat de istoricul Marius Oprea: Sfinții de pe strada Crizantemelor/ Arheologia crimelor comunismului la Tîrgu Ocna

Conservatorii continuă să conducă în sondajele din Marea Britanie

Iohannis, la Craiova: M-am așteptat să găsesc pe undeva o bucată de drum rapid sau autostradă

Tenis: Federer și Nadal au adus Europa în avantaj în Laver Cup

EFEMERIDE ASTRONOMICE - 22 septembrie

Cum s-a trăit în România în anii '70- '80? UNII VĂ MINT spunându-vă că s-a trăit permanent prost între anii 1965 - 1989.

Caz tragic în Prahova: Un bărbat a murit în urma unui incendiu izbucnit de la o țigară uitată aprinsă

Incident produs în timpul nopții în Drobeta Turnu-Severin: Anvelope tăiate, geamuri și oglinzi distruse la trei mașini

Un vagon al unui tren de marfă, încărcat cu combustibil, a deraiat în județul Constanța

SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 22 septembrie

Yemen: Riadul reacționează cu prudență la propunerea rebelilor houthi de a înceta atacurile

Dăncilă: Nu suntem un guvern eșuat, suntem un guvern eficient

Avionul Egyptair prăbuşit: Analiza uneia din cutiile negre arată că s-a pronunţat cuvântul "foc"

Perechea Simona Halep/ Raluca Olaru s-a calificat în turul 2 la WTA Wuhan

Detalii despre prinderea evadatului de la Penitenciarul Focșani: Bărbatul a atacat o femeie în propria ei casă și i-a furat banii

INS: 98,2% dintre salariați lucrează în baza unui contract de muncă pe perioadă nedeterminată

Încă un candidat eliminat din cursa pentru prezidențiale. Pleșoianu nu a obținut semnăturile suficiente: O să fiu de 100 de ori mai vocal

Gelu Voican Voiculescu, agresat de un vecin în propria locuință. Motivul ar fi fost gălăgia din apartamentul fostului vicepremier

Urs agresiv într-o localitate din Bistrița-Năsăud: Populația a fost avertizată prin sistemul Ro-Alert

CITATUL ZILEI

Ciclism: Eduard Grosu a încheiat Turul Slovaciei pe locul 20

Siria: Autoritățile anunță doborârea unei drone înarmate în sudul țării

Handbal feminin: SCM Craiova și Măgura Cisnădie, victorioase în deplasare, în Liga Națională

Tensiunile din Orientul Mijlociu. Arabia Saudită va considera că este un "act de război" dacă Iranul va fi găsit vinovat

Barcelona a pierdut cu 2-0 meciul cu Granada, din campionatul Spaniei

Razie în una dintre cele mai mari piețe din Capitală: ANPC efectueaza acum un control în Piața Obor | FOTO, VIDEO

Loteria Română: Reporturi de peste 3,4 milioane de euro la Joker și de peste 1,6 milioane de euro la Loto 6/49

Ziua Mărțișorului ar putea deveni zi de sărbătoare națională. Proiectul de lege, depus la Senat

Incendiu devastator: Un depozit cu 2.000 de tone de cereale a ars în totalitate/ Pompierii intervin pentru stingerea ultimelor focare | FOTO, VIDEO

Noi detalii despre starea de sănătate a lui Gabi Balint. Ilie Dumitrescu: Mi-a dat mesaj/ Ce i-a scris fostul internațional, după infarctul suferit

Accident teribil în Buzău: Două persoane au murit, iar alte două au fost rănite

Lupte: România a încheiat Mondialele din Kazahstan cu o singură medalie

Un cutremur de 5,6 grade pe scara Richter a avut loc sâmbătă în Albania

Tenis: Nicholas David Ionel va juca finala turneului ITF de la Târgu Mureș

Tenis: Christopher O'Connell și Danilo Petrovic, în finala turneului challenger Sibiu Open

Recep Tayyip Erdogan: Turcia este pregătită să intervină militar la granița cu Siria

Tenis: Ana Bogdan și Jaqueline Cristian, în ultimul tur al calificărilor la Tașkent (WTA)

Atac armat simulat în ambasada Israelului: Bucureștenii, avertizați prin Ro-Alert/ Ce urmăresc specialiștii SRI | VIDEO

Jigniri fără precedent după meciul Atletico Madrid - Juventus. Ronaldo i-a atacat pe suporterii lui Atletico: Prea mulți oameni proști

Arad: Un depozit în care se aflau 2.000 de tone de cereale a ars complet într-un incendiu

ANPIS: Peste 1,1 miliarde lei, plătite în august 2019 pentru principalele beneficii de asistență socială

Palatul Parlamentului, evaluat de Guvern: Cât valorează cea mai mare clădire administrativă din lume

O mică victorie a activiștilor: Aproape 90 de mari companii ale lumii se angajează să-și reducă emisiile de gaze cu efect de seră

Tenis: Japoneza Naomi Osaka a cucerit trofeul la Osaka (WTA)

Gest de romantism cu final tragic: Un bărbat s-a înecat în timp ce încerca să își ceară iubita în căsătorie sub apă | VIDEO

Alexandru Cumpănașu, Ramona Bruynseels și Cătălin Ivan își depun duminică la BEC candidaturile pentru alegerile prezidențiale

Tenis: Andreea Mitu, campioană la dublu și calificată în finala de simplu la Arad (ITF)

Hochei: SC Miercurea Ciuc și ACSH Gheorgheni, victorioase în Erste Liga

#București560, atunci și acum: Capitala contrastelor

FCSB - CFR Cluj, din Liga 1, este programat duminică, de la ora 20:30

Fotbal: FC Barcelona, înfrângere surprinzătoare pe terenul celor de la Granada, în La Liga

Egipt: Violențe la Suez în cursul unei manifestații împotriva președintelui Al-Sisi

Adevărul despre vitejia românilor. Ce spuneau străinii de acum 500 de ani despre curajul strămoșilor noștri pe câmpul de luptă

Consiliul de administrație al Tesla, nevoit să apere plățile CEO-ului Elon Musk


Pag.1 Pag.2 Pag.3 Pag.4 Pag.5 Pag.6 Pag.7
Pag.8 Pag.9

Nr. de articole la aceasta sectiune: 527, afisate in 9 pagini.



ieri 04:57 CITATUL ZILEI