23:59
Comentarii Adauga Comentariu

Cum e să mori ca UN EROU sau să fugi ca UN LAȘ. Azi e ziua când fostul rege Mihai în loc să stea, să se opună şi eventual să moară ca un erou, a abdicat şi a fugit în străinătate, ca un popândău fricos, lăsând țara definitiv pe mâna ocupantului sovietic.


Nota Redacției - Opinia Fluierul.ro

Unii mestecă prostia pseudo-filozofică cum că Monarhia Străină impusă României, de Anglia și Franța în sec. XIX (și altor țări Balcanice, luați manualele de istorie să vedeți că a fost "un fenomen regional", bine dirijat din occidentul progresist, exact așa cum a fost și "apariția comunismului", și mai apoi, "prăbușirea lui"), ... unii mestecă prostia pseudo-filozofică cum că Monarhia Străină impusă României ar fi "un dat divin", ignorând ca boul la poartă nouă, exact ceea ce a fost ea de fapt: un mijloc de a controla politic și economic, din Occidentul Progresist al acelor vremi, acele țări, nou apărute pe plan politic.

"Eu sunt Monarhist" îngână ei mândri, manipulând (dacă sunt progresiști), sau neavând habar (dacă nu sunt), că atât "Monarhia Străină" cât și "Republica Revoluționaro-Progresisto-Bolșevică", sunt ambele construcții progresisto-internaționaliste, inventate de progresismul mondialist în diferite etape istorice ale sale și impuse în diferite regiuni ale lumii conform propriilor sale interese...

E o rușine pentru o țară independentă să nu-și aleagă conducătorii din rândurile ei și să accepte conducători străini veniți de aiurea și impuși de puteri străine. Acea țară nu e o țară independentă. Acea țară e o Colonie...

Doar nu vă închipuiți că Marea Britanie ar fi acceptat vreodată vreo dinastie rusă aterizată de la Moscova sau vreo dinastie a vreunui prinț German, aterizat de prin pădurile Bavariei? Chiar nu vedeți ce rahat de colonie am fost acceptând să ni se "impună un prinț străin", de parcă nu am fi avut pe nimeni dintre noi, niciodată, demn de a ne conduce țara, deși istoria noastră e presărată încă din pre-istoria ei, de conducători martiri care au murit pentru țară?

Iar dacă vreți să vedeți cine și-a iubit țara cu adevărat și cine sunt cei care s-au jertfit cu adevărat pentru țară, urmăriți-i în Istorie, pe cei care și-au dat viața pentru ea...

Veți vedea că nici unul dintre ei nu a aterizat de aiurea...

Interesul Național Fundamental al României este să-și aleagă conducători gata să se jertfească pentru țara lor din rândurile propriilor ei cetățeni


Acesta e însă contextul istoric general care a impus "Monarhia Străină" în România și în alte țări din Balcani.

Dincolo de el, fiecare individ, rege sau simplu muritor, răspunde doar pentru propriile sale fapte. Să vedem care au fost faptele, regelui Mihai I, abia plecat dintre noi...



Nota Redacției - Opinia Fluierul.ro

Azi, 30 decembrie, e ziua când fostul rege Mihai în loc să stea, să se opună şi eventual să moară ca un erou, a abdicat şi a fugit în străinătate, ca un popândău fricos, lăsând țara definitiv pe mâna ocupantului sovietic...

Valoarea averii cu care a plecat sau nu, din țară sau cum și-a negociat sau nu plecarea, sunt doar detalii.

Gestul său de a abdica și de a pleca din țară la CEREREA OCUPANTULUI, e de neacceptat la un Suveran.

Comparați cum au murit ca niște EROII adevărații conducători ai acestei țări și cum a fugit ca un laș regele Mihai de pe tron

Vi-l puteți imagina pe Decebal cum abdică și cum lasă țara "pe mâna lui Traian", înainte de război?
(Decebal: Pentru a nu cădea viu în mâinile dușmanului, Decebal a preferat să-și pună singur capăt zilelor)

Vi-l puteți imagina pe Mihai Viteazul să se predea detașamentului de asasini când aceștia îi spun "Ești prins"?
(Asasinii austrieci: "Ești Prins." Mihai Viteazul: "Ba !")

Vi-l puteți imagina pe Brâncoveanu trecând la Mahomedanism cu toată familia sa, doar ca să scape cu viață?
(Brâncoveanu: "Fiţi viteji, feţii mei! Am pierdut tot ce-am avut, măcar sufletele să ni le mântuim”)

Vi-l puteți imagina pe Ceaușescu făcându-i pe plac lui Gorbaciov și implementând Perestroika și alte "progresisme-internaționaliste" rusești ca să nu fie înlăturat și ucis de puciștii Moscovei?
(Ceaușescu: ""Murim mai bine-n luptă cu gloria deplină, Decât să fim sclavi iarăși pe vechiu-ne pământ")

Singurul pe care din NEFERICIRE, ni-l putem imagina ca abdicând și fugind ca un popândău din țara unde era Suveran, e Regele Mihai I. Omul se cunoaște după fapte.

A fi REGE, și A ABDICA la cererea OCUPANTULUI, e un lucru de neacceptat, echivalent cu o TRĂDARE DE ȚARĂ:

Regele Mihai, 30 decembrie 1947: "Abdic pentru mine și pentru urmașii mei de la tron".

Ce trebuia să facă Regele Mihai? Simplu: Trebuia să NU ABDICE. ATÂT. Trebuia să nu abdice și trebuia să nu plece din țară

Că-l detrona, Ocupantul? Că-l izgonea din țară, Ocupantul, după ce-l detrona? Treaba ocupantului.

ASTA AR FI FOST ALTCEVA. Pe noi nu ne interesează, ce-ar fi făcut și ce-ar fi spus OCUPANTUL...Ne interesează doar că regele a ABDICAT.

Pentru noi ca popor și ca țară, Conta ca Regele Nostru, să-și fi făcut datoria fața de Țara și față de Poporul lui. ATÂT.

Doar l-au urmărit, ei, pe Decebal, până ce acesta s-a sinucis ca să nu cadă de viu în mâinile lor, doar l-au asasinat ei, pe Mihai Viteazul, doar i-au tăiat, tot ei, ocupanții, capul lui Brâncoveanu, mai conta unul X, că era izgonit din țară?

Mai conta un rege X, care nu avea la activ ca "fapte regale", decât o lovitură de stat organizată de serviciile secrete britanice și de ofițerii din camarila regală precum și predarea conducătorului de atunci al statului român, direct dușmanului Sovietic, prin intermediul unor civili bolșevici?

Și-apoi ce e aia: "l-au obligat" să abdice?

Era Bărbat sau Cârpă?

Era Rege sau Slugă?

Ce-i cu minciuna asta nerușinată, că "l-au obligat", când avem exemplele eroice ale atâtor conducători români?

E ca și cum s-ar spune despre un comandant de navă care și-a lăsat toți pasagerii baltă, când vaporul se scufunda:
"Ce bine a făcut că a fugit primul. Ce vroiați să facă ? Să se înnece?"...


