11:36
Comentarii Adauga Comentariu

Țintirea inflației, independența și credibilitatea băncii centrale (I)

Acum treizeci de ani, Noua Zeelandă a adoptat o strategie de politică monetară menită să ducă la atingerea unui obiectiv prestabilit privind inflația. Noutatea a constat în angajamentul explicit al autorităților de a considera ținerea sub control a inflației ca principal obiectiv al politicii monetare și accentul pus pe transparență și responsabilitate.

În prezent, 69 de țări, dintre care multe cu economiii emergente și cu venit redus, urmăresc o anumită țintă privind inflația. De asemenea, un anumit număr de bănci centrale din țările avansate – printre care Banca Centrală Europeană (BCE), Sistemul Rezervelor Federale al SUA (Fed), Banca Japoniei, Banca Națională a Elveției etc. – au integrat în politicile lor monetare o serie de elemente esențiale ale țintirii inflației.

Acest articol prezintă legătura care există între țintirea inflației, independența și credibilitatea băncii centrale. Concluzia sa este că independența și credibilitatea băncii centrale sunt condiții esențiale pentru succesul acestei strategii de politică monetară.

La sfârșitul anilor ’80 și începutul anilor ’90, o serie de țări au adoptat în mod explicit strategia de politică monetară cunoscută sub denumirea de „țintirea inflației” (inflation targeting).(1) Astfel, această strategie a fost introdusă în Noua Zeelandă (1989), Canada (1991), Israel (1991), Anglia (1992), Suedia (1993), Finlanda (1993), Australia (1993), Spania (1993), România (2005) etc.(2)

Deși, la nivel conceptual, țintirea inflației a fost elaborată și adoptată după ample și îndelungate dezbateri teoretice, în practică, această strategie a fost perfecționată mai ales prin soluții ad hoc. De exemplu, în Noua Zeelandă și în Canada, recursul la noua strategie a fost determinat, în principal, de insatisfacția resimțită față de rezultatele strategiei de politică monetară aplicate anterior: „țintirea agregatelor monetare” (monetary aggregates targeting). În țările europene, decizia de a încerca o nouă strategie a fost impusă de faptul că, după colapsul „Sistemului Monetar European” (European Monetary System; 1992–1993), menținerea unor cursuri fixe față de marca vest-germană și de „Unitatea Monetară Europeană” ( European Currency Unit–ECU) a devenit imposibilă. În acest caz precis, noua strategie a fost concepută, deci, ca o soluție de avarie, ceea ce explică amintitul caracter pragmatic al unei abordări a cărei bază teoretică fusese elaborată mai demult. În țările foste comuniste, țintirea inflației a fost adoptată ca reacție la renunțarea la diverse ancore nominale folosite în perioada imediat următoare căderii comunismului, precum și la transformările instituționale produse de pregătirile pentru intrarea în UE și în UEM.

Principalele elemente ale țintirii inflației

În literatură, există numeroase definiții ale țintirii inflației. Cu titlu de exemplu și pentru a învedera complexitatea subiectului, redăm una din aceste definiții:

Țintirea inflației este un cadru de politică monetară caracterizat prin anunțarea publică a unui anumit obiectiv (marjă de variație) oficial privind rata inflației, valabil pentru una sau sau mai multe perioade, precum și prin proclamarea explicită a reducerii inflației și menținerii acesteia la nivele joase – ca principal obiectiv al politicii monetare pe termen lung. Alte caracteristici importante ale țintirii inflației sunt depunerea unor eforturi intense pentru a aduce la cunoștința publicului planurile și obiectivele autorităților monetare și, în multe cazuri, existența unor mecanisme de sporire a responsabilității băncii centrale pentru atingerea obiectivelor respective.(3)

Toate definițiile relevă, într-un mod sau altul, următoarele elemente ale țintirii inflației:

a) stabilitatea prețurilor ca principal obiectiv al politicii monetare;

b) anunțarea unui obiectiv privind rata inflației formulat în termeni numerici;

c) stabilirea unui obiectiv privind rata inflației valabil pe termen mediu, cuprinzând una sau mai multe perioade de referință;

d) comunicarea intensă cu publicul;

e) adoptarea unei reguli de politică monetară specifice cu privire la rata de creștere a nivelului general al prețurilor;

f) previzionarea ratei inflației și a ratei de creștere a PIB și publicarea datelor respective;

g) armonizarea politicii monetare cu politicile guvernamentale, în special cu politica fiscală;

h) independența instrumentală și responsabilitatea publică a băncii centrale.

