23:59
Comentarii Adauga Comentariu

LA MOARTEA LUI LUCIAN PINTILIE. Este Reconstituirea cel mai bun film românesc din toate timpurile? Cine a interzis de fapt filmul "Reconstituirea"? Ceaușescu: "Critică niște milițieni. Ei și?"

La Moartea lui Lucian Pintilie

Regizorul Lucian Pintilie a murit, miercuri seară, la vârsta de 84 de ani.

"Domnul Lucian Pintilie, în vârstă de 84 de ani, s-a internat duminică, 13 mai 2018, La Spitalul de Urgență Elias, în stare foarte gravă, în contextul acutizării unor afecțiuni cronice. A fost ținut în Secția Terapie Intensivă unde a necesitat intervenții medicale, monitorizare și tratament de specialitate. S-a stins din viață azi, 16.05. 2018, la ora 21", potrivit unui comunicat al spitalului.

El fusese internat în urmă cu câteva zile, în stare gravă, la Spitalul Elias.

Lucian Pintilie s-a născut pe 9 noiembrie 1933, la Tarutina, în fosta Basarabie de Sud (în prezent Ucraina). Absolvent al Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică "Ion Luca Caragiale" din București, secția Regie Teatru, Pintilie s-a lansat la Teatrul Bulandra, unde a montat o serie de spectacole memorabile, precum "Copiii soarelui" (1961), "Proștii sub clar de lună" (1962), "Biedermann și incendiatorii" (1964), "Inima mea e pe înălțimi" (1964), "D'ale carnavalului" (1966), în care Toma Caragiu și Marin Moraru au făcut roluri de senzație, și "Revizorul" (1972), interzis de cenzura comunistă după a treia reprezentație.
Debutul său în regia de film, "Duminica la ora 6" (1965), o puternică poveste de dragoste avându-i în rolurile principale pe Irina Petrescu și Dan Nuțu, este una dintre peliculele care au marcat nașterea cinematografului românesc modern.

Cel de-al doilea lungmetraj din cariera reputatului regizor, "Reconstituirea" (1971), un clasic al cinematografiei românești, rămâne în mod cert unul dintre filmele cele mai reprezentative pentru cariera lui Pintilie și, totodată, cel care i-a adus consacrarea definitivă. Filmul narează povestea reconstituirii unui incident banal, o bătaie între doi tineri (interpretați de George Mihăiță și Vladimir Găitan), întreprinsă de Miliție, care se transformă într-o crimă. Subiectul și abordarea regizorală, au făcut ca filmul să fie interzis temporar de regimul comunist (a se vedea articolul de mai jos, cu opinia și decizia lui Nicolae Ceușescu în legătură cu acest film).

În 2012, filmul "Reconstituirea" a fost achiziționat pentru colecția permanentă a Museum of Modern Art (MoMA) din New York, unul dintre cele mai importante muzee de artă modernă din lume.

După ce și spectacolul său de teatru "Revizorul" (1972) a fost interzis, Pintilie a părăsit România. A realizat "Salonul nr. 6" (1973) în fosta Iugoslavie, apoi s-a întors în țară unde a filmat "De ce trag clopotele, Mitică?" (1979), și acesta fiind interzis. Pintilie a trăit în Franța, iar, după căderea comunismului, a realizat o serie de filme memorabile, precum "Niki Ardelean, colonel în rezervă" (2003) și "Tertium non datur" (2006).

Pe plan internațional, regizorul s-a făcut remarcat în special cu peliculele "Balanța" (1992), cu Răzvan Vasilescu, Victor Rebengiuc și Maia Morgenstern - a cărei interpretare a fost răsplătită cu premiul Academiei de film europene pentru cea mai bună actriță într-un rol principal, în 1993, "O vară de neuitat" (1994), cu celebra actriță Kristin Scott Thomas în rolul principal, prezentat în competiția Festivalului de film de la Cannes în 1994, "Prea târziu", nominalizat la Palme d'Or în 1996, "Terminus Paradis", distins cu premiul special al juriului la Veneția, în 1998, "După-amiaza unui torționar" (2001), prezent și el în competiția festivalului venețian.

În 1992, a publicat la Editura Albatros volumul "Patru scenarii", care include "Colonia penitenciară" (după Franz Kafka), "Duelul" (după A.P. Cehov), "Balanța" (ecranizat) și "De ce bat clopotele, Mitică?" (după "D-ale carnavalului", de I. L. Caragiale, ecranizat). În 2003 a publicat volumul autobiografic "Bric-a-brac", iar, în 2005, a publicat volumele "Pompa cu morfină" și "Capul de zimbru" (scenariu după V. Voiculescu).

Pentru întreaga operă și contribuția adusă cinematografiei românești, Lucian Pintilie a fost distins, în 2007, cu un trofeu Gopo.

