12:18 2022-12-08
crimes - citeste alte articole pe aceeasi tema
Comentarii Adauga Comentariu
_ Expoziţia 'Lumea satului în pictura românească' - din 15 decembrie, la Palatul Suţu
Expoziţia 'Lumea satului în pictura românească' - din 15 decembrie, la Palatul Suţu
Expoziţia "Lumea satului în pictura românească" se va deschide săptămâna viitoare la Palatul Suţu, a anunţat, joi, Muzeul Municipiului Bucureşti, informează Agerpres.
Potrivit unui comunicat transmis AGERPRES, expoziţia, care va fi vernisată joia viitoare, la ora 18,30, prezintă o selecţie impresionantă de lucrări, multe dintre acestea nefiind expuse de foarte multă vreme.
Călătoria prin satul românesc aduce în faţa privitorului portrete, peisaje rurale, interioare de gospodării ţărăneşti cu "recuzita" lor specifică, scene de familie şi ocupaţii tradiţionale, elemente de costum popular, ceramică şi încă multe altele, de la pictură, artă grafică şi până la sculptură şi artă decorativă.
"Descoperirea temelor care au dus la ilustrarea satului românesc se datorează şi influenţelor venite din arta franceză, mai ales prin intermediul lui Nicolae Grigorescu. Acesta a lucrat ani de zile în satul Barbizon şi în pădurea de la Fontainebleau, în Franţa. Realitatea rurală de acolo a declanşat resortul lăuntric al lui Nicolae Grigorescu, care, revenit în ţară, a găsit în frumuseţea satului românesc cea mai puternică sursă de inspiraţie", a precizat dr. Elena Olariu, director adjunct al muzeului, citată în comunicat.
Potrivit acesteia, în critica românească de artă, aprecierile privind oglindirea 'specificului naţional' s-au raportat la operele artiştilor care au zugrăvit mediul ţărănesc, 'specificul naţional' fiind adeseori identificat cu oglindirea unor elemente care ţineau de vestimentaţie, arhitectura caselor sau de individualitatea peisajului românesc".
"Nici astăzi, de exemplu, nu este pe deplin abolită aprecierea potrivit căreia Nicolae Grigorescu, Ion Theodorescu-Sion, Camil Ressu sau Dumitru Ghiaţă sunt maeştri necontestaţi ai 'specificului naţional', numai fiindcă în pânzele lor au surprins scene sau personaje care aparţin vieţii rurale. Din categoria artiştilor care au reflectat 'specificul naţional' privit ca o analiză a lumii satului, fac parte şi pictori precum Arthur Verona, Nicolae Vermont, Ştefan Dimitrescu, Octav Băncilă sau Aurel Băeşu. Mişcările unioniste şi Primul Război Mondial au făcut ca pictura cu specific românesc să rămână o constantă a artei noastre la sfârşitul secolului XIX şi în prima jumătate a secolului XX. După Marea Unire, în peisajele anilor '20 se manifestă pregnant motivul rural. Anterior, apăruseră lucrări importante cu influenţe semănătoriste, care vor caracteriza opera unor artişti precum Arthur Verona, Pan Ioanid sau, mult mai subtil, se manifestă la Ştefan Popescu. Mai târziu, Camil Ressu va veni cu o manieră mai specială, realist-constructivistă. Arta cu specific românesc trebuia să însumeze arta ţărănească şi arta religioasă de sorginte bizantină", notează Elena Olariu.
Decorativismul a jucat, în opinia sa, un rol important în această specificitate. "Cu timpul, Iosif Iser, Camil Ressu şi Francisc Şirato renunţă la tema specificului naţional, dar Ion Theodorescu-Sion şi Ştefan Dimitrescu continuă pe acest drum, în alte maniere. La Ion Theodorescu-Sion subiectul capătă mai multă profunzime, devenind o temă importantă de experiment artistic. După cel de-al Doilea Război Mondial, tema rurală revine în forţă, fiind legată de noile ideologii politice, dar păstrând, în subsidiar, şi tradiţia marii picturi interbelice din România", a explicat Elena Olariu.
Comentarii:
Adauga Comentariu