Rezultă că țintirea inflației este o strategie de politică monetară prin care banca centrală își stabilește ca obiectiv final stabilitatea prețurilor, fără a recurge în acest scop la obiectivele intermediare tradiționale (agregatele monetare; oferta de monedă; cursul de schimb etc).(4) După cum se arată într-o valoroasă lucrare apărută sub egida BNR, această strategie reprezintă o modalitate de reconciliere a extremelor, în sensul că îmbină constrângerea impusă la nivelul obiectivului cu o anumită marjă de flexibilitate la nivelul instrumentelor utilizate de autoritatea monetară.(5)

Aplicarea țintirii inflației

Țintirea inflației poate fi aplicată într-o formă explicită sau implicită. Forma explicită se caracterizează prin aceea că banca centrală încearcă să mențină rata inflației pe care o previzionează cât mai aproape de ținta sa de inflație. Astfel, rolul principal în această strategie îl joacă determinarea valorii-țintă și a valorii previzionate a ratei inflației.

Ținta de inflație este stabilită în mod diferit de la o țară la alta. În unele țări (Brazilia, Islanda, Israel, Norvegia), această țintă este stabilită și anunțată de guvern. În Marea Britanie, ținta de inflație este stabilită de ministerul de finanțe cu o marjă de variație de ±1%.; dacă această marjă este depășită, ministrul de finanțe solicită o notă explicativă din partea băncii centrale. În alte țări (Chile, Columbia, Finlanda, Mexic, Polonia, Spania, Suedia, Thailanda, Peru), ținta este stabilită și anunțață de banca centrală, iar în altele (Australia, Canada, Republica Cehă, Ungaria, Republica Coreea, Noua Zeelandă, Africa de Sud, Filipine), de guvern împreună cu banca centrală.(6) În România, ținta de inflație este stabilită de banca centrală împreună cu guvernul, cu o marjă de variație de ±1p.p.

Elaborarea previziunilor privind inflația viitoare este mult mai complicată. Astfel, Banca Angliei își publică previziunile numite „proiecții cu privire la inflație” în cadrul rapoartelor sale trimestriale cu privire la inflație, care cuprind inclusiv proiecții cu privire la PIB. Aceste proiecții sunt prezentate ca „previziuni condiționate”, în sensul că se bazează pe ipoteza că rata dobânzii pe termen scurt rămâne constantă. Banca centrală din Noua Zeelandă publică „previziuni condiționate” de menținerea traiectoriei ratei dobânzii (previziunile cu privire la media anuală a ratelor dobânzii de piață). Alte bănci centrale își fac cunoscute public previziunile prin cuvântări, declarații și conferințe de presă, publicații speciale (inclusiv pagini web), depoziții în fața comisiilor parlamentare, scrisori deschise către parlament etc.(7)

În România, banca centrală își publică previziunile – numite „perspectivele
inflației” – în rapoartele sale trimestriale asupra inflației. Aceste rapoarte cuprind cinci secțiuni principale: 1) analiza situației curente a economiei; 2) explicații privind deciziile de politică monetară din perioada analizată; 3) proiecția BNR privind evoluția ratei inflației pe un orizont de 8 trimestre; 4) incertitudinile și riscurile asociate proiecției; 5) implicațiile acestui context pentru conduita viitoare a politicii monetare.

După cum rezultă din figura nr. 1, previziunile BNR sunt prezentate sub forma unei diagrame, în care sunt redate țintele anuale de inflație și intervalul de variație asociat. Țintele de inflație sunt anuale (decembrie/ decembrie) și se stabilesc pe un orizont de timp de doi ani.


BNR, Raport asupra inflației mai 2019, Anul XV, nr. 56, p. 45.

Fig. nr. 1: Prognoza ratei inflației

Țintirea inflației învederează o abordare diferită de cea pe care se bazează alte strategii de politică monetară. De exemplu, amintita strategie numită „țintirea agregatelor monetare” încearcă să reducă întregul proces economic la un singur principiu euristic, ușor de implementat de banca centrală și ușor de monitorizat de public: rata de creștere a masei monetare trebuie să evolueze pe termen mediu pe o traiectorie paralelă cu rata de creștere a PIB.