De asemenea, în 1967, a fost distins cu Ordinul Meritul Cultural clasa a V-a, "pentru merite deosebite în domeniul artei dramatice".

Nota Redacției (Opinia Fluierul.ro): Este Reconstituirea cel mai bun film românesc din toate timpurile? Cu siguranță, NU.

Criticul Florian Potra spunea despre filmul "Reconstituirea" al lui Lucian Pintilie, că este un eșec pentru că ajunge să cadă în "violența pură", "lipsită de sensuri filozofice". Lucru la care subscriem întru totul.

"Reconstituirea", spunea Florian Potra, cu ani în urmă, "a alunecat fals de la o dramă a imposibilităţii de a cunoaşte şi a păstra adevărul, spre o dramă mai concretă, dar mai lipsită de sensuri filozofice, a violenţei pure"

Florin Potra
(foto: din filmul "Noiembrie Ultimul Bal" în care a jucat ca actor):

“Autorul atacă frontal provincialismul tîrgului, al orăşelului mai mult sau mai puţin rupt de viaţa naţională, atmosfera stagnantă, dezabuzarea unor notabilităţi rutiniere.

În acest sens, Pintilie se situează în prelungirea tradiţiei unui Sadoveanu sau Bacovia, fără lirismul acestora, dar cu o maliţie dusă pînă la răutatea necruţătoare.

De aici poate şi alunecarea falsă de la o dramă a imposibilităţii de a cunoaşte şi a păstra adevărul spre o dramă mai concretă, dar mai lipsită de sensuri filozofice, a violenţei pure.”

(Florian Potra)


Alături de profesorul Florian Potra ne despărțim definitiv de cei "40 de critici" care au declarat, pompos, în 2008, că Reconstituirea ar fi cel mai bun film românesc "din toate timpurile". Poate e cazul să rămânem cu "Moara cu Noroc" şi "Pădurea Spânzuraților"

Notă despre Florin Potra

Florian Potra (3 martie 1925, Timişoara - 6 mai 1997, Bucureşti) a fost un critic de film şi traducător, profesor universitar de Teoria Filmului și de Critică de Film la IATC. A fost fiul italiencei Anitta Francisca Maria (născută Brusaco) şi al românului Iulian Potra, licenţiat în ştiinţe economice şi sociale. Urmează Liceul „C. Diaconovici-Loga" din Timişoara, trecându-şi bacalaureatul în 1943. Face apoi studii la Univer­sitatea „La Sapienza" din Roma, unde obţine licenţa în litere cu Magna cum laude în 1948. Câţiva ani trăieşte din sport, devenind căpitanul echipei naţionale de scrimă. .

Absolvent Magna cum Laude al Facultății de Litere, Universitatea La Sapienza din Roma (1948). Din 1971, profesor de Filmologie la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică. Volume: "Experiență și speranță " (1968), "O voce din off" (1973), "Profesiune: filmul " (1979), "Aurul filmului" (1984-1987).

A fost cercetător la Academia Română (1953-1954), redactor la Uniunea Scriitorilor (1954-1955), la Editura de Stat pentru Literatură şi Artă (1955-1956) şi la revista „Teatrul" (1956-1961), secretar literar la Teatrul Regional Bucureşti (1961-1963), redactor şi secretar general de redacţie la „Secolul 20" (1963-1968), consilier general, inspector general la Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă (1968-1970), inspector principal la Centrul Naţional al Cinematografiei (1970-1971), conferenţiar, profesor, şef de catedră la Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L. Caragiale", titular al cursului de istoria şi teoria filmului (1971-1997).


Desigur de la critica unui film şi până la marginalizarea lui (care tot un fel de Cenzură este) e cale lungă.

Aflăm însă din articolul din Adevărul că nu Ceauşescu a fost cel care a cerut interzicerea filmului. Ceauşescu a spus chiar că cei care au cerut interzicerea filmului "au exagerat".

Pe 10 februarie 1970, în ședința Secretariatului Comitetului Central al Partidului Comunist Român, pe care a prezidat-o, Nicolae Ceaușescu îi critica pe cei care au cerut interzicerea filmului şi afirma despre film, conform stenogramei din Arhivele Naționale, următoarele lucruri:

Nicolae Ceaușescu:

"În legătură cu filmul acesta «Reconstituirea», mie mi se pare că lucrurile se cam exagerează. Critică niște milițieni. Ei și? În țările capitaliste polițiștii sunt criticați în fiecare zi.

Ceea ce este negativ, după părerea mea, este că se prezintă tineretul nostru ca un tineret primitiv, iar acest lucru nu este real și pe urmă felul cum este prezentat publicul, gloata aceea de oameni.

Pe milițieni pot să-i critice, că avem mulți proști. Aici pe acest fapt s-a pus accentul și nu pe faptul că prezintă într-o formă denaturată tineretul nostru și publicul. Însăși critica noastră nu a criticat aceste neajunsuri.