Opinia Fluierul.ro

Cum e să mori ca UN EROU - ca Rege, Domnitor, Președinte sau Conducător al Țării Tale......și cum e să Abdici și să Pleci din țară ca un LAȘ

Am asistat la una dintre cele mai penibile mistificări din istoria Romîniei, în care a fost făcut "erou" un rege care are la activ următoarele fapte ca Rege și Om de Stat:

23 august 1944 - a fost un rege care a dat O LOVITURĂ DE STAT, la 23 August 1944, împreună cu ofițeri din camarila regală și cu agenți dovediți britanici, o lovitură de stat organizată de Serviciile Secrete Britanice (care doreau să-și impună un guvern pro-britanic, înainte de venirea rușilor la București și care tot ei au renunțat la acest lucru câteva luni mai târziu în urma acordului Churchill-Stalin de la Ialta). Prin această Lovitură de Stat, prin care a cerut armatei să depună armele fără a exista nici un armistițiu semnat, regele a făcut ca soldații și ofițerii armatei române să cadă, cu sutele de mii, prizonieri la ruși, în lipsa oricărui armistițiu. Mulți au fost duși în Siberia, mulți au murit. Era de datoria lui ca REGE să semneze prima dată UN ARMISTIȚIU.
După Lovitura de Stat, Regele ordonă la Radio, încetarea focului înaintea semnării oricărui Armistițiu. La ora 22.00, în seara zilei de 23 august 1944, prin Comunicatul Regelui Mihai, s-a ordonat încetarea focului între trupele române si cele sovietice, dar, pentru că armistițiul cu sovieticii nu era semnat, rușii au continuat să captureze militarii români.
Așa au luat drumul Siberiei circa 175.000 de militari români, 40.000 dintre aceștia au fost internați în lagarul de la Bălți din Basarabia, unde au murit de foame sau de frig, de boli sau au fost executati de comisarii basarabeni din Armata sovietică.
Armistitiul cu rușii se semnează abia pe 12 septembrie
Criticii actului de la 23 august 1944 (și nu sunt puțini) îl consideră, unii ca "act de înaltă trădare", iar alții ca "gravă eroare politică". Și unii și altii au dreptate, el este atât un act de înaltă trădare, cât si o gravă eroare politică cu multiple implicații și consecințe nefaste pentru România.

23 august 1944 - un rege care, după Lovitura de Stat, l-a predat pe Conducătorul de atunci al Statului și al Armatei Române, direct Dușmanului Sovietic, caz nemaîntâlnit în istorie, un rege care, culmea ilegalității și a trădării de țară, a făcut această predare rușinoasă către dușman, predându-l pur și simplu, ILEGAL pe Conducătorul Statului, unor Simpli Civili Bolșevici care mai apoi l-au predat Moscovei, dușmanul oficial de atunci al țării noastre, sovietici care tocmai ne sfârtecaseră țara cu 4 ani în urmă,

17 Mai - 1 Iunie 1946 - un rege care a REFUZAT GRAȚIEREA și comutarea pedepsei unui fost conducător al statului român, de la EXECUȚIE la Condamnare pe Viață (la cererea depusă de familia acestuia) și care a privit PASIV cum acesta e împușcat, deși avea pe masa sa cererea de grațiere scrisă chiar de mama acestuia.

30 septembrie 1947 - un rege care a ABDICAT în MOD LAȘ la cererea OCUPANTULUI SOVIETIC, după care a și plecat din țară într-un mod la fel de laș, la CEREREA ACELUIAȘI OCUPANT.

4 aprilie 1953 - un rege, incapabil să ierte, care din acest motiv, nu a fost, nici măcar, la înmormântarea propriului său tată. Indiferent ce anume ar fi făcut acesta (în viață fiind), acum tocmai MURISE...

1996 - 2017 - un rege care a preferat să trăiască în Elveția departe de țara sa, după anii 1996 - 2000 și până la moartea sa și să vină în țara doar 1 dată, de 2 ori pe an și doar pentru scurte ceremonii, chiar și după ce i s-au retrocedat 3 castele, alte domenii și sute de ha de pâmânt și chiar și după ce i s-a dat în folosință până la moarte, Palatul Elisabeta, Un rege care a făcut acest lucru după ce s-a plâns toată viața datorită exilului: "cât de dor, îi este de țară"...și "cât de mult tânjește după țara sa"...
Când a putut veni...a preferat pur și simplu, să-și continue traiul de zi cu zi în Elveția...(comparați-l cu Ion Rațiu care s-a întors definitiv în România)

Toate aceste fapte vi s-au prezentat a fi, de către Rețeaua Progresistă și de alți Profitori sau de unii care nu-și dau seama ce spun, ca fapte de o mare "vitejie" și de o mare "moralitate". Să ne ierte Dumnezeu, dar așa ceva nu are nici o legătură nici cu moralitatea, nici cu vitejia.

Alții mestecă prostia pseudo-filozofică cum că Monarhia Străină impusă României, de Anglia și Franța în sec. XIX (și altor țări Balcanice, luați manualele de istorie să vedeți că a fost "un fenomen regional", bine dirijat din occidentul progresist, exact așa cum a fost și "apariția comunismului", și mai apoi, "prăbușirea lui"), ... unii mestecă prostia pseudo-filozofică cum că Monarhia Străină impusă României ar fi "un dat divin", ignorând ca boul la poartă nouă, exact ceea ce a fost ea de fapt: un mijloc de a controla politic și economic, din Occidentul Progresist al acelor vremi, acele țări, nou apărute pe plan politic.

"Eu sunt Monarhist" îngână ei mândri, neavând habar că atât "Monarhia Străină" cât și "Republica Revoluționaro-Progresisto-Bolșevică", sunt ambele construcții progresisto-internaționaliste, inventate de progresismul mondialist în diferite etape istorice ale sale și impuse în diferite regiuni ale lumii conform propriilor sale interese...

E o rușine pentru o țară independentă să nu-și aleagă conducătorii din rândurile ei și să accepte conducători străini veniți de aiurea și impuși de puteri străine. Acea țară nu e o țară independentă. Acea țară e o Colonie...

Doar nu vă închipuiți că Marea Britanie ar fi acceptat vreodată vreo dinastie rusă aterizată de la Moscova sau dinastia vreunui prinț German, aterizat de prin pădurile Bavariei? Chiar nu vedeți ce rahat de colonie am fost acceptând să ni se "impună un prinț străin", de parcă nu am fi avut pe nimeni dintre noi, niciodată, demn de a ne conduce țara, deși istoria noastră e presărată încă din pre-istoria ei, de conducători martiri care au murit pentru țară?

Iar dacă vreți să vedeți cine și-a iubit țara cu adevărat și cine sunt cei care s-au jertfit cu adevărat pentru țară, urmăriți-i în Istorie, pe cei care și-au dat viața pentru ea...

Veți vedea că nici unul dintre ei nu a aterizat de aiurea...

Interesul Național Fundamental al României este să-și aleagă conducători gata să se jertfească pentru țara lor din rândurile propriilor ei cetățeni




Cum e să mori ca UN EROU...

