23:19
Comentarii Adauga Comentariu

Mama lui Sevil Shhaideh ar fi nepoata istoricul Kemal Karpat, fost consultant la Casa Albă: Kemal Karpat: "Islamului îi lipseşte un Vatican al lui“

NOTA REDACȚIEI: Radu Tudor și Sorin Roșca Stănescu afirmă că istoricul Kemal Karpat ar fi străbunicul lui Sevil Shhaideh. Totuși istoricul tătar Kemal Karpat născut în Dobrogea la 15 februarie 1925 are 91 de ani, iar Sevil Shhaideh născută în 1964, are 52 de ani. Să fi devenit Kemal Karpat străbunic la 39 de ani? parcă nu ies anii la socoteală...

Pe numele de fată Geambec, Sevil Shhaideh s-a născut la 4 decembrie 1964 la Constanţa, într-o familie de tătari - scrie RaduTudor.ro

Muezel (mama) şi Sadein (tatăl) au lucrat impreuna in lumea teatrului.

Povestea absolut spectaculoasa din familia premierului desemnat de PSD si ALDE este cea legata de străbunicul ei, Kemal Karpat - scrie Radu Tudor

Mama lui Sevil este nepoata istoricului Kemal Karpat, consultantul pe probleme de Orient al administraţiei de la Washington in mandatul a doi presedinti.

Actualul soţ, Akram Shhaideh, este născut în Damasc. A dobandit cetatenia romana si s-au casatorit in 2011 la Constanta.

Oficierea a fost facuta de actualul primar de Constanta, Decebal Fagadau, pe atunci viceprimar. Martori au fost Liviu Dragnea, Radu Mazare si Nicusor Constantinescu.

Foto: Profesorul Kemal Karpat (cel în vârstă), împreună cu doi preşedinţi ai Turciei: Abdullah Gul şi Recep Tayyip Erdogan



ADEVĂRUL - 12 ianuarie 2015 - Interviu cu istoricul şi politologul tătar Kemal Karpat: "Islamului îi lipseşte un Vatican al lui“

Originar din Dobrogea, istoricul şi politologul tătar Kemal Karpat, specialist în problemele Orientului, de al cărui sfat au ţinut cont preşedinţi americani ca Jimmy Carter, Ronald Reagan, George Bush, vorbeşte în exclusivitate pentru „Adevărul“ despre cauzele terorismului care ţine în şah Occidentul.

În cei 90 ani de viaţă, istoricul şi politologul Kemal Karpat a văzut cum se schimbă radical harta lumii - regimuri, puteri mondiale, populaţie, state, influenţe. Configuraţia geopolitică a suferit modificări inimaginabile acum jumătate de secol.

De la 11 septembrie 2001, mutaţia cea mai gravă a devenit terorismul, flagelul care loveşte mapamondul unde şi când nu se aşteaptă nimeni. Profesorul Karpat analizează cauzele care au dus la actele criminale.

- Domnule profesor Kemal Karpat, trăim vremuri greu de imaginat, în care violenţa izbucneşte la tot pasul. Ce se întâmplă cu lumea noastră?

Situaţia este foarte-foarte complicată. La suprafaţă se vede că este un act criminal al unor grupuri mici, de terorişti. Sunt acţiunile unor grupuri mici, cu care musulmanii nu sunt de acord. Toate actele astea au fost denunţate de toate statele musulmane, de conducători, de organizaţiile musulmane din Franţa, Germania şi din toată Europa.

Marea majoritate a musulmanilor din Europa denunţă actele de violenţă, care nu se împacă cu Islamul propriu-zis. Lipseşte o organizaţie centrală a musulmanilor, care să vorbească în numele Islamului şi să explice ce este Islamul, ce nu este Islamul. Aşa cum catolicii au Vaticanul şi Papa.

- Dar ce spune Islamul? Cum poţi comite astfel de crime în numele credinţei? Mulţi indivizi şi organizaţii extremiste interpretează religia după placul lor, ca să justifice actul violent.