De aici a pornit toată problema, cum că miliția nu este de acord să fie criticată.

Critica a fost pusă pe alte baze, încât să se axeze pe ceea ce este real. Pe urmă în filmul acesta nu există nimic din punct de vedere artistic. Să-l țineți pe piață atâta timp cât vin spectatori și să-l trimiteți și la concurs, dar între timp să luăm măsuri ca să facem numai filme care să corespundă" (Nicolae Ceauşescu).



Adevărul: "Din culisele cinematografiei". Cine a interzis de fapt filmul "Reconstituirea"? Ceaușescu: "Critică niște milițieni. Ei și?"

Realizat în 1968, interzis în 1969, lansat în ianuarie 1970 fără publicitate și premieră de gală și interzis din nou, în decursul aceluiași an, filmul lui Lucian Pintilie a revenit pe ecranele românești abia în 1991, după ce făcuse furori în străinătate. Chiar și astăzi, după aproape cinci decenii, misterul din jurul peliculei persistă.

Povestea începe în preajma zilei de 23 august 1962, în Caransebeș, într-un local de pe malul Timișului, "Pescăruș". Câțiva absolvenți de liceu, de la seral, au făcut un chef, s-au luat la bătaie.

S-au dărâmat niște barăci, s-au spart niște pahare, câteva capete. Tinerii sunt arestați, urmează o anchetă sumară, apoi procuratura decide ca pedeapsa să conste în realizarea unui film educativ, o reconstituire a incidentului. Horia Pătrașcu, scenaristul viitorului film, era pe atunci activist la o casă de cultură raională și membru al cineclubului din localitate. "Ni s-a propus nouă, casei de cultură și unui cineast amator din Oțelu Roșu să facem un film educativ, să-i aducă pe acești 12 oameni în fața poporului, să vadă ce au făcut la beție. La reconstituirea reală, filmată, eu unul am avut un șoc îngrozitor. Erau copii, erau niște copii. Îi obliga poliția să facă așa cum au făcut atunci. Dar acolo era plajă, un ștrand, erau puștioaice îmbrăcate în costume de baie, unii aveau legături între puștioacele alea, și ăștia îi obligau să facă ce au făcut atunci, la beție, ceea ce era absurd. Pe mine m-a înfiorat", dezvăluia ulterior Pătrașcu geneza nuvelei "Reconstituirea", care a fost imediat publicată de Eugen Barbu în "Luceafărul". Ulterior, Radu Gabrea, coleg de an cu Horia Pătrașcu în cadrul Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică, și-a exprimat intenția de a o ecraniza, dar discuțiile s-au sistat după ce pe fir a intrat Liviu Ciulei: "Mi-a spus: «Domn’ Pătrașcu este admirabil, e o chestie nu știu cum, dar haideți să facem ceva, să schimbăm finalul. Să nu mai moară eroul, domnule!». «Cum adică să nu moară?! Domnule Ciulei, nu vă supărați, asta-i proza mea, așa am văzut eu, nu mai discutăm, mulțumesc frumos»". Într-adevăr, după ce fusese confirmat ca regizor pe 26 februarie 1968, Liviu Ciulei a renunțat la scenariu pe 3 aprilie. "Mă scoate apoi din examen Lucian Pintilie, dădeam examen cu Mihnea Gheorghiu: «Domnule, excepțional, vreau să ecranizez nuvela». Prima reacție a mea a fost:« Domnule Pintilie, nu vă supărați, a vrut să facă și domnul Ciulei, eu vreau să știu: moare sau nu moare Vuică în final?» «Păi da’, nu se discută chestia asta!»", mai povestea scriitorul. Filmul a intrat în producție la 1 iulie 1968, iar în decursul lunii scenariul a mai fost "îmbunătățit" la cererea Comitetului de Stat pentru Cultură și Artă și a Centrului Național al Cinematografiei. Distribuția i-a inclus pe George Constantin (Procurorul), Emil Botta (Profesorul Paveliu), George Mihăiță (Vuică), Vladimir Găitan (Ripu), Ernest Maftei (Plutonierul Dumitrescu), Ileana Popovici (Aura), Ștefan Moisescu (Drăgan) și Ion Rădulescu (Toma). Filmările au început efectiv la 23 august și s-au încheiat la 23 octombrie 1968, desfășurându-se exclusiv în decorul natural al stațiunii Sinaia. După care a început tăvălugul.