Decebal - Pentru a nu cădea viu în mâinile dușmanului, Decebal a preferat să-și pună singur capăt zilelor

Încă din primul an de domnie, din anul 85, Decebal se confrunta cu o situație dificilă. Roma organizează prima campanie în inima Daciei. Împăratul Domițian, pentru a-l pedepsi pe Decebal care nu vroia să i se supună, trimite o armată comandată de prefectul Gărzii Pretoriene, Cornelius Fuscus, care trece Dunărea și atacă Dacia.

Într-un defileu carpatic strîmt, Decebal atrage forțele romane într-o cursă. Comandantul roman cade în luptă, iar Decebal duce în Munții Orăștiei prada de război: prizonieri, trofee și stindardul legiunii a V-a.

Marea bătălie are loc la Tapae, Decebal este căștigător. Romanii sunt înfrânți.

La un an de la victorie, în 88, o armată romană condusă de Tettius Iulianus atacă din nou regatul lui Decebal, pătrunzând în Dacia prin Banat. Decebal așteaptă în defilelul de la Tapae. Confruntarea se încheie cu victoria romană. Deși înfrânt de romani, din cauza dificultăților întâmpinate de armatele imperiale în Pannonia în lupta cu quazii și marcomanii, care-l sprijiniseră pe regele dac, Decebal încheie o pace avantajoasă cu împăratul Domițian în anul 89. Decebal era numit client al Romei, iar regatul său, regat clientelar, primea meșteri mineri, instructori militari etc.

În următorii 12 ani de pace, Decebal continuă să consolideze puterea statului dac. Procesul de centralizare al statului dac este accelerat, armata este echipată și instruită. Se inițiază un vast program de construcții civile și militare, îndeosebi în regiunea Munților Orăștie, unde se construiește un lanț de fortărețe. Se încearcă să stabilească relații cu popoare și state inamice Romei, în primul rînd cu Parții (iranienii de azi, care refuză alianța militară, fiind cuceriți și ei, la câțiva ani după căderea Daciei).

Primul Război Dacic

Confruntările dintre daci și romani au reînceput în timpul împăratului Traian. La începutul anului 101, armata romană, condusă chiar de împărat, după pregătiri de aproape 3 ani, a atacat Dacia cu 13-14 legiuni adunate din tot Imperiul și cu alte unități auxiliare (în total circa 150.000 de soldați). Pedala de 25 martie a anului 101 împăratul părăsește Roma, traversează Dunărea pe poduri de vase la Lederata (Ramna) și Dierna (Orșova) pătrunzând în Dacia prin Banat. Dio Cassius menționează episodul în care burii germanici cu aliații lor îi trimit lui Traian o ciupercă uriașă pe care era scris un mesaj prin care romanii sunt sfătuiți pentru binele lor să se întoarcă la Roma. Are loc bătălia de la Tapae, în vara anului 101, unde Decebal încearcă să oprească înaintarea romană. Bătălia se încheie cu victoria romană.

În iarna și primăvara anului 102, Decebal este înfrânt la Nicopolis ad Istrum și în Dobrogea la Adamclissi, după ce încercase să-l izoleze pe Traian în Dacia, printr-o îndrăzneață învăluire a trupelor romane pe Dunăre. Traian însă a evitat dezastrul abandonând rapid asediul Sarmizegetusei şi mergând cu întreaga armată romană din Dacia pe Dunăre pentru a evita încercuirea Dacă. În toamna anului 102, Decebal este silit să încheie o pace zdrobitoare pentru Dacia: regele dac trebuia să dărâme zidurile cetăților, să cedeze o serie de teritorii și să renunțe la orice independență în politica externă.

Al doilea Război Dacic

Din ordinul lui Traian, Apolodor din Damasc, cel mai vestit inginer al epocii, înalță, între Drobeta și Pontes, în anii 103-105, un pod peste Dunăre, pe care legiunile romane îl trec în vara anului 105, inițiind cel de-al doilea război dacic

Abandonat de aliați, atacat prin Banat, Valea Oltului și Moldova, constrâns continuu la defensivă, Decebal se retrage în citadela din Munții Orăștiei formată dintr-un lanț de fortărețe. După cucerirea puternicelor cetăți care păzeau accesul spre capitală: Blidaru, Costești, Piatra Roșie, Bănița, Căpâlna, Tilișca, legiunile romane încep asediul Sarmizegetusei.

În ciuda rezistenței eroice a strămoșilor noștri Daci, cetatea este cucerită, după ce romanii au tăiat alimentarea cu apă subterană, dezvăluită de un trădător. Romanii distrug cetatea din temelii și interzic oricărui dac să se reașeze în capitala Daciei, de frică ca nu cumva fostul regat Dac să renască. Este momentul când este distrus la Sarmizegetusa şi extraordinarul şi ultra-exactul Calendar Dacic o capodoperă ştiințifică a antichității. Butucii Pietrelor Calendarului mai pot fi văzute şi astăzi la Sarmisegetusa, deasupra lor fiind ridicate în epoca modernă niște stâlpi de lemn.

Decebal, împreună cu câteva căpetenii, reușește să părăsească cetatea, prin tuneluri subterane, încercând să continue rezistența împotriva romanilor din interiorul țării. Este însă urmărit de cavaleria romană și pentru a nu cădea viu în mâinile dușmanului, Decebal s-a sinucis (așa cum se relatează și în izvoarele istorice și așa cum e reprezentat și pe Columna lui Traian).




Mihai Viteazul: Asasinii: "- Ești Prins !" Mihai Viteazul "- Ba !"

Detașamentul de asasini trimis de Basta, i-au strigat lui Mihai Viteazul (care ieșise din cort să-i salute ca prieteni și aliați):

Asasinii "Dă-te prins !"

Mihai Viteazul : BA !"

Cum a fost asasinat Mihai Viteazul chiar de către proprii aliați austrieci ai săi:

Cronicarul Szamosközy şi însemnările sale privitoare la români dintre anii 1566–1608 :

"Basta, chibzuind asupra propunerii (n.red. de a-l asasina pe Mihai), chemat-a doi sau trei dintre căpitanii valoni şi le-a mărturisit gândul: Dacă voim, zise, să trăim, cei care suntem credincioşi împăratului, trebuie să ucidem pe român căci el şi-a pus în gând să ne piardă şi să ia ţara pentru sine. Căpitanii au zis că sunt gata să facă ce li se porunceşte; răspunderea să fie a înălţimii tale şi atât pe noi, cât şi pe tine însuţi să ne aperi înaintea împăratului. (N.Red. relatarea este o mistificare pentru a-l scuti pe împăratul austriac de acuzația de asasinat făcută împotriva unui aliat. Căci este evident că nici un general din nici o armată nu acționează de capul lui ci doar la ordinele comandantului suprem a acelei armate.).

Sfatul cu căpitanii fu sâmbăta, pentru ziua următoare, duminica, le-a poruncit ca atunci când vor vedea cornetul, care e un steag mic pe care-l poartă totdeauna înaintea lui Basta, când îl vor vedea că-l ridică, fără sunete de tobă şi trompete, să încalece îndată toţi valonii şi nemţii, ca şi când ar vrea să năvălească asupra duşmanului.

După ce Basta şi-a orânduit oastea în mare linişte, trimis-a trei sute de valoni şi nemţi asupra cortului lui Mihai Vodă;cu mare iuţeală au şi înconjurat cortul.