Acest principiu se bazează pe teoria cantitativă a mondei și a prețurilor, după care variațiile nivelului general al prețurilor se explică prin variațiile cantității de monedă.(8) Teoria cantitativă constituie un element important al concepției clasice/neoclasice, după care procesul economic este esențialmente stabil, deoarece se autoreglează prin interacțiunea cererii, ofertei și prețurilor. Ca urmare, principala sarcină a politicii monetare este alimentarea economiei cu cantitatea de monedă corespunzătoare evoluției ratei de creștere a economiei reale. Cu alte cuvinte, rolul politicii monetare este să prevină transformarea monedei într-o sursă majoră de instabilitate economică.(9) În consecință, țintirea agregatelor monetare reduce procesul decizional la un singur criteriu: evoluția ofertei de monedă.

Problema este că o asemenea abordare este valabilă doar dacă între rata de creștere a masei monetare și rata inflației există o relație stabilă, iar controlul creșterii agregatelor monetare se poate realiza prin intermediul ratei dobânzii pe termen scurt. De asemenea, este necesar ca cererea de monedă să fie stabilă. Or, aceste condiții nu sunt întotdeauna îndeplinite.

Țintirea inflației se caracterizează printr-o „abordare eclectică”, care lasă deschisă problema modului în care trebuiesc operate simplificările necesare. Astfel, țintirea agregatelor monetare folosește pentru previzionarea inflației exclusiv datele referitoare la masa monetară, pe când țintirea inflației implică folosirea tuturor informațiilor disponibile. Ca urmare, țintirea inflației poate fi considerată un cadru de aplicare a politicii monetare într-un regim de libertate supravegheată. Este adevărat că aceast cadru se bazează pe anumite reguli, deoarece stabilirea unei ținte explicite privind inflația obligă banca centrală să aplice o politică monetară riguroasă, însă aceste reguli lasă băncii centrale libertatea de a-și alege modul de utilizare a instrumentelor de care dispune, ceea ce îi conferă o anumită marjă de manevră pentru a face față eventualelor șocuri endogene și exogene.

Astfel, din punct de vedere tehnic, țintirea inflației nu constă în aplicarea de către banca centrală a unui simplu set de algoritmi mecanici. Aplicarea țintirii inflației necesită utilizarea de către banca centrală atât a unui model structural al economiei, cât și a unor judecăți de valoare care să valorifice toate informațiile relevante pentru atingerea obiectivului stabilității prețurilor. Altfel spus, deși se concentrează pe un singur obiectiv – stabilitatea prețurilor –, țintirea inflației este mai mult o modalitate de elaborare a unei filozofii de politică monetară, decât o strategie de acțiune concretă.

În aceste condiții, procesul de elaborare și aplicare a politicii monetare este dificil de urmărit de public. Într-adevăr, țintirea agregatelor monetare necesită compararea a două mărimi relativ clare: pe de o parte, ținta referitoare la un anumit agregat monetar (de exemplu, masa monetară în sens larg, M2), iar pe de altă parte, rata de creștere a masei monetare (în sens larg) observată. Țintirea inflației necesită și ea compararea cu o mărime-țintă, care este, de asemenea, ușor de stabilit, însă ceea ce se compară cu această valoare-țintă este rata inflației previzionate, a cărei determinare este o operațiune complexă, foarte greu de urmărit și verificat de către publicul larg.

Din cauza acestor abordări complet diferite, unii autori subliniază că previziunile băncii centrale cu privire la inflație nu trebuie considerate obiective intermediare ale politicii monetare. Asimilarea ratei inflației previzionate cu un obiectiv intermediar este sugerată de comparația cu țintirea agregatelor monetare, unde masa monetară servește atât ca estimator al inflației, cât și ca obiectiv intermediar al politicii monetare. Or, țintirea inflației presupune vizarea directă a unui obiectiv final; ca urmare, previziunile privind rata inflației efectuate în cadrul său, pe de o parte, și obiectivele intermediare utilizate în cadrul altor strategii de politică monetară, pe de altă parte, nu sunt identice.

Forma implicită a țintirii inflației se bazează pe o regulă relativ simplă: dacă previziunile condiționate privind rata inflației indică o valoare mai mare (mică) decât rata-țintă, banca centrală trebuie să mărească (reducă) rata dobânzii pe termen scurt.