"Lăsând senzația unei cruzimi excesive"

Ion Brad era la vremea respectivă vicepreședinte al Comitetului de Stat pentru Cultură și Artă, având în subordine teatrele, muzica și cinematografia. În volumul memorialistic "Ilie Rad - convorbiri cu Ion Brad, «din primavară pâna-n toamnă»", acesta povestește: "Vizionarea la patru benzi a venit aproximativ repede, în comparație cu filmele altor regizori, mai tineri, mai risipitori de timp și de bani decât Lucian Pintilie. Vizionarea aceasta, de etapă, avea loc nu la Buftea, ci la sala de proiecții de la etajul 8 al corpului central de la Casa Scânteii. Regizorul n-a dorit să fie prezent. Astfel ca am participat doar eu, împreună cu Petre Salcudeanu, directorul general al Studioului de la Buftea, fiecare însotiți de redactorii responsabili și de consilieri. Am vazut filmul. Totul in regula. O singura observatie. Câteva scene, notate cu doua-trei fraze in scenariul literar si in «decupaj», deveneau acum largi, mult amplificate, mai ales în scenele reconstituirii. Uriașul actor George Constantin – omul legii – asista dominator la repetițiile penibile ale tinerelului actor George Mihăiță, lăsând astfel senzația unei cruzimi excesive. În fond, stări de spirit reale, dar care, exagerate, duceau la dezechilibru evident. Am sugerat și cerut scurtarea unor asemenea momente sau «burți», cum li se mai spune în spectacolele de teatru și film. Atâta mi-a trebuit. Colegul meu de literatură, Petre Sălcudeanu, în plină ascensiune profesională, dar doritor de și mai mult (trecea de la vechile sale poziții dogmatice, deprinse în anii studiilor la Moscova, la evidente și uneori demagogice atitudini de liberalism), a considerat sugestiile mele drept o tentativa de cenzură, un pericol pentru soarta filmului. De aceea, a ținut să ia legătura cu Adrian Păunescu, pe atunci adjunctul lui Geo Dumitrescu la conducerea noii «Românii Literare», iar tânarul si talentatul poet ambitios l-a alertat și pe Zaharia Stancu, președintele Uniunii Scriitorilor, ca și pe alți membri ai Biroului. I-a invitat pe toți la o vizionare a filmului – ajuns deja în «copia standard» – la Buftea. Nu m-a invitat și pe mine, cum ar fi fost normal. Iar după vizionare, Păunescu a publicat o sinteză a părerilor tuturor, ca o alertă în fața unui pericol iminent de interzicere a filmului. Ca urmare, Dumitru Popescu, în noua sa calitate de Secretar al CC-ului, responsabil cu domeniile Culturii și Artelor, mi-a comunicat că este valabilă aprobarea sa anterioara de a «da drumul» filmului, chiar dacă ar mai fi necesitat unele retușuri, la scenele «expuse»", povestea scriitorul.

"Patilineț a înțeles că filmul nu trebuie doar oprit, ci chiar distrus"

"Tocmai acele «scene» i-au scos din sărite pe cei de la Poliție și Justiție, al căror reprezentant în CC, ca secretar, era Vasile Patilineț (dovedit mai târziu ca om al sovieticilor si «sinucis» în timp ce se afla, ca ambasador, la Ankara. Acesta l-a informat pe Ceaușescu, aflat în vacanță la Neptun, despre acest «mare pericol». Cu mintea lui înfierbântată, a înțeles că filmul trebuie nu doar oprit, ci chiar distrus. L-a informat pe Dumitru Popescu despre decizia de-a se da foc peliculei. Popescu i-a telefonat lui Ceaușescu, spunându-i că nu poate fi de acord cu propunerile lui Patilineț. Drept care, acesta a expediat rolele cu filmul la Neptun, unde a fost invitat, de la București, si Dumitru Popescu. La proiectia «Reconstituirii», în sala de ședințe din apropierea vilei Ceauseștilor de la Neptun, se mai aflau Paul Niculescu-Mizil, Dumitru Popescu și Constantin Mitea, consilierul personal al lui Ceaușescu. El a scris, după ’89, despre această poveste, pe parcursul vizionării, care parea normală, doar Mizil sărea din când în când, ca speriat, făcându-l și pe Ceaușescu să se ambaleze, să se enerveze, până când a cerut să se oprească producția și să se vadă cine și cum a realizat filmul, cât a costat, iar responsabilii să fie trași la răspundere. Părerile lui Dumitru Popescu au mai temperat atmosfera, dar, întors la București, el a fost obligat să stabilească examinarea acestei încurcături de catre "Comisia de Cultură" a Marii Adunări Naționale. De la aceasta Patilineț, momentan înfrânt, spera să obțină hotărâri drastice. Mai puțin vizat era Pompiliu Macovei, președintele Comitetului de Stat pentru Cultură și Artă, decât mine, iar responsabil nemijlocit era Petre Sălcudeanu. Am fost audiați pe rând cu toții. Dar, prelungindu-se discutiile, părerile publicate de «România Literară» ajunseseră până la «Europa Liberă» și deveniseră prezentări favorabile lui Lucian Pintilie. Până la urmă, am fost mustrați cu toții, fără sancțiunile materiale angajate inițial, deoarece filmul rămânea întreg, doar Petre Sălcudeanu a fost schimbat din post", a mai scris Ion Brad în memoriile sale.