Unul din căpitani cu numele Bori dacă a intrat în cort împreună cu încă câţiva, a pus mâna pe Mihai zicând: "- Eşti prins".

Mihai i-a zis: "- Ba !" şi cu aceasta puse mâna pe sabie s-o scoată.

Un valon, ţintind cu puşca a slobozit-o şi l-a lovit în mâna stângă cu care a căutat să scoată sabia căci Mihai Vodă era stângaci.

Alt valon i-a străpuns îndată pieptul cu sabia, al treilea valon l-a împuşcat în spate şi astfel prăbuşindu-se, i-au tăiat capul cu propria lui sabie.

Şi jefuindu-l şi împărţindu-i toată prada ce o avea în cort şi vitele de afară, i-au târât trupul din cort şi a zăcut trei zile, gol, la marginea drumului.

Capul, cu barbă cu tot, l-au pus pe hoitul unui cal, care cal murise tot atunci, şi astfel a stat capul acolo mult timp…"

(Cronicarul Szamosközy şi însemnările lui privitoare la români 1566–1608 în cartea lui Ioachim Crăciun, Cluj, 1928, p. 158)




Constantin Brâncoveanu - "Fiţi viteji, feţii mei! Am pierdut tot ce-am avut, măcar sufletele să ni le mântuim”

Sultanul le-a oferit Brâncovenilor iertarea şi viaţa, cu condiţia să treacă la mahomedanism. „Fiţi viteji, feţii mei! Am pierdut tot ce-am avut, măcar sufletele să ni le mântuim” a fost îndemnul domnitorului către fii săi, refuzând propunerea sultanului și preferând să moară ca un erou împreună cu întreaga sa familie.

Tragedia Brâncovenilor şi sfârşitul bogatului domn a început pe 25 martie 1714. Aceasta a fost ziua în care solul sultanului a adus familiei Brâncoveanu firmanul de mazilire. Întreaga familie a domnitorului a fost dusă, sub pază, la curtea otomană.

” Şi porniră carele în noapte sub paza lui Aga Mustafa ducând cu el doisprezece prizonieri, pe Brâncoveanu, pe doamna Maria, cei patru fii, patru gineri şi una din nurori, pe Anica a lui Constantin cu fiul ei, un plod de 7 luni”, notează istoricul C. Gane în „Tragedia Brâncovenilor”. Trei săptămâni au mers prizonieri către Constantinopol.

Ajunsă la Constantinopol, familia a fost aruncată însă în cea mai cumplită temniţă turcească: Închisoarea celor şapte turnuri.

Brâncoveanu a fost torturat cu fierul roşu încins la cap şi ars pe piept .

Din aprilie, până în iulie, membrii familiei Brâncoveanu au fost întemniţaţi şi batjocoriţi, în cele mai întunecoase beciuri ale închisorii. Turcii au încercat toate metodele de tortură pentru a-l face pe domnitor să mărturisească unde "îşi ţine avuţiile ”

Potrivit celor relatate de istoricii vremii, Brâncoveanu a fost întins pe roată, a fost torturat cu un cerc de fier încins pus la cap, a fost ars cu fierul înroşit pe piept, a fost tăiat la mâini şi la picioare, suportând cele mai cumplite chinuri. La cele mai multe dintre torturile domnitorului, au asistat cu forţa soţia sa, Doamna Maria, şi copiii.

Legenda spune că turcii ar fi reuşit să scoată de la domnitor semnătura sa pentru o parte din aurul depus la unele bănci din Veneţia. Însă duşmanilor nu le-a fost de ajuns şi au continuat. N-a scăpat de tortură nici doamna Maria.

La sfârşitul lunii iunie, după aproape patru luni de tortură, Brâncoveanu şi fii săi au fost scoşi din Închisoarea celor şapte turnuri şi mutaţi în palatul ţării de la Constantinopol( Valah-Serai).

Pe 14 august, lui Brâncoveanu i s-a promis eliberarea cu condiţia să spună unde ascunde cele 20.000 de pungi cu galbeni pe care Sultanul bănuia că le are. "Douăzeci de mii de pungi cu aur însemna la vremea aceea zece milioane de aur. Nu numai că Brâncoveanu nu avea această sumă depusă nicăieri, dar nici n-o posedase vreodată” - mai povesteşte C. Gane despre cumplita tragedie a domnitorului.

În faţa cererii imposibil de îndeplinit a turcilor, se spune că Brâncoveanu, sătul de torturi şi rămas fără nicio speranţă, l-ar fi blestemat pe vizir , pe Sultan şi ”umbra lui Alah pe pământ”.

Furia otomanilor în faţa blestemelor ”ghiaurului” a fost uriaşă şi în ziua de 14 august soarta domnitorului a fost pecetluită. În data de 15 August 1714, ziua în care Brâncoveanu împlinea 60 de ani, ziua de nume a soţiei sale Maria şi mare sărbătoare a creştinătăţii, turcii au pus la cale cea mai cumplită execuţie din istoria imperiului otoman.

Executaţi în piaţa publică „A doua zi, 15 august, la ceasul 9.00 dimineaţa, Brâncoveanu, cei patru fii ai săi şi ginerele Enache Văcărescu fură duşi dezbrăcaţi la cămaşă în faţa Seraiului, pe piaţa care era acolo la malul Cornului de Aur, peste drum de Galata.

De jur împrejurul pieţei erau şiruri de ieniceri care păzeau ordinea în populaţia aceia, o mare de oameni venită să-şi potolească instinctul plăcerei bestiale de a vedea curgând sânge”, descrie istoricul C. Gane ziua cumplitei execuţii. Sultanul însuşi şi invitaţii săi au fost prezenţi în piaţa publică la executarea celor şase români.

Se spune că la execuţia lui Constantin Brâncoveanu, sultanul Ahmed al III-lea invitase ambasadorii din Veneţia, Franţa, Anglia, Imperiul Habsburgic şi Rusia.

Sultanul le-a oferit Brâncovenilor iertarea şi viaţa, cu condiţia să treacă la mahomedanism. „Fiţi viteji, feţii mei! Am pierdut tot ce-am avut, măcar sufletele să ni le mântuim” a fost îndemnul domnitorului către fii săi, refuzând propunerea sultanului.

Sultanul a dat semnalul execuţiei şi capul ginerelui Văcărescu a fost primul căzut. Apoi, pe rând, al lui Constantin, al lui Ştefăniţă şi al lui Răducu. Slăbiciune celui mai mic dintre Brâncoveni

Cel mai mic dintre copiii lui Brâncoveanu, vâzându-şi fraţii ucişi sub ochii lui, a cedat şi a cerut îndurarea Sultanului. ”Zăpăcit de spaimă, Mateiaş, cel mai mic-un copil cu faţa lungă şi slabă, de paisprezece ani, se aruncă în genunchi, rugând pe Sultan să fie iertat: Dă-mi voie să- mi trăiesc tinereţea...Mai bine vreau să fiu Mahomedan, decât să mor nevinovat”, povesteşte istoricul.