Regula de mai sus lasă totuși deschise două probleme. În primul rând, se pune problema măsurii în care, în cazul în care previziunile privind rata inflației se abat de la rata-țintă, rata dobânzii de politică monetară trebuie ajustată. Căci, această măsură depinde de importanța pe care banca centrală o acordă, pe de o parte, combaterii inflației (care necesită creșterea ratei dobânzii), iar pe de altă parte, stimulări creșterii economice (care necesită reducerea ratei dobânzii). În al doilea rând, se pune întrebarea dacă rata dobânzii trebuie ajustată în cazul tuturor abaterilor de la ținta de inflație, având în vedere că ajustările necesare depind, în general, de natura șocurilor macroeconomice (șocuri pozitive sau negative; șocuri pe partea cererii sau pe partea ofertei).

Caracterul ecletic al țintirii inflației

În prezent, țintirea inflației este recomandată de numeroși teoreticieni și aplicată în diverse forme de multe bănci centrale. Unul din factorii care explică acest succes este caracterul eclectic al strategiei respective. Acest caracter provine din faptul că abordarea în cauză nu prescrie un set specific de variabile sau un anumit model econometric cu ajutorul căruia trebuie să se facă previziunile privind inflația. Ca urmare, forma explicită a acestei strategii lasă băncii centrale o mare marjă de manevră în formularea previziunilor sale. Forma implicită nu este nici ea foarte constrângătoate, deoarece lasă deschisă problema măsurii în care rata dobânzii trebuie ajustată în situația în care se previzionează apariția unei abateri de la ținta de inflație. În plus, în cazul șocurilor pe partea ofertei, strategia țintirii inflației nu conține nici o prescripție clară.

În consecință, țintirea inflației constituie o strategie de politică monetară flexibilă, care nu impune prea multe proceduri obligatorii. Singurele prescripții care, într-adevăr, trebuie respectate sunt următoarele: 1) adoptarea unei orientări prospective (recomandare universal valabilă); 2) utilizarea și a altor obiective intermediare, nu numai a celor tradiționale (agregatele monetare și cursul de schimb) (ceea ce nu exclude, de altfel, nici țintirea agregatelor monetare); 3) utilizarea unor modele macroeconomice pentru formularea previziunilor; și 4) fundamentarea deciziilor nu numai pe rezultatele calculelor econometrice, ci și pe analize calitative și judecăți de valoare (îmbinarea de metode constituie o caracteristică esențială a „ecletismului”).

Cu alte cuvinte, deși țintirea inflației este prezentată adesea în literatură ca o strategie riguroasă, de natură să ușureze elaborarea și aplicarea unei politici monetare orientate spre asigurarea stabilității prețurilor, modul său de aplicare este destul de relativ. De aceea, ea nu poate fi descrisă în detaliu. Și nu este foarte utilă nici pentru comunicarea cu publicul, deoarece acei observatori externi care nu-și pot elabora propriile lor prognoze privind evoluțiile economice viitoare dispun totuși de modalități mai simple de verificare a plauzibilității previziunilor băncii centrale.

Comunicarea cu publicul este problematică mai ales în cazul în care previziunile băncii centrale sunt condiționate de menținerea unui anumit nivel al ratei dobânzii, iar previziunile terților se bazează pe o evoluție diferită a ratei dobânzii, ceea ce face imposibilă compararea celor două categorii de previziuni.

Rezultă că, în pofida transparenței sale aparente, țintirea inflației este o
strategie destul de opacă, iar aceasta chiar și în ceea ce privește gradul de realizare a obiectivului final al politicii monetare. De aceea, ea a fost comparată cu o carte de bucate, care, în loc de rețete concrete, conține doar imagini ale diverselor feluri de mâncare și sfaturi cu privire la cele mai bune ingrediente și la cel mai bun mod de preparare. Aceasta nu înseamnă că țintirea inflației este inutilă ca strategie de politică monetară, ci doar că ea constituie un cadru general pentru stabilirea valorii numerice a țintei de inflație și evaluarea performanțelor băncii centrale, nu o rețetă sigură de succes.

Limitele țintirii inflației în materie de transparență a politicii monetare sunt confirmate de studiile empirice efectuate în legătură cu rezultatele aplicării sale. Conform acestor studii, țintirea inflației are numeroase efecte pozitive asupra economiei, însă unele dintre efectele benefice respective pot fi doar aparente.