În ultimii 20-30 ani, interpretările au depăşit cu mult normalul. Fiindcă foarte mulţi terorişti nu au nicio cunoştinţă despre Islam. Extremiştii interpretează religia după placul lor, ca să justifice actul violent. Folosesc religia doar ca să atragă alţi conspiratori. Religia este o faţadă întrebuinţată pentru actele extremiste. Nu este cazul să cercetăm principiile religiei musulmane sau creştine.

Criza este creată de factori economici, politici, sociali. Nu de religie. Din păcate, religia este invocată întotdeauna în actele de violenţă. Şi cruciadele s-au bazat pe acelaşi lucru.

- Atentatele poartă semnătura unor extremişti care provin din lumea musulmană. S-a creat o stare de teamă instinctivă faţă de oameni care n-au altă vină decât că s-au născut musulmani.

Apusul şi SUA ţin să condamne toată lumea musulmană pentru actele acestea. Deşi musulmanii, cum am spus, se opun acestora. S-a creat o atmosferă în aşa fel încât fiecare musulman să fie bănuit că este un fel de complice...

Din păcate, aceasta e realitatea. Nu spun că toţi cetăţenii Apusului se uită la musulmani ca la vinovaţi. Dar extrema dreaptă are astfel un motiv de a atrage atenţia presei şi creează atmosfera nesănătoasă. La prima vedere. La a doua vedere, situaţia emigranţilor şi a musulmanilor din Europa este de marginalizare.

Ei au pecetea terorismului, sunt la marginea societăţii, unde tineretul este lovit de şomaj. Dacă în Franţa, şomajul este de 11%, în cercurile musulmane ajunge la 30%. Fără o viziune a viitorului, fără o perspectivă şi o promisiune de mai bine, ei sunt învăluiţi în propaganda jihadistă. Pe de altă parte, o ţară ca Suedia, care este foarte tolerantă şi primitoare, are grupuri antimusulmane. La fel şi Germania, unde există grupuri chiar fasciste şi acţionează violent. Populaţia nu-i sprijină, dar atmosfera este de frică şi suspiciune.

- Teama de terorism devine paralizantă. Pe străzi, în aeroporturi, în locuri publice, mai nou în redacţii, ne uităm la indivizi şi ne întrebăm care dintre ei ascunde o bombă sub haine. Am ajuns să ne fie frică de necunoscutul de lângă noi.

Europa a primit milioane şi milioane de migranţi în ultimii 50 de ani. Trebuie să facă o alegere. Este mult mai uşor să integrezi decât să asimilezi emigranţii.

Şi musulmani, şi nemusulmani fiind. Într-o generaţie sau două, emigranţii sunt asimilaţi. Dar cu musulmanii e mai greu. Diferenţele de religie, de cultură fac să existe o distanţă între musulmani şi băştinaşi. Situaţia se schimbă de la ţară la ţară.

În Germania, majoritatea musulmanilor sunt turci, care s-au integrat, nu au fost asimilaţi. În Franţa nu avem nici integrare, nici asimilare. Majoritatea musulmanilor provin din Africa de Nord, din Algeria, Maroc, Tunisia.

Integrarea este foarte redusă, deşi din punct de vedere cultural, musulmanii sunt cei mai integraţi în societatea franceză - vorbesc limba foarte bine şi au împrumutat din tradiţii. Totuşi sunt cei mai marginalizaţi.

Cauza principală: factorul economic. Pe de altă parte, sunt mulţi artişti şi scriitori de origine musulmană celebri în Occident. În anii `60-`70 erau generaţii cultivate, care deşi nu vorbeau araba, ci franceza, erau pasionaţi naţionalişti. De asemenea sunt jucători de fotbal foarte iubiţi, în echipe cu milioane de fani, care sunt musulmani. Spre exemplu, în Germania, intelectualii musulmani ajung profesori la universităţi sau membri ai Parlamentului. Este o integrare reuşită.

- Şi care este soluţia?

Răspunsul la toate aceste probleme este un studiu necesar care ar putea trata cauzele, nu simptomele crizei economice şi culturale. Trebuie o înţelegere obiectivă a cauzelor care pricinuiesc aceste acte de violenţă. Discriminare există şi faţă de comunitatea roma, români sau polonezi. Dar aici avem de-a face cu urmele colonialismului în Algeria, Maroc şi Tunisia, care au fost colonii franceze. Siria, Libanul - la fel.