Brâncoveanu nu l-a lăsat însă pe fiul său să renunţe la credinţa ortodoxă. ”Din sângele nostru nimeni nu şi-a pierdut credinţa. Să plătească nenorocitul ăsta cu viaţa, cinstea pe care voia s-o piardă”, ar fi spus domnitorul în faţa slăbiciunii fiului său cel mic.

Sub ochii lui Brâncoveanu a fost tăiat şi capul lui Mateiaş.

Ultimul a căzut capul demnului domnitorului.

Turcilor nu le-a fost de ajuns moartea şi au ţinut să umilească şi trupurile fără viaţă ale celor şase români.

„Cele şase capete fură apoi înfipte în suliţe şi plimbate pe străzile Stambulului. Dar le aduse pe urmă repede înapoi la Serai, fiindcă poporul pe străzi devenise violent. .. Trupurile fură aruncate în mare”, aminteşte C. Gane în „Tragedia Brâncovenilor”.

Cadavrele au fost pescuite din Bosfor Cumplita veste despre execuţia lui Constantin Brâncoveanu şi a fiilor săi a fost dusă şi Doamnei Maria, aflată în închisoare. Se spune că aceasta a reuşit cu ajutorul Patriarhiei Constantinopolului să scoată din Bosfor trupurile celor şase şi să le ducă la o mănăstire, la Halki.

Acolo a fost primul loc de veci al Brâncovenilor. Abia la sfârşitul lui martie 1715, soţia lui Brâncoveanu şi nora sa au reuşit să iasă din închisoare, răscumpărându-şi libertatea cu 100 de pungi de aur. Au fost trimise în exil în Caucaz, unde au rămas un an şi jumătate, iar în 1716 au reuşit să ajungă înapoi în ţară.

Mormântul lui Brâncoveanu, a rămas necunoscut vreme de 200 de ani

În mare taină, în 1720, în urma demersurilor doamnei văduve, osemintele lui Constantin Brâncoveanu ajung în ţară. Doamna Maria s-a temut să ducă osemintele la Mănăstirea Hurezi, ctitorită de Brâncoveanu, unde ar fi fost locul lui de veci. A ales să înmormânteze osemintele în Biserica Sfântul ”Gheorghe Nou” din Bucureşti, o altă citorie a domnitorului.

Deasupra mormântului a fost pusă o inscipţie discretă în memoria celui care a fost Constantin Brâncoveanu : ” Această candelă ce s-a dat la Sfântu Gheorghe cel nou luminează unde odihnesc oasele fericitului domn Constantin Brâncoveanu Basarab Voevod şi ieste făcută de Doamna Măriei Sale, Maria”. Vreme de 200 de ani nu s-a ştiut să Brâncoveanu îşi doarme somnul de veci în capitală. „Abia în 1914, dr. Virgil Gherghiceanu descoperind inscipţia de mai sus a putut identifica acest ultim lăcaş al nenorocitului Domn” , mai spune istoricul C Gane. Doamna Maria a murit în 1729 şi a fost înmormântată alături de domnitorul Constantin Brâncoveanu, în acelaşi loc.




Mult-Hulitul Nicolae Ceaușescu - "Murim mai bine-n luptă cu gloria deplină, Decât să fim sclavi iarăși pe vechiu-ne pământ"

Soții Ceaușescu au fost condamnați printr-un proces-spectacol ținut în cel mai pur pur stil stalinist cu verdict trasat dinainte de Brucan, Iliescu, Roman și Atanasie Stănculescu și cu sacii de învelit cadavre aduși la proces înainte ca procesul să înceapă.

În cartea "În sfârșit, adevărul...", carte apărută în 2009 la editura RAO, generalul Stănculescu relatează că Vasile Ionel a fost însărcinat cu organizarea procesului Ceaușeștilor, în legătură cu care Silviu Brucan, Gelu Voican Voiculescu și Ion Iliescu i-au cerut să-i suprime pe Elena și Nicolae Ceaușescu.

Completul de judecată al Tribunalului militar, autointitulat „tribunal al poporului” (ca pe vremea lui Stalin), a fost format din doi judecători militari, coloneii Gică Popa (președinte) și Ioan Nistor, și trei asesori populari, căpitanul Corneliu Sorescu, locotenentul-major Daniel Candrea și locotenentul Ion Zamfir. Grefierul era plutonierul-major Jan Tănase. Acuzarea a fost reprezentată de procurorul militar Dan Voinea (care astăzi face în mod penibil pe "democratul"), iar apărarea a fost asigurată de avocații din oficiu Constantin Lucescu și Nicolae Teodorescu, care în mod hilar l-au acuzat și ei pe Ceaușescu în loc să-l apere. Deplasarea la Târgoviște a membrilor „Tribunalului Militar Excepțional” s-a făcut cu 5 elicoptere. Într-unul din elicoptere se aflau cele două prelate verzi, în care urmau să fie înfășurate cadavrele soților Ceaușescu

Ceaușescu a fost condamnat la pedeapsa capitală și confiscarea totală a averii pentru săvârșirea mai multor infracțiuni pentru care nu s-a adus nici o probă concretă în timpul procesului

Procesul a început pe 25 decembrie ora 13:20 și s-a terminat în jurul orei 14:40, în garnizoana din Târgoviște. Capetele de acuzare erau: Genocid - peste 60.000 victime; Subminarea puterii de stat prin organizarea de acțiuni armate împotriva poporului și a puterii de stat. Infracțiunea de distrugere a bunurilor obștești, prin distrugerea și avarierea unor clădiri, explozii în orașe etc. Subminarea economiei naționale. Încercarea de a fugi din țară pe baza unor fonduri de peste un miliard de dolari depuse la bănci în străinătate. Aceste acuzații n-au fost dovedite, ci doar numite de acuzatori împreună cu menționarea descrierilor făcute de presă ale unor infracțiuni atribuite de jurnaliști Ceaușeștilor.

Avocații impuși cuplului i-au acuzat în loc să-i apere.

Nicolae Ceaușescu a afirmat că nu recunoaște tribunalul și se pare că din punct de vedere legal, avea dreptate în această privință, singura calitate oficială a celui care a semnat decretul era aceea de a fi fost unul din liderii loviturii de stat.

Nici până azi nu a putut fi dovedită existența unor conturi secrete care ar fi conținut banii menționați de acuzatori.

Acuzația de genocid, ca de altfel nici celelalte acuzații nu au fost probate nici până acum.

De la început, Nicolae Ceaușescu a contestat procesul din punct de vedere juridic și nu politic. El și-a păstrat luciditatea și demnitatea, de la debutul procesului și până în clipa execuției.

Sentința de condamnare la moarte a fost pronunțată la ora 14:45 și deși verdictul admitea recurs, a fost executată cinci minute mai târziu, în curtea garnizoanei, lângă clădirea corpului de gardă.

Unul din avocați motivase (în mod halucinant dpdv juridic), că din moment ce inculpații nu recunosc tribunalul, nu mai există cale de atac a sentinței, așa că decizia trebuia să devină definitivă.

Înaintea execuției, Elena Ceaușescu a afirmat, fiind pusă în față cu executarea separată a fiecăruia și referindu-se la soțul ei: „Împreună am luptat, să murim împreună!”

Au fost legați forțat la mâini, lucru față de care au protestat vehement.