"Opriți trenul tovarășului Ceaușescu. Nu suntem fitecine!"

După episodul "Europa Liberă", când însuși Lucian Pintilie a acordat un interviu în care acuza structurile birocratice ale administrației culturale de blocajul filmului, filmul a fost lansat pe piață, pe 5 ianuarie 1970, dar fără premieră de gală la "Patria". În fapt, a rulat în București doar la "Luceafărul", actualul "Cinema Pro". Pentru a contracara cumva lipsa totală de publicitate din jurul lansării, Adrian Păunescu a vrut să-i dedice o pagină în "România Literară". Însă publicarea materialelor a fost interzisă din dispoziția Comitetului Central. Moment în care poetul a apelat din nou la Zaharia Stancu, președintele Uniunii Scriitorilor și membru în Comitetul Central, care s-a prezentat numaidecât în biroul lui Gheorghe Pană, membru al Consiliului de Stat, însoțit, printre alții, de Adrian Păunescu și de Geo Dumitrescu, redactorul-șef al publicației amintite. Înflăcărat, autorul romanului "Desculț" a avut un discurs epocal, redat de Adrian Păunescu în memoriile sale: "M-am săturat! Ne-ați luat tot. Absolut tot. Ne-ați luat pământul, ne-ați luat viața, ne-ați luat tot. Acum ne-ați luat și dreptul să ne placă un film. Vreau să plec în Portugalia. În Portugalia lui Salazar. Vă rog să mă ajutați. Neapărat, în seara aceasta vreau să plec în Portugalia. Nu mai suport. Vreau să ajung neapărat în Portugalia. Să spăl latrine latine. Nu se poate în Portugalia? Atunci în Franța. Să lustruiesc pantofi și să-mi pun o pancartă pe piept: «Veniți și faceți-vă ghetele la academicianul comunist român». Vreau să știe tovarășul Nicolae Ceaușescu că eu, Zaharia Stancu, renunț la orice activitate publică și plec în Franța sau în Portugalia, sau mă întind pe covor și mor". "Dar dânsul e în Ardeal. Tocmai călătorește cu trenul", a îngăimat Pană. "Dar dânsul e în Ardeal. Tocmai călătorește cu trenul", a îngăimat Pană. "Opriți trenul. Noi nu suntem fitecine. Opriți trenul și spuneți-i...", a venit replica lui Stancu. Moment în care Gheorghe Pană s-a scuzat și a părăsit biroul. Probabil că expresul prezidențial a fost chiar oprit pe câmp, pentru că a durat multă vreme până când Pană a intrat înapoi în birou și a spus: "De ce să nu publicăm pagina dedicată «Reconstituirii»? Dacă dumneavoastră vă place și considerați că e normal, faceți-o. Vă rog să vă vedeți de problemele dumneavoastră, să nu vă mai supărați, că nu aveți motive. Este o greșeală să se oprească articolul. Tovarășul a apreciat că puteți să publicați în liniște pagina. Pentru că am constatat că tovarășii de la cultură pun pe seama Tovarășului ce hotărăsc dânșii".

"Critică niște milițieni. Ei și?"

La câteva zile după intervenția lui Zaharia Stancu, pe 10 februarie 1970, în ședința Secretariatului Comitetului Central al Partidului Comunist Român ,pe care a prezidat-o, Nicolae Ceaușescu afirma, conform stenogramei din Arhivele Naționale: "În legătură cu filmul acesta «Reconstituirea», mie mi se pare că lucrurile se cam exagerează. Critică niște milițieni. Ei și? În țările capitaliste polițiștii sunt criticați în fiecare zi. Ceea ce este negativ, după părerea mea, este că se prezintă tineretul nostru ca un tineret primitiv, iar acest lucru nu este real și pe urmă felul cum este prezentat publicul, gloata aceea de oameni. Pe milițieni pot să-i critice, că avem mulți proști. Aici pe acest fapt s-a pus accentul și nu pe faptul că prezintă într-o formă denaturată tineretul nostru și publicul. Însăși critica noastră nu a criticat aceste neajunsuri. De aici a pornit toată problema, cum că miliția nu este de acord să fie criticată. Critica a fost pusă pe alte baze, încât să se axeze pe ceea ce este real. Pe urmă în filmul acesta nu există nimic din punct de vedere artistic. Să-l țineți pe piață atâta timp cât vin spectatori și să-l trimiteți și la concurs, dar între timp să luăm măsuri ca să facem numai filme care să corespundă". 

După câteva săptămâni de proiecție la cinematograful "Luceafărul" din Capitală, filmul a fost "exilat" în provincie, unde a mai rulat sporadic pe parcursul anului 1970, după care a fost pus din nou sub cheie. Tot în 1970 a fost vândut în Franța, fiind selecționat în secțiunea Quinzaine des Réalisateurs a Festivalului Internațional de Film de la Cannes, dar și în programul altor festivaluri europene.