Egiptul, Irakul au fost stăpânite de englezi. Urmele colonizării sunt că decenii întregi, localnicii au fost priviţi ca inferiori, iar acum îi vezi la tine acasă, ca cetăţeni englezi sau francezi, egali ţie. În realitate este greu să stabileşti egalitatea fără a se şterge urmele colonialismului.

- România poate fi ţinta unor astfel de atacuri?

Nu cred că în România vom avea acte violente. Istoria ne arată convieţuirea paşnică între toate naţiile, deşi istoria otomanilor a fost tratată ostil. Dar nu este aşa!

Colonizare am avut doar în Dobrogea, înainte de a exista Ţările Româneşti şi Imperiul Otoman. În Dobrogea au fost peste 200 sate turceşti. În anii 1200, 60.000 colonişti s-au aşezat de-a lungul Mării Negre apusene, la Kavarna, Balcic, Karaferia.

Erau găgăuzii, turcii de religie ortodoxă. În 1263 a venit Sari Saltuk Dede, numit „Baba“ - Tatăl.

S-a stabilit la Novus Vicus, lângă actualul Babadag, aşezarea care i-a luat numele: Babadag înseamnă Muntele Tatălui. Novus Vicus era pe malul lacului Babadag, care atunci era deschis spre Marea Neagră, unde ancorau corăbiile. O parte din familia mea provine din acelaşi grup, din jurul Babadagului.

În Muntenia, Moldova şi Ardeal nu au fost colonii musulmane, ci doar indivizi.

Dobrogea a fost colonizată de grupuri de răzvrătiţi din Anatolia care nu acceptau guvernul de atunci. Erau pedepsiţi şi mutaţi din locurile de origine, fiind forţaţi să colonizeze Dobrogea. În veacul 16 erau 12 sate locuite de ei.

Alţii au fost colonizaţi la Deliorman, în „Pădurea nebună“ din jurul Silistrei şi Bazargicului. Erau peste 100.000 musulmani.

Dar dacă în Anatolia, revoltele sociale erau puternice, în Dobrogea şi în Balcani erau mult-mult mai paşnice. După ce Dobrogea a fost încadrată în România, după Tratatul de la Berlin din 1878, administraţia românească a dorit să câştige populaţia majoritară turco-tătară.

Românii aveau o pondere de numai 20-25% din total.

- Dobrogea, exemplară pentru armonia sa etnică, este sânul comunităţii musulmane. Pot găsi aici teroriştii mediul propice pentru a-şi cultiva acţiunile?

În Dobrogea nu va exista terorism.

Printre musulmani, obedienţa către guvernare, către sultan, era absolută. Cetăţeanul musulman otoman a fost instruit de secole să fie credincios şi loial conducătorului. În Dobrogea, obiceiul s-a păstrat. Cunosc mulţi musulmani care se mândreau că au fost supuşi guvernului român.

Trebuie admis, şi o spun cu plăcere, că guvernele din România - cu mici excepţii - s-au purtat destul de bine cu musulmanii.

Le-au respectat drepturile, proprietăţile, cultura...

Nu ca în Bulgaria sau ca în fosta Yugoslavie.

Musulmanii din România n-au niciun motiv, fie istoric, fie actual, ca să se revolte contra regimului.

Au văzut multă toleranţă.

Numărul lor este fără însemnătate, de altfel, raportat la populaţia totală: 70.000 în toată România, mai mult tătari decât turci.

Este totuşi bizar că declinul populaţiei a fost marcat de o creştere masivă a numărului de intelectuali.

Când eram copil, Cadrilaterul făcea parte din România, iar în toată Dobrogea existau 200.000 musulmani. Dintre aceştia, erau o duzină de elevi la liceu şi vreo 3-4 studenţi la universităţi. Rar vedeai câte-un doctor musulman. Acum sunt sute! Deşi, prin căsătoriile de acolo, mai mulţi oameni de frunte musulmani au fost integraţi astfel, chiar asimilaţi.

Dar toate acestea sunt probleme mici, istoric vorbind nu cred să aibă vreun efect violent în România. Deşi nu se ştie niciodată. Dar să fiu precis! Comunitatea musulmană nu are motiv a se plânge. Nu sunt discriminaţi, nu suferă. Sunt mulţumiţi. Nu prevăd nicio problemă mare cu musulmanii, atâta vreme cât sunt trataţi bine, cu respect.