În drum spre locul execuției Nicolae Ceaușescu a remarcat „Puteam fi împușcați fără mascarada asta!”, apoi a strigat: „Moarte trădătorilor!” și a intonat câteva versuri din "Deșteaptă-te Române" și din "Internaționala".

Din punct de vedere juridic, „procesul Ceaușescu” a avut loc prin încălcarea celor mai elementare norme procesuale legale, și anume:
- lipsa unui act de sesizare și neînregistrarea acestui act,
- necomunicarea către inculpați a actului de sesizare,
- neefectuarea urmăririi penale și a expertizei psihiatrice în timpul urmăririi penale,
- nefixarea termenului de judecată,
- imposibilitatea alegerii apărătorilor,
- nerespectarea termenului de declarare a recursului și
- nejudecarea acestuia.

Mai mult, Legile românești nu permiteau aplicarea pedepsei cu moartea la mai puțin de zece zile de la rămânerea definitivă și irevocabilă a verdictului.

Vinovați de această crimă barbară făcute în urma unei mascarade de proces, sunt conducătorii puciului organizat de Moscova, în frunte cu bolșevicii, Ion Iliescu, Silviu Brucan, Vasile Ionel, Kostyal, Petre Roman, Nicolae Militaru, Victor Atanasie Stănculescu, etc...suspectați și judecați astăzi, ca principali suspecți și pentru diversiunea cu teroriștii, diversiune care a generat peste 900 de morți și mai multe mii de răniți.

Dus la plutonul de execuție de către oamenii Moscovei care au organizat o LOVITURĂ DE STAT (ce nu avea nimic de-a face cu Revolta Populară), Ceaușescu a recitat umătoarele versuri din poezia "Deșteaptă-te Române", înainte să moară demn, ca un erou:

"Murim mai bine-n luptă cu gloria deplină,
Decât să fim sclavi iarăși pe vechiu-ne pământ"




Cum e să abdici și să fugi în străinătate ca un popândău fricos, lăsând țara definitiv pe mâna ocupantului sovietic...

Regele Mihai I - pe 30 decembrie 1947 a abdicat și a fugit în străinătate ca un popândău fricos, lăsând țara definitiv pe mâna ocupantului sovietic...

Foto Napoca-News: Regele Mihai, după abdicare, în gara Jimbolia, pregătindu-se să părăsească definitiv România

Azi e ziua când fostul rege Mihai în loc să stea, să se opună şi eventual să moară ca un erou, a abdicat şi a fugit în străinătate, ca un popândău fricos, lăsând țara definitiv pe mâna ocupantului sovietic...

În şedinţa extraordinară din 30 decembrie 1947 a Cabinetului, Petru Groza a declarat: „ ... monarhia era o piedică serioasă în calea dezvoltării poporului nostru şi că (...) poporul a făcut azi un divorţ şi decent, şi elegant de monarhie. (...) Vom îngriji ca fostul rege să plece liniştit pentru ca nimeni să nu poată avea un cuvânt de reproş pentru acela care, înţelegând glasul vremurilor, s-a retras".

Așadar, Petru Groza, unul dintre actorii principali prezenți la acel eveniment declară în mod clar, neavând nici un interes să laude docilitatea regelui: " că (regele) înţelegând glasul vremurilor, s-a retras".

Restul sunt povești...

La 3 ianuarie 1948, lui Mihai i s-a cerut să părăsească ţara, lucru pe care l-a și făcut, urmat la peste o săptămână, de principesele Elisabeta de România şi Ileana de Habsburg.

Există însă relatări contrare asupra motivelor abdicării lui Mihai.

Potrivit variantei lui Mihai I, prim-ministrul comunist Petru Groza l-ar fi ameninţat cu un pistol (n.Red. ca-n filmele cu cowboy nu? Primul ministru ar fi scos un pistol către rege...Cine dorește să creadă asemenea baliverne e liber s-o facă. Povestea ne arată doar cât de înspăimântat era regele), şi cu şantajul că urma să execute 1.000 de deţinuţi studenţi dacă nu abdică. Revista „Time" scria şi mai târziu Regele Mihai a reluat acest scenariu ca scuză pentru abdicare, cum că guvernul comunist ar fi ameninţat cu arestarea a mii de oameni şi că apoi ar fi scufundat ţara în sânge dacă Mihai nu ar fi abdicat.

(n.red. Afirmația e cu siguranță o exagerare şi o justificare romanțată a gestului de nejustificat al regelui. E chiar o Minciună: Căci Comuniştii aveau controlul total nu erau nevoiți să îl şantajeze pe rege cu tineri arestați etc... Bolşevicii îl puteau lua pe sus (cum l-a luat regele şi camarila sa pe Antonescu) şi-l arestau şi-l izgoneau direct iar țara era deja scăldată în sânge încă de la ducerea în Siberia a zeci de mii de soldați ai armatei române, luați prizonieri de ruși după Lovitura de Stat dată de rege la 23 August, în lipsa oricărui armistițiu. Arestarea regelui şi izgonirea sa cu forța, era însă exact ceea ce bolşevicii voiau să evite de ochii străinătății. Ceea ce au şi obținut cu largul concurs al unui Rege lipsit de onoare. Căci în orice condiții, Abdicarea însemna Fugă și Lașitate...indiferent câți ar fi fost sau nu, arestați. Dincolo de asta, aşa cum am arătat, relatarea nu e decât o scuză romanțată a gestului făcut. Regele Mihai a acceptat să abdice şi a negociat și condițiile în care să plece, iar Guvernul Groza, foarte doritor să scape de el fără scandal, cu siguranță nu s-a uitat prea mult la "detaliile" materiale ale plecării...).

Arhivele Securităţii Române menţionează că abdicarea regelui Mihai a fost rodul negocierilor sale cu guvernul comunist, nu rod al vreunui şantaj, negocieri în urma cărora i s-a permis să plece din ţară însoţit de bunurile solicitate şi de o parte din suita regală - scrie revista Historia.

Lucrurile devin mai încâlcite dacă amintim declaraţia făcută de Pavel Sudoplatov, fostul şef al spionajului NKVD, în cartea autobiografică "Misiuni Speciale. Memoriile unui martor nedorit: un şef sovietic de spioni", potrivit căreia ministrul adjunct de Externe sovietic Andrei Vâşinski ar fi purtat personal negocieri cu Regele Mihai în vederea abdicării, garantându-i o parte dintr-o pensie ce urma să-i fie plătită lui Mihai în Mexic (acolo unde se afla pe atunci tatăl său Carol II). La această acuzaţie, regele a spus că nu a fost niciodată în Mexic, însă tatăl său Regele Carol al II-lea, da. Așadar potrivit acestei relatări, Regele Mihai şi-ar fi negociat plecarea şi pensia direct cu Vâşinski. ..

Nu se ştie exact cu ce bunuri a plecat regele Mihai, din România.

Declaraţiile variază, de la un tren plin cu valori până la 4 automobile, 3.000 de dolari şi o decoraţie, şi de la bunuri în valoare de 500.000 de franci elveţieni până la 42 de tablouri, în funcţie de cei care le emit.