"Un burghez reacționar, un burghez fascist"

Securitatea a acordat de asemenea o importanță deosebită filmului "Reconstituirea". Într-o amplă notă cu caracter "strict secret", semnată chiar de către președintele Consiliului Securității Statului, Ion Stănescu, se preciza, printre altele: "O discuție interesantă a avut-o Lucian Pintilie cu numita Catinca Ralea, redactor la Radio-Televiziune, care i-a spus că după ce a văzut filmul o săptămână n-a mai fost om (...) Catinca Ralea își exprimă nedumerirea față de greutățile întâmpinate de film la programare. Lucian Pintilie îi spune că filmul a fost oprit din prostie, la care Catinca Ralea trage următoarea concluzie: «Știi ce se întâmplă? Există filme grave și filme necinstite! Ăsta e un film grav, despre niște lucruri majore, foarte grave. Dar lucrurile astea există! Și un nemernic se întreabă cui slujește acest film. Dar acest film este singurul film românesc care există? Din păcate, fiind singurul, este singurul ce ne reprezintă și acest lucru frapează și își spun: de ce să fie unic un film atât de dezasperant. Asta cred eu că a fost problema la oamenii de bună-credință». Răspunsul lui Lucian Pintilie a fost prompt: «Atunci să nu mai existe, ca să nu mai avem criterii, și să le continuăm liniștiți pe cele mizerabile. După mine, acest film este cel mai educativ și cel mai profund necesar film ce s-a făcut vreodată la noi în țară și chiar în multe alte țări. Dacă atâția oameni spun că au fost zguduiți, și asta nu numai sub raport artistic, înseamnă că nu există un film mai folositor, el folosește oamenilor». (...) Întrebat ce face în prezent, Lucian Pintilie îi răspunde că se află într-o pauză de completare a inamicilor și va acționa în funcție de intențiile lor. La remarca numitei Catinca Ralea că toată lumea din Buftea îl urăște pe Lucian Pintilie, acesta consideră că nu trebuie să discute despre ei, ci despre cei care decid, ca Ion Brad, și care o să fie și el dat afară într-o zi. Apoi îi povestește Catincăi Ralea că Ion Brad i-a spus să facă un film despre insurecție, cu capturarea unui post de radio german. Referindu-se la acest aspect, Lucian Pintilie îl consideră pe Ion Brad nebun și prost, la care Catinca Ralea îi răspunde: «Eu nu cred că este numai el singur vinovat în chestia asta, ci a fost și montat de foarte multă lume. Toți oamenii ăștia sunt niște ariviști, care vor să ajungă foarte sus. Ei nu au cinste politică, deci nu au argumente și nici curaj. Mâine, poimâine, dacă mă cheamă oricine să spun de ce mi-a plăcut acest film și de ce cred că filmul ăsta nu este dușmănos, eu am argumente să spun de ce». Referindu-se tot la Ion Brad, regizorul Lucian Pintilie a afirmat: «Păi cum o să fie el cinstit, el este un burghez reacționar, un burghez fascist. Ăștia sunt fasciști în cultură, adică indivizi care tiranizează, care-și impun gustul lor, care fac exercițiul forței, ăștia sunt fasciști»".

578.611 de bilete a vândut în cinematografe filmul "Reconstituirea" în total (în 1970 și după 1990)

40 de critici de film din România au decis, în 2008, că "Reconstituirea" este cel mai valoros film românesc din toate timpurile

Ceea ce este negativ, după părerea mea, este că se prezintă tineretul nostru ca un tineret primitiv, iar acest lucru nu este real și pe urmă felul cum este prezentat publicul, gloata aceea de oameni. Pe milițieni pot să-i critice, că avem mulți proști!

Nicolae Ceaușescu
în ședința Secretariatului CC al PCR din 10.02.70




Preluare Adevărul.ro

La Moartea lui Lucian Pintilie

Filmele lui Pintilie: Este Reconstituirea, cel mai bun film din istoria cinematografiei noastre?

Lucian Pintilie, unul dintre cei mai subtili regizori europeni, a intrat de azi în legendă ca cineastul și omul de teatru care a inspirat generații de regizori - Corneliu Porumboiu, Cristi Puiu, Andrei Șerban - și care a lucrat cu unii dintre cei mai emblematici actori, printre care: Victor Rebengiuc, Mariana Mihuț, George Mihăiță, Vladimir Găitan, Maia Morgenstern, Dorina Chiriac, Kristin Scott Thomas.

Dimensiunea operei lui Pintilie poate fi măsurată prin caracterizările făcute de critica de specialitate. „Reconstituirea” (1968) este considerat de criticii români cel mai bun film din istoria cinematografiei noastre. "O vară de neuitat” (1994) și ”Prea târziu” (1996) - au fost selectate în competiția oficială a Festivalului de la Cannes, iar ”Terminus Paradis” i-a adus lui Lucian Pintilie marele premiu al juriului la Festivalul de Film de la Veneția, în 1998.