Iar cultura lor este respectată.

- Dinspre musulmanii noştri putem să stăm liniştiţi. Dar nu putem să nu ne gândim la ameninţările din afară.

România a avut o politică prin care a primit foarte mulţi palestinieni, pe care i-a educat în şcolile sale. În Israel sunt peste 1 milion de arabi, iar când am vizitat ţara cu ani în urmă, în aşezămintele palestinienilor am întâlnit un doctor care a studiat la Bucureşti. Am vorbit cu el româneşte! Şi ca el am cunoscut mulţi.

- Sunteţi tătar, venit din Dobrogea, aveţi familia stabilită la Istanbul şi locuiţi în Statele Unite ale Americii. Trăiţi pe mai multe continente. Este totul OK pentru un musulman?

Doar un exemplu să vă dau: în Madison, unde locuiesc în SUA, au venit două-trei familii de români. Ne înţelegem foarte-foarte-foarte bine! Ei mă invită de Crăciun sau de Anul Nou, eu îi chem la mine când am sărbători. Ei îmi spun că se simt cu mine ca şi cu un frate, român de-al lor. Iar eu chiar aşa îi simt! Totdeauna mă adresez fiecăruia ca unui egal. Suntem egali cu toţii, avem aceeaşi capacitate a sentimentelor, a durerii, a credinţei.


CV Kemal Karpat Data şi locul naşterii: 15 februarie 1925, Turda (Armutlia), judeţul Tulcea Studii şi carieră: după cursurile Seminarului Teologic Musulman din Medgidia, absolvă la finele anilor `40 Facultatea de Drept a Universităţii din Istanbul-Turcia şi obţine titlul de Doctor în drept public şi politic. Devine cercetător ştiinţific la Universitatea Harvard (1960-1961). Primeşte titlul de Doctor al Universităţii din New York în 1957, unde ulterior va fi profesor guvernamental (1962-1967).

În 1967 devine profesor la Universitatea Wisconsin, de unde a ieşit la pensie în 2003, cu titlul academic de „distinguished professor“ primit în 1979. Alte repere: cercetător la Centrul pentru Studii Internaţionale de la Universitatea Princeton (1972), director de cercetări la Ėcole des Hautes Ėtudes din Paris (1984); preşedinte al Programului de Studii asupra Asiei Centrale (1989-1995). A fost răsplătit şi cu Premiul de Excelenţă decernat de Academia Turcă de Ştiinţe. Înainte de absolvirea facultăţii de Drept de la Universitatea din Istanbul - Turcia, îşi schimbă numele din Kemal Haşim Ömer în Kemal Karpat. „Am vrut să iau din puterea Munţilor Carpaţi. Că nu mă plec! Şi am devenit ca un munte de puternic“, a mărturisit profesorul.

sursa: Adevărul.ro - Interviu 2015

O figura aproape legendară - scrie Adevărul - Kemal Karpat s-a nascut in Dobrogea la 15 februarie 1925. Ziarul Adevarul a publicat povestea senzationala de viata a acestuia

De pe băncile şcolilor dobrogene, un tânăr tătar pleca în lume la începutul anilor ’40 cu un geamantan şi cu o mare dorinţă de cunoaştere. După 40 de ani, profesorul Kemal H. Karpat era chemat la Washington pentru a fi consultantul celor mai puternici oameni ai planetei: preşedinţii Statelor Unite ale Americii.

Împlineşte 90 de ani peste trei luni şi trăieşte în străinătate de 72 de ani. Ştie româna la perfecţie. Doar vârsta îl face să vorbească mai greu. „Cum este vremea la Constanţa?“, ţine să afle, de peste Ocean, venerabilul profesor emerit Kemal H. Karpat. Face o pauză, în care parcă auzi fuga imaginilor ce-i trec prin faţa ochilor. Continuă cu voce scăzută. „Mi-este foarte dor de Dobrogea. Dor de Babadag, dor de nordul Dobrogei, acolo unde am crescut. Chiar ieri am scris un pasaj despre locurile mele natale. M-am născut într-un sătuc de lângă Babadag, Armutlia sau Armutlu se cheamă. Pe turceşte înseamnă «locul cu pere». Dacă închid ochii, îl văd aievea“, mărturiseşte istoricul de talie mondială Kemal H. Karpat.