Țintirea inflației și anticipațiile

În discuțiile cu privire la țintirea inflației se acordă o mare atenție rolului anticipațiilor sectorului privat. Aceasta, deoarece băncile centrale publică în prezent numeroase informații cu privire la diverși indicatori care fac obiectul anticipațiile agenților privați. Astfel, există cel puțin următoarele categorii de baze de date:

1) Sinteze ale previziunilor privind inflația făcute de cercetătorii profesioniști; de exemplu, BCE publică regulat informații cu privire la anticipațiile consumatorilor, oamenilor de afaceri și pieței financiare referitoare la evoluțiile viitoare ale prețurilor.

2) Sinteze ale previziunilor privind inflația făcute de gospodării, manageri,
camere de comerț etc.; asemenea sinteze publică, de exemplu, Banca Angliei,
banca centrală a Australiei etc. BNR publică, de asemenea, buletine lunare care cuprind analize ale economiei reale și politicii monetare în perioada de referință.

3) Indicatori ai previziunilor privind inflația, calculați pe baza parametrilor
pieței financiare (randamente ale titlurilor financiare, abateri ale acestora de la
nivelele de referință etc.); indicatori de acest tip publică, de exemplu, BCE și alte
bănci centrale.

4) Rezultatele negocierilor salariale, care constituie indicatori foarte importanți ai anticipațiilor privind inflația și ai viitoarelor presiuni asupra costurilor.

Rolul specific al previziunilor agenților economici cu privire la inflație este dat de legătura care există între instrumentele băncii centrale (mecanismul de refinanțare a băncilor comerciale; mecanismul de absorbție a lichidităților din sectorul bancar; operațiunile open market; rezervele obligatorii etc.), anticipațiile agenților economici și obiectivul final al politicii monetare: stabilitatea prețurilor (figura nr.2):

Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro


Continuați să citiți...

(Hotnews)


Linkul direct catre Petitie

CEREM NATIONALIZAREA TUTUROR RESURSELOR NATURALE ALE ROMANIEI ! - Initiativa Legislativa care are nevoie de 500.000 de semnaturi - Semneaza si tu !

Comentarii:


Adauga Comentariu



Citiți și cele mai căutate articole de pe Fluierul:

Putin vrea să introducă în programa școlară ora de "Patriotism". Progresiștii se vor zvârcoli ca nebunii...ca să arate "cât de greșit este sa înveți copiii sa fie patrioți".. N-o să mai poată destrăma Statele Naționale

BOMBĂ ActiveNews: "Președintele Klaus Iohannis este membru al Organizației Progresiste 'European Council of Foreign Relations' un Think-Tank fondat de GEORGE SOROS". Fluierul.ro a descoperit că ECFR e condusă de Carl Bildt MEMBRU AL GRUPULUI BILDERBERG

DEMISIA. Iohannis: "Mi s-a propus să fiu membru" în organizația condusă de un Bilderberg și finanțată de Soros. "Sunt bucuros să spun că-mi doresc acest lucru"

"SOLUȚIA" LUI SOROS LA CRIZA COVID. Soros vrea ca țările UE să elibereze Titluri de Stat Perpetue pentru ca popoarele UE să plătească VEȘNIC, 5 miliarde de euro dobândă în FIECARE an. Asta l-a dus mintea de speculant pe SOROS.

Românii sunt ținuți ÎN MOD INTENȚIONAT cu Salarii de Mizerie pentru a fi o forță de muncă ieftină pentru MULTINAȚIONALELE STRĂINE. Salarii de MIZERIE de 300-450 de euro în toate regiunile țării.

Vin Diesel, ținta ironiilor lui Dwayne Johnson, a plecat de pe platourile de filmare de la "Fast and Furious 8": ce reacție au avut ceilalți actori

Documents show GM's early knowledge of switch defect

">

Soţia lui Kamara, Oana, în lacrimi la tv. "Am făcut sex cu acel bărbat, apoi am făcut sex şi cu...." FOTO

Cum s-a trăit în România în anii '70- '80? UNII VĂ MINT spunându-vă că s-a trăit permanent prost între anii 1965 - 1989.

LIVE BLOG Simona Halep vs Magda Linette e live ACUM! Incredibil: constănțeanca a beneficiat de două mingi de meci, dar Linette a făcut rebreak. Set tensionat

Tupeu nemărginit al lui Isărescu "Băncile n-au plătit impozit pentru că n-au avut profit" Păi dacă l-au sifonat împrumutându-se cu dobânzi aiurea de până la 19% la Banca mamă cum să-l aibă? Asta ai uitat s-o zici, Iuda?