Duminică la ora 6 (1965)- film dramatic psihologic de dragoste românesc din 1966 regizat de Lucian Pintilie. Scenariul este scris de Ion Mihăileanu (Mordechai Buchman) și Pintilie. Rolurile principale au fost interpretate de actorii Irina Petrescu, Dan Nuțu, Graziela Albini, Eugenia Popovici și Constantin Cojocaru.

 

Reconstituirea (1968)- film realizat de Lucian Pintilie în 1968, după nuvela omonimă a lui Horia Pătrașcu, operă care pornește de la un fapt real petrecut în anii ‘50 pe malul Timișului.



Salonul numărul 6 (1978)- film iugoslav, o adaptare a povestirii cu același nume de Anton Cehov. A intrat în concurs la secțiunea Un Certain Regard la Festivalul de Film de la Cannes din 1979.




De ce trag clopotele, Mitică? (1981)- film românesc din 1981, în regia lui Lucian Pintilie. El are la bază un scenariu alcătuit din mai multe texte scrise de Ion Luca Caragiale, cel mai important fiind piesa D'ale carnavalului. Filmul a fost interzis din ordinul personal al lui Nicolae Ceaușescu și a fost difuzat după 1990.



Balanța (1992)- film românesc din 1992, regizat de Lucian Pintilie. A fost prezentat la Festivalul Internațional de Film de la Cannes din 1992, în afara competiției.[1] Filmul prezintă povestea unei tinere absolvente care se luptă cu structurile imobile ale societății din ultimii ani ai perioadei comuniste. Este ecranizarea singurului roman al scriitorului Ion Băieșu.



O vară de neuitat (1994)- film dramatic regizat și produs de Lucian Pintilie. Filmul este o coproducție româno-franceză și se bazează pe un roman de Petru Dumitriu, în rolul principal interpretează actrița britanică Kristin Scott Thomas ca nobila de origine maghiară Marie-Thérèse Von Debretsy. Căsătoria ei cu căpitanul român Petre Dumitriu (Claudiu Bleonț) o aduce în Cadrilater (astăzi în nord-estul Bulgariei), unde ei se stabilesc în 1925. Ea este martora unei ciocniri violente între administrația României Mari cu bande de comitagii de origine bulgară și cu locuitorii macedoromâni ai zonei.



Prea târziu (1996)-
film dramatic românesc regizat de Lucian Pintilie, prezentat la Festivalul de Film de la Cannes din 1996.



Terminus Paradis (1998- film dramatic românesc. Este regizat de Lucian Pintilie. Rolurile principale au fost interpretate de actorii Costel Cașcaval, Dorina Chiriac și Gheorghe Visu. 

  

După-amiaza unui torționar (2001)- film biografic românesc din 2001 scris și regizat de Lucian Pintilie. Rolurile principale au fost interpretate de actorii Gheorghe Dinică și Radu Beligan. Filmul a fost nominalizat la Leul de Aur pentru cel mai bun regizor și la Premiul Marcello Mastroianni.



Niki Ardelean, colonel în rezervă (2003) (titlul francez Niki et Flo)- film românesc din 2003 regizat de Lucian Pintilie pe un scenariu scris de Cristi Puiu și Răzvan Rădulescu. În rolurile principale joacă actorii Răzvan Vasilescu, Victor Rebengiuc și Coca Bloos. A avut premiera în România la 30 ianuarie 2004.



Tertium non datur (2006)- film românesc de scurtmetraj din 2006 scris și regizat de Lucian Pintilie. Rolurile principale au fost interpretate de actorii Victor Rebengiuc, Sorin Leoveanu, Tudor Istodor



(Fluierul)


Linkul direct catre Petitie

CEREM NATIONALIZAREA TUTUROR RESURSELOR NATURALE ALE ROMANIEI ! - Initiativa Legislativa care are nevoie de 500.000 de semnaturi - Semneaza si tu !

Comentarii:


Adauga Comentariu



Citiți și cele mai căutate articole de pe Fluierul:

Roxana Nemeş, protagonista unui film XXX: "Eu sunt acolo. Toată lumea face asta"

Țara din UE care a început testarea în masă. De luni, cine iese pe stradă fără test negativ pentru COVID-19 poate primi amendă

Răsturnare de situaţie în cazul modelului de 14 ani mort de epuizare. Descoperire şocantă la autopsie

Video Zeci de mii de persoane au protestat violent n Atena/ ,,Macedonia este Grecia au scandat protestatarii

Rugăciune foarte puternică pentru găsirea sufletului pereche! O spui şi are efect imediat

Roxana Nemeş, protagonista unui sex tape: "Eu sunt acolo"

PSD, partid de cîrpe ciolace

Ciclism: Stefan Kung, campion al Elveției

MFP: Peste 7 milioane de documente electronice, depuse prin intermediul Spațiului Privat Virtual în 2020