Numele său, luat după Munţii Carpaţi Se spune că numele pe care-l porţi îţi influenţează destinul, iar numele pe care îl alegi te poate defini. Fiu al imamului Hüseyin oglu Haşim, Mehmet Kemal (cum este trecut pe certificatul de naştere) sau Kemal Haşim Ömer (pe numele său complet) s-a născut într-un sat dobrogean, la 15 februarie 1925. Când a terminat cursurile Seminarului Musulman din Medgidia, în 1942, Kemal pleacă la Istanbul, pentru a studia Dreptul.

În 1946, cu un an înainte de absolvire, ia o decizie majoră: îşi schimbă numele de familie în Karpat. „În străinătate treceam printr-o serie de greutăţi, cu oameni care încercau să mă exploateze şi să-mi pună frâne în dorinţa mea de a studia. Eu am fost un om liber, care am spus ce am gândit, fără frică, fără rezerve. Unora nu le plăcea. Am vrut un nume simbolic, care nu se pleacă la nimic, care stă dârz în faţa greutăţilor, a ameninţărilor, să-şi păzească demnitatea. Şi în acelaşi timp am dorit un nume care să amintească de originea mea, de locul natal, de România. Mi-am luat numele după Munţii Carpaţi. Deşi să vă spun drept, până atunci nu văzusem Carpaţii, am creat Carpaţii în mine. Am creat Carpaţii mei. Şi am devenit un fel de munte. Toată familia mi-a urmat gestul“, mărturiseşte profesorul tătar.

Cariera sa internaţională, care urmează după acest moment, este prodigioasă. Confirmarea definitivă o primeşte odată cu invitarea la Casa Albă, la Washington, unde cei mai puternici oameni ai lumii, preşedinţii Statelor Unite ale Americii, îi cer sfatul. Cunoscut mai întâi în SUA Prima carte a profesorului Kemal H. Karpat a fost publicată în America, în anul 1959, pe când dobrogeanul avea numai 34 de ani, la editura Princeton. Volumul „Istoria democraţiei în Turcia“, în care descria societatea turcă, avea să fie o lucrare de căpătâi pentru lumea musulmană. Erau 600 de pagini de analiză amănunţită, constituind opera prin care Kemal Karpat s-a afirmat ca un specialist redutabil în politologie. Cartea a schimbat concepţiile Occidentului despre misterele Orientului.

„Eu am fost întâi cunoscut în America. Cartea analiza trecerea Turciei la democraţie, era un studiu amănunţit al vieţii politice şi o critică a sistemului de guvernare. S-a spus că este prima carte care descifrează enigma politicii interne turceşti. Că aşa era socotită – o enigmă. Acea bombă m-a lansat. Am fost pus pe lista neagră. Din fericire, eram deja profesor universitar în America, aveam o poziţie solidă, nu mă puteau atinge decât când eram în Turcia.

Dar nu s-a întâmplat nimic, mai erau oameni cu cap care au gândit obiectiv şi au realizat că eu doresc binele Turciei. Se întâmpla în 1959. Nu-mi vine să cred cât timp a trecut de atunci… Cartea a fost tradusă în turceşte şi încă se mai tipăreşte. Între timp am mai scris 20 cărţi, iar noua carte va fi publicată în curând, având ca tematică Turcia şi Asia centrală“, descrie profesorul Karpat pentru „Weekend Adevărul“.

Chemat la Casa Albă

La începutul anilor ’80, cu o carieră academică de prestigiu şi cu numeroase volume tipărite, profesorul Kemal H. Karpat era deja o somitate în domeniul său.