N.red. Valoarea averii cu care a plecat sau nu din țară, este doar un detaliu. Gestul său de a abdica și de a pleca din țară la CEREREA OCUPANTULUI, e de neacceptat la un Suveran.

Azi e ziua când fostul rege Mihai în loc să stea, să se opună şi eventual să moară ca un erou, a abdicat şi a fugit în străinătate, ca un popândău fricos, lăsând țara definitiv pe mâna ocupantului sovietic...

Comparați cum au murit ca niște EROII adevărații conducători ai acestei țări și cum a fugit ca un laș regele Mihai de pe tron

Vi-l puteți imagina pe Decebal cum abdică și cum lasă țara "pe mâna lui Traian", înainte de război?
(Decebal: Pentru a nu cădea viu în mâinile dușmanului, Decebal a preferat să-și pună singur capăt zilelor)

Vi-l puteți imagina pe Mihai Viteazul să se predea detașamentului de asasini când aceștia îi spun "Ești prins"?
(Asasinii austrieci: "Ești Prins." Mihai Viteazul: "Ba !")

Vi-l puteți imagina pe Brâncoveanu trecând la Mahomedanism cu toată familia sa, doar ca să scape cu viață?
(Brâncoveanu: "Fiţi viteji, feţii mei! Am pierdut tot ce-am avut, măcar sufletele să ni le mântuim”)

Vi-l puteți imagina pe Ceaușescu făcându-i pe plac lui Gorbaciov și implementând Perestroika și alte "progresisme-internaționaliste" rusești ca să nu fie înlăturat de puciștii Moscovei?
(Ceaușescu: ""Murim mai bine-n luptă cu gloria deplină, Decât să fim sclavi iarăși pe vechiu-ne pământ")

Singurul pe care din NEFERICIRE, ni-l putem imagina ca abdicând și fugind ca un popândău din țara unde era Suveran, e Regele Mihai I. Omul se cunoaște după fapte.

A fi REGE, și A ABDICA la cererea OCUPANTULUI, e un lucru de neacceptat, echivalent cu o TRĂDARE DE ȚARĂ: "Regele Mihai, 30 decembrie 1947: "Abdic pentru mine și pentru urmașii mei de la tron".

Plin de ipocrizie soroșistul Adrian Cioroianu se-ntreabă: "Ce ar fi putut face Regele Mihai pe 30 decembrie 1947, când Gheorghe Gheorghiu-Dej și Petru Groza l-au obligat să semneze declarația de abdicare? Pur teoretic, regele putea doar să se sinucidă. ‒ un deznodământ mai curând cu valențe teatrale decât cu potențial benefic. Chiar și admițând că regele (și mama sa?) ar fi făcut acest gest, logica istorică ne spune că acum dezbaterea ar fi fost alta: foarte probabil, cei care îl acuză acum pe Mihai că “nu a rezistat” l-ar fi acuzat că s-a sinucis “din lașitate”!".

De când presupui tu, Cioroiene, cu nerușinare, că nimeni nu mai poate face diferența dintre o fapta demnă sau chiar eroică și o lașitate ordinară, doar ca să acoperi o lașitate penibilă?

Nu ți-e rușine să vii cu manipulări din astea?

Bineînțeles că nu trebuia să se sinucidă...(deși chiar și sinuciderea era de preferat la lașitatea abdicării la care s-a pretat)...Nu trebuia să se sinucidă pentru că asta dorea ocupantul: să nu-și murdărească mâinile cu plecarea sa de pe tron

Ce trebuia să facă Regele Mihai? Simplu: Trebuia să NU ABDICE. ATÂT. Trebuia să nu abdice și trebuia să nu plece din țară

Că-l detrona, Ocupantul? Că-l izgonea din țară, Ocupantul, după ce-l detrona? Treaba ocupantului.

ASTA AR FI FOST ALTCEVA. Pe noi nu ne interesează, ce-ar fi făcut și ce-ar fi spus OCUPANTUL...Ne interesează doar că regele a ABDICAT.

Pentru noi ca popor și ca țară, Conta ca Regele Nostru, să-și fi făcut datoria fața de Țara și față de Poporul lui. ATÂT.

Doar l-au urmărit, ei, pe Decebal, până ce acesta s-a sinucis ca să nu cadă de viu în mâinile lor, doar l-au asasinat ei, pe Mihai Viteazul, doar i-au tăiat, tot ei, ocupanții, capul lui Brâncoveanu, mai conta unul X, că era izgonit din țară?

Mai conta un rege X, care nu avea la activ ca "fapte regale", decât o lovitură de stat organizată de serviciile secrete britanice și de ofițerii din camarila regală precum și predarea conducătorului de atunci al statului, direct dușmanului Sovietic, prin intermediul unor civili bolșevici?

Și-apoi ce e aia "l-au obligat", Cioroiene?

Era Bărbat sau Cârpă?

Era Rege sau Slugă?

Ce-i cu minciuna asta nerușinată, că "l-au obligat", Cioroiene, când ai mai sus exemplele eroice ale atâtor conducători români?

E ca și cum ne-ai spune despre un comandant de navă care și-a lăsat toți pasagerii baltă, când vaporul se scufunda: "Ce bine a făcut că a fugit primul. Ce vroiați să facă ? Să se înnece?"...

Chiar nu vă e rușine Progresiștilor, să veniți cu așa ceva? Chiar nu vă e rușine să prezentați LAȘITATEA PENIBILĂ a unui REGE, ca pe o faptă "onorabilă"?

Numai faptul că simțiți permanent nevoia să-i justificați permanent LAȘITATEA, ne arată cât se poate de clar ce PORCĂRIE ENORMĂ A FĂCUT și CE LIPSIT DE GRIJĂ FAȚĂ DE DATORIA către PROPRIUL POPOR A FOST

Regele ar fi trebuit să fie ultimul simbol al rezistenței împotriva Ocupantului Bolșevic

Ce a fost el de fapt? Un rege X, care a făcut docil, pe plac, Ocupantului, Abdicând Benevol și Dispărând Tăcut în Decor, exact așa cum își dorea Ocupantul...asta după ce tot el a fost capabil să-l predea direct Dușmanului, prin intermediul unor civili bolșevici (curat "stat de drept", nu?), pe însuși șeful statului de atunci care era și comandant al oștirii...

Vai de mama lui....

Iar aşa cum a fost, VAI DE NOI, că l-am avut ca rege...

Azi e ziua când fostul rege Mihai în loc să stea, să se opună şi eventual să moară ca un erou, a abdicat şi a fugit în străinătate, ca un popândău fricos, lăsând țara definitiv pe mâna ocupantului sovietic...

Comparați cum au murit ca niște EROII adevărații conducători ai acestei țări și cum a fugit ca un laș regele Mihai de pe tron


(Fluierul)


Linkul direct catre Petitie

CEREM NATIONALIZAREA TUTUROR RESURSELOR NATURALE ALE ROMANIEI ! - Initiativa Legislativa care are nevoie de 500.000 de semnaturi - Semneaza si tu !