INSULA IUBIRII. Sexy-ispita a fost ispitită la rândul ei. Vinovată este O FEMEIE. Imagini EXPLICITE

ISTORIA AȘA CUM NU V-O POVESTEȘTE NIMENI. Dezvăluirile lui Ștefan Andrei - Ministrul de Externe al lui Nicolae Ceaușescu - despre rețeaua de Spioni KGB GRU și NKVD ai Moscovei din partidul Comunist Român - Rețea care l-a ucis pe Nicolae Ceaușescu

PROGRESISMUL FACE RAVAGII ÎN SUA: Azi despre Justiția Progresistă din Texas: Procurorii și Poliția Texas au făcut peste 50 de milioane de dolari în 2017 prin confiscarea proprietăților oamenilor

Noile vaccinuri vor altera în mod permanent ADN-ul uman. Nimeni nu va mai şti exact decât producătorii lor ce anume vor modifica vaccinurile în ADN-ul fiecărei persoane.

Update: Catastrofă umanitară în Suceava și Botoșani. Peste 50% dintre adulți nu au salar. ROMÂNIA SITUAȚIE CATASTROFALĂ. Câți sunt oficial plecați la muncă în străinătate, câți sunt fără salar, câți mai au încă un salar. Care e situația în fiecare județ.

"Cireşica" s-a copt frumos. Cele mai sexy fotografii cu Nicole Cherry FOTO

BRAVO FIREA. Primăria Capitalei înființează propria firmă de construcții destinată locuințelor pentru tineri

PHILIPP PLEIN s-a abonat la frumuseţile autohtone. Avion privat trimis la Bucureşti după Bianca Drăguşanu FOTO

Germania: Anchetă după găsirea unei substanțe toxice în băuturi în două supermarketuri din Munchen

Andreea Mantea, BĂTUTĂ de Cristi Mitrea. "Mă lovea chiar dacă eram însărcinată"

ROMÂNIA. Liber la împușcat cormorani

Gianina din Las Fierbinţi a pozat fără sutien. Fanii au certat-o! FOTO

Ce face Elena Ionescu, ex-Mandinga, în camera de hotel. „Nu vrei să te audă toți” | VIDEO

Cea mai sexy dansatoare amatoare. O tânără a înebunit internetul cu un DANS EROTIC VIDEO

SUA. 919 de morți de COVID în doar 24h. Să vedeți ce va fi după "apropierea Soroșistă" de la mitingurile din aceste zile...

CULMEA NESIMȚIRII ȘI A CENZURII. După ce a închis 14 site-uri, șeful Guvernului care a impus Cenzura declară cu Nesimțire de Ziua Mondială a Libertăţii Presei. "Dreptul jurnaliştilor de a relata liber este garantat în România şi aşa va rămâne"

Horoscop: Cele 12 zodii şi problemele lor de cuplu. Ce zodie nu se poate bucura deloc de o relaţie

Bunicul-porno: două fetițe de cinci și șase ani, violate și filmate de un bărbat de 67 de ani în județul Iași

De ce e considerat Papa Francisc un papă revoluționar/ Portretul celui de-al doilea Suveran Pontif care vine în România

Marea Britanie. Site-urile Porno nu vor mai putea fi accesate din 2018 decât cu un Credit Card care să dovedească că utilizatorii au peste 18 ani

SEX-TAPE cu o JURNALISTĂ expulzată din Rusia, folosit pentru şantaj. Cine vrea TĂCEREA ziaristei DE INVESTIGAŢII

TICĂLOȘII. IATĂ ce fac acești USR-iști, porecliți pe drept cuvânt "Uniunea lui Soros din România". Deputații USR s-au abținut la votul - ce marca Unirea Transilvaniei cu România - la legea privind declararea zilei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon

Schimbare: nobeliștii pot fi profesori de economie în România. Revoluția "de carton" a comunității academice autohtone

Rugăciune foarte puternică pentru găsirea sufletului pereche! O spui şi are efect imediat

Birkenfeld sau Birkenau? După românul MORT la SPARANGHEL, un alt ROMÂN a MURIT la muncă în GERMANIA, de data aceasta în ABATOR. Sparanghela Merkel și Guwernerul Klaus îi au pe conșțiință pe acești morți....lipsiți de cea mai elementară protecție sanitară