Administraţia de la Washington l-a solicitat să facă parte din echipa de specialişti care să acorde consultanţă preşedintelui Statelor Unite ale Americii, Jimmy Carter. „În anul 1980 am fost chemat, împreună cu mai mulţi specialişti, la Casa Albă. Cu un an înainte, izbucnise revoluţia din Iran, în care şahul Mohammad Reza Pahlavi, care era mare prieten al Americii, fusese forţat să abdice, iar ayatollahul Ruhollah Khomeini trecuse la putere. Între timp, se iviseră alte mişcări din Orientul Apropiat şi am fost întrebat de ce se nasc aceste mişcări, care este cauza lor“, îşi aminteşte profesorul Kemal Karpat.

În cartea sa biografică, „Râul care străpunge muntele“ (în turcă, „Dagı Delen Irmak“), tipărită în limba turcă la Istanbul, profesorul Kemal Karpat descrie experienţa de la Casa Albă. Invitat de preşedintele Jimmy Carter să discute despre Orientul Mijlociu şi revoluţia iraniană, politologul a făcut parte dintr-o echipă de specialişti selectaţi de administraţia de la Washington.

„Erau acolo 14 specialişti, pe care îi cunoşteam. Carter, cel mai puternic preşedinte al lumii, preşedintele Americii, a intrat în cameră şi ne-a spus următoarele: «Noi nu ştim ce se întâmplă în lumea islamică şi în mod special în Iran. Nu prea putem înţelege. Dar noi vrem să întâmpinăm aceste schimbări cu stăpânire de sine. Nu vrem să ne certăm cu lumea islamică, nu avem astfel de intenţii, vrem doar să înţelegem, de aceea v-am invitat.»

Am stat acolo şi am vorbit, fiecare a spus câte ceva. Când mi-a venit mie rândul, am spus următoarele: «După cel de-Al Doilea Război Mondial, centrul Orientului Mijlociu a fost lumea arabă. Astăzi acest aspect se schimbă, aşa cum a fost în trecut, turcii şi persanii vor deveni principalii vectori ai istoriei islamului. Timp de 1.000 de ani, ei au condus această istorie. În ultimii o mie de ani, în primul rând turcii şi apoi persanii au fost cei care au dat direcţie istoriei Islamului; acum, lucrurile reintră în normal». Bineînţeles că aceste idei ale mele nu au fost pe placul colegilor mei arabi care erau invitaţi la aceeaşi şedinţă“, relatează profesorul Karpat.

Punte între lumea musulmană şi americani

Nu a fost singura dată când cercetătorul originar din Dobrogea a fost chemat la Casa Albă pentru consultări. Şi succesorul lui Jimmy Carter, preşedintele Ronald Reagan, a apelat la sfaturile sale. „Participam des la Washington, la conferinţe, împreună cu ambasadorii. Am explicat celor mai puternici oameni ai lumii originea protestelor, care erau asemănătoare situaţiei de acum din Siria şi din Irak şi din alte părţi, o răscoală împotriva imperialismului european sau american. Dar nu este o răscoală ca în timpurile vechi, în care conducerea este în mâna câtorva intelectuali, ci în mâna poporului. Sensurile democraţiei, precum egalitatea şi standardul înalt de viaţă, intraseră în popor. Popoarele musulmane nu mai vor să fie conduse de o mână de aristocraţi, oligarhi, ci vor să participe la guvernare“, ne-a argumentat Karpat.

De la acele întâlniri la nivel înalt, profesorul Karpat păstrează pe undeva, prin casa din Istanbul, nişte fotografii cu iscălitura lui Carter, Reagan, Bush, Obama. „Legătura mea cu preşedinţia Statelor Unite ale Americii nu contează prea mult pentru mine. Nu eram colaborator permanent la Casa Albă, nu am mers acolo pentru nume sau pentru faimă. Dar aveau nevoie de experienţa mea şi am vrut să fiu o punte între lumea musulmană şi cea americană“, ne explică el.


(Fluierul)


Linkul direct catre Petitie

CEREM NATIONALIZAREA TUTUROR RESURSELOR NATURALE ALE ROMANIEI ! - Initiativa Legislativa care are nevoie de 500.000 de semnaturi - Semneaza si tu !