Comentarii:


Adauga Comentariu



Citiți și cele mai căutate articole de pe Fluierul:

IZOLAȚI ÎN ROMÂNIA? Ei sau noi? Maria Zăican - Bătrâna din pădure - VIDEO

Semnal de alarmă în Australia. Ziarele au fost editate cu textele acoperite cu tuș negru. Protest puternic față de cenzură

Vrea să fie liber. Lionel Messi a refuzat o clauză care l-ar fi legat pe viață de FC Barcelona

Alegeri în Republica Moldova: Socialiștii au câștigat în cele mai multe raioane

Partidul Laburist se va alia cu alte formațiuni politice din Parlamentul britanic pentru a bloca adoptarea acordului pentru Brexit

Ministrul britanic de Externe: Guvernul lui Boris Johnson are numărul necesar de voturi pentru adoptarea acordului privind Brexit

Avionul Egyptair prăbuşit: Analiza uneia din cutiile negre arată că s-a pronunţat cuvântul "foc"

Viceprim-ministrul spaniol îi cere liderului catalan Quim Torra să renunțe la discursul secesionist

Un nou caz de plecare inexplicabilă. Fată de 13 ani, dată dispărută. FOTO pentru recunoaștere

Heiko Maas, ministru german, numește ofensiva turcă din Siria o "invazie" ilegitimă

Nivel înalt al operațiunilor de spionaj. FT: Un grup de hackeri din Rusia a "furat" identitatea unei organizații similare din Iran

Fotbal: FC Liverpool, ținută în șah de Manchester United în campionatul Angliei

Pilotul Valentin Gvinda refuză să preia conducerea TAROM, după ce a făcut o analiză a situației companiei

Prahova: Bărbat de 45 de ani, pasager într-un taxi, decedat într-un accident rutier pe Șoseaua Vestului din Ploiești

Un tânăr decedat și un altul rănit într-un accident produs pe o stradă din Târgu Mureș

Justin Trudeau, sub presiune în contextul în care circa 27 de milioane de canadieni sunt chemați la urne

Fotbal: Ronaldo Vieira (Sampdoria), victima strigătelor rasiste la meciul cu AS Roma

Președintele Klaus Iohannis, primit la Tokyo de premierul japonez

Orban dezminte informația diseminată de Dăncilă privind interferența PPE pentru deschiderea unei fabrici Volkswagen în țara vecină

Trupe americane au trecut din Siria în Irak în cadrul retragerii ordonate de Trump

Întâlnire Vladimir Putin și Recep Tayyip Erdogan, la Soci, pe tema intervenției militare din nordul Siriei

ULTIMA ORĂ Boris Johnson, acționat în judecată pentru că a recomandat UE să refuze amânarea Brexit. Premierul Marii Britanii a trimis două scrisori sâmbătă noaptea

Vrancea: Urs accidentat mortal de un autoturism pe Ojdula, după ce animalul ar fi pătruns pe partea carosabilă

Darius Vâlcov, fost consilier pe economie și eminența cenușie a programului de guvernare al PSD, și-ar fi plagiat teza de doctorat în finanțe. Rectorul ASE propune retragerea titlului

Eurostat: România a avut un deficit de 3% din PIB, în 2018

Focuri de armă, trase după o mașină în Argeș. Patru persoane au reușit să fugă de polițiști. Cazul este în derulare

Buzău: Accident rutier pe DN 2B, în zona unei treceri de cale ferată

Box: Pugilistul ucrainean Aleksandr Gvodzik, 48 de ore în spital după o comoție cerebrală suferită în ring

Economistul Robert Shiller, câștigător al premiului Nobel, crede că președintele american Donald Trump a speriat recesiunea

CITATUL ZILEI

Violența din cadrul protestelor din Chile a provocat moartea a cinci persoane

Accident de autocar cu numere de Ucraina. Vehiculul cu 46 de persoane s-a răsturnat, după ce s-a izbit de un stâlp

Harghita: Jandarmii au intervenit pentru alungarea unui urs care a intrat în gospodăria unei femei din Șimonești

EFEMERIDE ASTRONOMICE - 21 octombrie

Hunedoara: Amenajare de șantier pentru restaurarea Castelului Corvinilor

Protestele masive continuă în Liban după ce Guvernul a promis adoptarea de reforme economice

Vietnam: Prim-ministrul promite că nu va face nicio concesie teritorială Chinei

Galați: Un autocar cu 46 de pasageri din Ucraina s-a izbit de un stâlp de pe marginea DN 26; nu sunt înregistrate victime

COPAC solicită MS și MEN să clarifice situația rezidențiatului și să îl organizeze anul acesta, nu în 2020

Românii au cumpărat online cu 30% mai multă mobilă, în această toamnă decât în 2018 (analiză)

Bonurile fiscale în valoare de 328 lei emise pe 6 septembrie au ieșit câștigătoare la extragerea de duminică

Dăncilă merge în Parlament la grupurile reunite ale PSD. Discuții despre votul pentru noul Guvern

Mădălina Mezei, fost director general al TAROM, chemată luni la DNA

IȘMB: Elevii de clasa a VII-a nu au în continuare manuale la Matematică, Chimie și Istorie

DNA anchetează acuzațiile de abuz în serviciu aduse lui Răzvan Cuc. Mădălina Mezei, fosta șefă de la TAROM, audiată

Ofensiva turcă încalcă dreptul internațional, acuză Berlinul

VIDEO | Pățania unor tineri care au întins un fir peste un drum național. Reacția unui șofer

Dăncilă: Iohannis a dovedit că poate demola, dar este incapabil să construiască

Neamț: Pompierii caută un bărbat care s-ar fi înecat în râul Moldova

Spania: Rămășițele lui Franco vor fi exhumate joi, anunță guvernul

Indonezia: Joko Widodo a depus jurământul și și-a început al doilea și ultim mandat prezidențial

Harghita: Doi morți și un rănit grav după ce un autoturism s-a izbit de un imobil

Alegeri în Republica Moldova: Ion Ceban și Andrei Năstase se vor duela în turul doi (rezultate preliminare)

Germania va împrumuta Marii Britanii Discul ceresc de la Nebra, un artefact datând din Epoca Bronzului

Protest împotriva cenzurii în Australia: Prima pagină a ziarelor, în chenar negru

Argeș: Polițiștii au făcut uz de armă în timpul urmăririi ocupanților unui autoturism care nu a oprit la semnal

Tenis: Andrei Rublev, campion la Moscova în ziua în care a împlinit 22 de ani

Alegeri în Republica Moldova: Marile municipii, împărțite între partide și independenți

Accident grav. O mașină a intrat în zidul unei case. Doi morți și persoana din locuință, rănită grav

Maramureș: Șase persoane salvate în urma prelevării de organe și țesuturi de la un pacient cu anevrism cerebral


Pag.1 Pag.2 Pag.3 Pag.4 Pag.5 Pag.6 Pag.7
Pag.8 Pag.9 Pag.10 Pag.11 Pag.12 Pag.13 Pag.14 Pag.15
Pag.16 Pag.17 Pag.18 Pag.19 Pag.20 Pag.21 Pag.22 Pag.23
Pag.24 Pag.25 Pag.26 Pag.27 Pag.28 Pag.29 Pag.30 Pag.31
Pag.32 Pag.33 Pag.34 Pag.35

Nr. de articole la aceasta sectiune: 2063, afisate in 35 pagini.



ieri 05:07 CITATUL ZILEI