Fotbal: Victorii pentru Bayern Munchen și Borussia Dortmund în campionatul Germaniei

Fotbal - Liga I: FC Botoșani - UTA Arad 2-3

Un suspect a fost arestat după ce un preot ortodox grec a fost împușcat la Lyon

Marea Britanie urmează modelul Franței. Boris Johnson a anunțat o carantină națională pentru patru săptămâni

Rugby: Țara Galilor, învinsă pe teren propriu de Scoția în Turneul celor Șase Națiuni

HALLOWEEN INSANGERAT INTR-O TARA DISTRUSA. Murim spoiti. Refuzam sa vedem mizeria si saracia, lucrurile prost facute, le pictam colorat, in "creativitate”, "exprimare libera”, "hipsterisme”, iarba, feministi, gay, bautura, si murim cool si "democrat”

COMENTARIU Școli redeschise: dacă nu știți, informați-vă; dacă știți, nu mai mințiți

VIDEO Operațiunile de salvare continuă în Turcia, după cutremur. Bărbat scos în viață de sub dărămături, după 26 de ore

Ciclism: Turul Spaniei - Francezul David Gaudu, învingător în etapa a 11-a

Oamenii continuă să se întâlnească în grupuri mari. Polițiștii au întrerupt un eveniment la care participau 30 de persoane

Atletism: Marius Cocioran și Andreea Arsine, campioni naționali la marș

Un tunisian căutat de Franța, arestat în Bulgaria

Criza COVID 19 naște noi domenii: Mediul de afaceri vrea un minister dedicat IMM-urilor și digitalizării

Decesul lui Sean Connery: Familia anunță funaralii private și o comemorare ulterioară

Liga 1. Clinceni câștigă pe teren propriu, UTA învinge la Botoșani

Incendiu izbucnit la o vilă din Izvorani

Giurgiu: Cercetări ale polițiștilor după ce, pe marginea DN 6, a fost identificat cadavrul incinerat al unei femei

Un nou atac în Franța. Preot ortodox rănit grav, după ce a fost împușcat într-o biserică din Lyon/ Primele imagini

Cine-i bagă la închisoare pe criminalii care au deschis școlile? Chiar Nimeni? Deces de COVID-19 în învățământ. O învățătoare de 55 de ani a murit

Ludovic Orban insistă asupra lipsei pericolului organizării alegerilor parlamentare în decembrie

O administrație locală construiește un bloc de apartamente pentru medici chiar în curtea Spitalului Județean

Regatul Unit a depășit un milion de cazuri de infectare cu coronavirus (bilanț oficial)

Modificări la Codul penal: Cresc pedepsele pentru pedofili și agresori sexuali, iar faptele de viol devin imprescriptibile

VIDEO Preot ortodox, împușcat la Lyon

Şeful FIFA ia atitudine după 11m inventat de arbitru care a dus la calificarea Realului: "Nu putem continua așa!". Infantino condamnă penalty-ul acordat de Michael Oliver

Dan Adamescu spune că e grav bolnav. Milionarul invocă starea de sănătate pentru a scăpa de puşcărie

Când devine toxic ceaiul de museţel şi cine nu ar trebui să îl bea

O tânără de 19 ani a fost violată în drum spre serviciu. Violatorul este căutat de poliţişti

PNL vrea ca bugetul pentru 2020 să fie adoptat până la sărbătorile de iarnă. Data la care ar putea fi trimis în Parlament

Nelu Barbu, despre abrogarea numirii sale în funcția de consul: E o comandă politică

MAE: Grecia - Cod galben de precipitații și vânt

Manchester United, AS Roma sau Anderlecht! Cluburile mari ale Europei s-au îngrămădit pentru semnătura vedetei naționalei. Anunțul făcut după victoria din Portugalia

Vedetele din Romania care au ajuns GOALE şi CELEBRE pe site-urile PORNO GALERIE FOTO

Lavinia Petrea a devenit mamă pentru a treia oară. Ce nume i-a ales copilului

Diversiunea ziare.com. Analiza aberantă a vuvuzelelor sistemului de la ziare.com cu privire la Raportul de Revocare a lui Kovesi

Sexul si zodiile. Cele mai perverse

Anna Lesko, din nou goală şi fără inhibiţii. Blondina nu se mai cuminţeşte deloc FOTO

ALINA PLUGARU a făcut sex în pădure. Cum s-a dat de gol

Dupa scoaterea Latinei din Școli și după ce au redus orele de Română, Tehnocrații lui Soroş nenorocesc şi predarea istoriei. Revolta profesorilor de istorie a plecat de la Neamț: "Am ajuns la pragul de jos al demnității naționale"


Pag.1
Nr. de articole la aceasta sectiune: 48, afisate in 1 pagina.

ieri 06:26 CITATUL ZILEI