Comentarii:


Adauga Comentariu



Citiți și cele mai căutate articole de pe Fluierul:

Proteste în Brazilia. Oamenii au ieșit în stradă pentru a cere destituirea din funcție a președintelui Jair Bolsonaro

Jandarmii din Prahova au recuperat un grup de turiști care nu puteau merge din cauza unei ursoaice

Europarlamentari români au semnat pentru Desființarea României. Atenție pe cine trimiteți europarlamentari. Renate Weber și Mircea Diaconu au semnat manifestul Spinelli care susține o Europă Federală și Desființarea Statelor Naționale

Jocurile Olimpice: România din nou în finală. Echipajele de canotaj dublu vâsle feminin și patru rame masculin s-au calificat în finală

Gabriela Ruse joacă duminică finala la Palermo. Pe cine va avea adversară

Ana-Maria Popescu: "Mă dor toate, m-am chinuit, e cea mai muncită și mai chinuită medalie"

CFR Cluj ia toate punctele din deplasarea la Academica Clinceni. Rapid București rămâne lider

COMENTARIU Lelia Munteanu: Papa, în favoarea globalizării poliedrice

Ion Cristoiu: Inimaginabila dezvoltare a presei a sporit numărul evenimentelor puse la cale de Serviciile Secrete

Vaticanul dezvăluie pentru prima dată ce proprietăți imobiliare are în întreaga lume

Echipa olimpică de fotbal întâlnește duminică Coreea de Sud. Marius Marin:"Atitudinea bate talentul"

Vremea extremă afectează recoltele din întreaga lume

Țările de la Vișegrad DEMASCĂ implicarea Rețelei Progresiste MERKEL-SOROS în protestele de la București. Iohannis, USR-ul, ONG-urile lui SOROS, Multinaționalele germano-austriece sunt indicate clar ca fiind agitatorii Marelui Miting

O aeronavă a MApN va transporta în Germania trei pacienți cu arsuri

Israelul spune că vaccinul Pfizer are o eficacitate de doar 39% pentru varianta delta

Cum arăta un drum făcut de Romani, acum 2000 de ani?

PREZENTUL FĂRĂ PERDEA / Dosarul "Roșia Montană" și jocul duplicitar al Guvernului Cîțu. Cel mai vocal apărător al Apusenilor nu e guvernul României, ci guvernul de la Budapesta

Avionul Egyptair prăbuşit: Analiza uneia din cutiile negre arată că s-a pronunţat cuvântul "foc"

Rodney Alcala, ucigașul în serie cunoscut drept "Dating Game Killer", a murit

Andy Murray, campionul olimpic în exercițiu, s-a retras din proba de simplu de la Jocurile Olimpice

Accidentare pentru Larisa Iordache în calificările pentru finala la bârnă. Sportiva din România va rămâne în concurs

NEWS ALERT Un autoturism și un microbuz s-au ciocnit. Bilanț provizoriu: șapte persoane decedate

Ioan Mircea Pașcu, invitatul emisiunii "Insecuritate": "Nu exista limită la muniția trasă la antrenament! Am avut în teatrele de operații și forțe speciale, dar și informații militare"

New York Times prezintă pe amplu povestea Larisei Iordache, gimnasta care ar putea recupera gloria de odinioară

HOROSCOP 25 iulie. Zodiile, între ciocan și nicovală. Ce trebuie să aleagă?

Dispută între Salvamont și jandarmi în privința unui grup de turiști: "Încă o minciună a bravilor jandarmi" /"Au făcut taximetrie"

COMENTARIU Sorin Avram: Dan Barna este, de fapt, Dan Bârna

Super-transfer reușit de CSU Craiova. Cicâldău a semnat cu Galatasaray pentru 6 milioane de euro

Orașele cu cele mai bune licee. Clujul dispare din top 10

Insula cailor sălbatici, paradisul ascuns al Banatului. Comuniștii au vrut să facă aici un depozit de deșeuri

VEDETE de la noi, în SCENE EROTICE de mult UITATE! CELE mai TARI NUDURI din filmele românești | FOTO & VIDEO

Revoluția sistemului universitar. Ce sunt microcreditele și cum pot ajuta ele absolvenții să se integreze pe o piață a muncii în continuă schimbare

Proteste în Europa. Oamenii sunt tot mai nemulțumiți de introducerea "Green Pass"-ului

Incendiu la un depozit din localitatea Fântânele, Prahova. Două victime aflate în stare gravă, dintre care un adolescent de 17 ani

