22:46 2024-11-26 intpolitic - citeste alte articole pe aceeasi tema
Comentarii Adauga Comentariu

_ O profesoară de istorie explică pe înțelesul tuturor ce înseamnă legionarismul, în contextul declarațiilor lui Călin Georgescu

O profesoară de istorie explică pe înțelesul tuturor ce înseamnă legionarismul, în contextul declarațiilor lui Călin Georgescu

Rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale, desfășurate pe 24 noiembrie, au șocat scena politică din România, clasându-l pe primul loc pe candidatul Călin Georgescu, cunoscut pentru discursul său pro-rus și neolegionar, cu peste 22% din voturi.

Contextul a generat dezbateri intense despre legătura dintre educație, cultura civică și alegerile cetățenilor. Un semnal interesant a venit de pe platforma Dexonline.ro, unde termenul „legionar” a fost cel mai căutat cuvânt în noaptea scrutinului.

Edupedu.ro a discutat cu Iuliana Căplescu, profesoară de istorie la Colegiul Național „Matei Basarab” din București, pentru a explica ce a reprezentat mișcarea legionară în istoria României și cum poate educația să combată ignoranța care favorizează extremismul.

Mișcarea legionară: între mit și realitate istorică

„Mișcarea legionară a fost o formațiune politică de extremă dreapta, ultranaționalistă și antisemită, activă în România interbelică,” explică Iuliana Căplescu. Fondată în 1927 de Corneliu Zelea Codreanu, organizația a promovat o ideologie fascistă și mistic-religioasă. Garda de Fier, ramura paramilitară a mișcării, este responsabilă pentru numeroase asasinate politice, printre care uciderea lui Nicolae Iorga și a premierului Armand Călinescu.

„Această perioadă a culminat cu instaurarea statului național-legionar sub conducerea lui Ion Antonescu și Horia Sima, un capitol tragic, marcat de Holocaust și crime împotriva umanității,” adaugă profesoara.

Educația și rezultatele electorale

„Istoria este văzută ca o Cenușăreasă a învățământului românesc,” spune Căplescu. Cu o prezență marginală în curricula școlară, disciplina suferă de lipsa unei valorizări adecvate. „Ignoranța civică și istorică, împreună cu un accent pus doar pe discipline economice, lasă tinerii nepregătiți să înțeleagă implicațiile politice și sociale ale extremismului,” afirmă profesoara.

Din anul școlar 2023-2024, introducerea disciplinei „Istoria evreilor. Holocaustul” în clasa a XI-a marchează un pas înainte, dar nu suficient, consideră Căplescu. „Elevii trebuie să înțeleagă consecințele regimurilor autoritare nu doar ca lecții de trecut, ci ca avertismente pentru viitor.”

Ce înseamnă ascensiunea unui candidat neolegionar?

Candidatul Călin Georgescu, care glorifică figuri controversate precum Corneliu Zelea Codreanu și mareșalul Ion Antonescu, reprezintă un risc major pentru România, spune Căplescu: „Un astfel de lider ar izola România pe plan internațional, ar periclita parcursul proeuropean și ar stigmatiza țara în contextul drepturilor fundamentale și al democrației.”

Educația ca antidot împotriva extremismului

Profesoara subliniază că rolul educației este esențial în prevenirea unor astfel de fenomene: „Fără cunoaștere, cetățenii sunt vulnerabili la manipulare. Este vital să oferim tinerilor acces la o educație umanistă solidă, care să formeze spirit civic și gândire critică.”

Rezultatele primului tur al alegerilor și tendințele de căutare reflectă o nevoie urgentă de reformare a educației, astfel încât să contracareze pericolele reprezentate de ascensiunea extremismului.

(Fluierul)

Inapoi