Filmări XXX cu "războinica" de la Exatlon. S-a băgat la un show pentru adulţi cu o prietenă FOTO ŞI VIDEO

Papa Francisc aduce un "omagiu sacrificiului fiilor și fiicelor României" care au plecat din țară

Știrile ProTV Mesajul unui miner revoltat pentru premierul Dăncilă: Suntem praf, coană Viorica

Hochei: NHL - St Louis Blues a restabilit egalitatea în duelul pentru Cupa Stanley

Cum arată Oana, fosta soţie a lui Kamara, la videochat. Ce program are la serviciu FOTO

BANC: Ion şi Maria..."Nu deschid, Ioane, eşti beat şi-ţi vin gânduri..."

JäGERCHOR. Prima măsură de RELAXARE: "Să vină nemții și austriecii să ne ucidă animalele". GuWernerul și LODOVIC LIBER la Vânătoare după 15 mai. Cadru Universitar Veterinar de la Cluj: "majoritatea vânătorilor sunt austrieci și germani. Mai vin și cehi"

Semnificaţia orelor şi minutelor. Ce sunt orele oglindă?

Către WERNER-MERKEL-și-KURZ. Strigăt de disperare : Muncitor sucevean la cules de sparanghel: ”Vrem să mergem acasă, nu vrem să murim aici pe capete”.Aceasta e mizerie mortală care s-a făcut și se face pe baza unui acord guvernamental Româno-German

O mireasă VIRGINĂ a fost şocată când a văzut ce are soţul ei în pantaloni. Ce a urmat este INCREDIBIL

CORONAVIRUS. România înregistrează un noul val în creștere a numărului de infecții. Care sunt Vârfurile epidemiei pe fiecare județ?

Oana Stănciulescu, cerere să fie interzisă în TVR. Marian Munteanu, Dan Puric, Lucia Hossu Longin au sărit în apărarea Oanei Stănciulescu. Marian Munteanu ”Acum 25 de ani, generația mea s-a ridicat cerând dreptul la libertatea de exprimare"

Daniela Crudu, sex la Burlăciţa. Ce decizie au luat şefii show-ului după apariţia IMAGINILOR XXX

Expoziția "IA AIDOMA", care cuprinde și o replică după o ie a Elisabetei Rizea, vernisată la Muzeul Țăranului Român

Fluierul sau Justițiarul nu vor primi și nu vor lua niciodată bani de la Guvern.Dar Digi24, Antena3 sau Realitatea?Diferența dintre PRESA INDEPENDENTĂ și slugile propagandiste din Presa care pupă zilnic fundul guvernanților.Cine va primi bani de la Guvern?

GUVERNUL CIOLOȘ-SOROȘ își bate joc de învățământul românesc. Circa 8.000 de profesori protestează în fața Palatului Victoria - VIDEO

Rocsana Marcu, poză XXX la piscină FOTO

(Foto 18+) - Ca să știți cu ce se mai ocupă ONG-urile lui SOROȘ din toată lumea. În această duminică, ONG-iștii lui SOROS s-au plimbat cu metroul în chiloți. Nu va trece mult și se vor plimba chiar în fundul gol că asta înseamnă pentru ei "libertate".

Conflict între cei mai bogați oameni ai planetei. Elon Musk cere desființarea companiei Amazon. Iată ce l-a supărat pe șeful Tesla

Legea pentru modificarea și completarea Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic, promulgată

ALINA PLUGARU a făcut sex în pădure. Cum s-a dat de gol

O adolescentă de 17 ani, GOALĂ la prima experienţă la SOLAR. Un angajat a FILMAT TOT cu mobilul

Europarlamentari români au semnat pentru Desființarea României. Atenție pe cine trimiteți europarlamentari. Renate Weber și Mircea Diaconu au semnat manifestul Spinelli care susține o Europă Federală și Desființarea Statelor Naționale

Iohannis a mulțumit părinților. ONG-urile trebuie anchetate rapid. Legea 272 din 2004 interzice folosirea şi expunerea copiilor în scopul de a influența deciziile autorităților publice adică inclusiv de a-i folosi şi utiliza la Mitingurile politice


Pag.1 Pag.2

Nr. de articole la aceasta sectiune: 95, afisate in 2 pagini.