Laura Dincă, despre relaţia cu Cristian Boureanu: "I-am dat buletinul, a înghițit în sec...a fost un şoc"

UE a doua URSS. COMENTARIU Marius Oprea. A început războiul rece din inima Europei, între suveranităţile naţionale şi guvernul progresist neomarxist de la Bruxelles

COMENTARIU Sorin Avram. Pentru premierul Cîțu, performanța înseamnă kilograme de medalii și de brevete

FOTO. Autorități: Peste 160.000 de persoane au participat la protestele antivaccinare din Franța

BOMBA-SEXY Florentina Raiciu, păcălită pe internet: Blonda a făcut un show erotic pe Skype fără bani VIDEO

Băile Tușnad. Primarul susține că urșii gunoieri au probleme genetice și trec de gardurile electrice

Ion Cristoiu - "Prin decuparea lui Florian Coldea şi a Codruţei Kovesi se încearcă o operaţiune tipică. Sistemul se salvează, aruncând responsabilitatea abuzurilor pe seama a doi oameni."

Tokyo 2020: Laura Georgeta Ilie a ratat la limită calificarea în finală la tir

Clipe de coșmar pentru 3 persoane. Au fost atacate în toiul nopții de 4 bărbați cu cagule în Timișoara

Incendiu într-o sală de operație de la Spitalul Județean Constanța. Patru medici s-au autoevacuat.

Proiect radical împotriva LGBTQ: 10 ani de închisoare pentru persoanele LGBTQ și susținătorii acestora în Ghana

Se caută ACTORI români, fete şi băieţi, pentru FILME PORNO. Care sunt condiţiile

Ciobanul căutat după atacul ursului a fost găsit mort

EGIPTUL ANTIC. Mona Lisa din Egiptul Antic, e o gâscă dintr-o specie dispărută minunat desenată

O primă mare surpiză la Jocurile Olimpice. Ecuadorul cucerește a doua medalie de aur din istoria prin Richard Carapaz

PNL București are un nou președinte. Candidatul sprijinit de Cîțu l-a învins pe cel al lui Orban și Nicușor Dan

Roxana Nemeş, protagonista unui film XXX: "Eu sunt acolo. Toată lumea face asta"

ASIA EXPRESS, imagini pentru adulţi: Vârciu a dezbrăcat-o pe Daniela Crudu. LIVE VIDEO A1

Deutsche Bank, cea mai mare bancă a Germaniei, stă să cadă la viitoarea criză. Economist German "Trebuie să o naționalizăm acum. Nu vom avea bani ca s-o salvăm atunci când va cădea"

MOSTENIREA nestiuta a lui Ceausescu! America e SOCATA de ce a descoperit in Romania
ULTIMA ORA: Dusmanii tarii vor sa ascunda adevarul

GERMANIA. VIDEO Explozie INTENȚIONATĂ intr-un restaurant din orasul german Ansbach, in apropiere de Nuremberg. UN KAMIKAZE S-A DETONAT. CEL PUȚIN 1 MORT ȘI 12 RĂNIȚI - VIDEO

COLONIE UE. Cum sunt jecmăniți românii de multinaționalele străine în propria lor țară. România, cea mai mică masă salarială din UE. Patronii şi Multinaționalele au plătit anul trecut salarii reprezentând doar 36.5% din PIB. În UE plătesc 47% din PIB.

SARS-CoV-2: călcâiul lui Ahile din ARN-ul viral al virusului

Germania. Refugiat sirian arestat după ce a omorât cu o macetă o femeie gravidă în orașul din sudul Germaniei, Reutlingen, duminică 25 iulie

CSU Craiova și-a demis antrenorul după înfrângerea din Conference League. Cine îi va lua locul

ISRAEL: În prezent, aproximativ 60% dintre pacienții cu afecțiuni COVID grave au fost vaccinați. Mai mult, 90% dintre persoanele nou infectate cu vârsta peste 50 de ani sunt complet vaccinate


Pag.1 Pag.2 Pag.3 Pag.4 Pag.5 Pag.6 Pag.7
Pag.8 Pag.9 Pag.10 Pag.11 Pag.12

Nr. de articole la aceasta sectiune: 715, afisate in 12 pagini.