![]() Comentarii Adauga Comentariu _ Studiu: Neanderthalienii din peștera Prado Vargas, primii colecționari din istorie![]() Studiu: Neanderthalienii din peștera Prado Vargas, primii colecționari din istorieArticolul științific a fost coordonat de profesoara Marta Navazo de la Universitatea din Burgos, în colaborare cu cercetători de la instituția academică, Centrul Național de Cercetare a Evoluției Umane (CENIEH), Universitatea din Malaga și Muzeul Evoluției Umane. Lucrarea a constat în analiza celor cincisprezece fosile marine care au fost descoperite din 2016 în excavarea sistematică de la nivelul 4 al sitului, care are o datare de 46.000 de ani. Studiul taxonomic al fosilelor a arătat că toate aparțin filumului moluștelor (Mollusca), cu excepția uneia dintre ele, care corespunde filumului în care sunt incluși aricii de mare (Echinodermata). Dintre moluște, jumătate aparțin clasei bivalvelor (Bivalvia) și cealaltă jumătate celei a gasteropodelor (Gastropoda), iar în cadrul gasteropodelor familia cel mai bine reprezentată cu șase exemplare este tylostoma (Tylostomatidae). Tylostoma sunt fosile care aparțin aceleiași clase a melcilor actuali și pot ajunge la 10 cm. Au un înveliș holostom cu mai multe spirale, ultima dintre acestea fiind mai mare. Fosilele de tylostoma găsite în peștera Prado Vargas au fost melci care au trăit la pe fundurile unor mări puțin adânci în urmă cu milioane de ani, a căror formare a avut loc în timpul Cretacicului superior, în urmă cu între 100 și 66 de milioane de ani. Adică cu multe milioane de ani înainte de apariția primilor hominini. Neanderthalienii din peștera Prado Vargas, în călătoriile lor continue prin teritoriu în căutarea hranei, a lemnului pentru a-și face sulițele sau a silexului pentru a-și sculpta uneltele, au localizat mai multe zăcăminte în care apar aceste fosile. Le-au adunat și le-au mutat în peșteră, la între doi și patru kilometri distanță de aflorimentele fosile. Echipa de cercetare a propus diferite ipoteze pentru a explica acest comportament, deoarece, cu excepția unui singur caz, niciuna dintre fosilele găsite nu prezintă stigmate care să indice că a fost folosită ca percutor pentru a face unelte de piatră, ceea ce indică o semnificație mai simbolică. Astfel, cercetătorii propun de la colectarea din motive estetice la dorinţa de a folosi fosilele pentru a le schimba în cadrul grupului sau cu alte grupuri de neanderthalieni. Ele ar fi putut fi şi elemente de joc în tabără sau să fi fost colecţionate pentru a consolida identitatea culturală ca element de coeziune socială. Mai mult, studiul ridică posibilitatea ca strângerea lor să fi fost efectuată de copiii grupului, deoarece colecționarea este o practică caracteristică copilăriei în rândul hominizilor. Indiferent de obiectiv, studiul arată clar că, deși oamenii de Neanderthal din Prado Vargas au găsit fosilele în mod intenționat sau întâmplător, transportul lor în peșteră a fost deliberat, sistematic și repetitiv. Acest lucru confirmă impulsul și interesul lor pentru colectarea acestor fosile. În acest fel, oamenii de Neanderthal din această peșteră din Burgos au devenit, până în ziua de azi, primii colecţionari de fosile ai procesului nostru evolutiv. Neanderthalienii care au locuit în peștera Prado Vargas, situată în Merindad de Sotoscueva (Burgos), au fost primii colecționari din istorie, depozitând fosile de origine marină acum 46.000 de ani în acest sit al complexului carstic al Monumentului Natural Ojo Guareña. Un studiu publicat în revista "Quaternary" arată că o altă specie decât Homo sapiens a fost capabilă să creeze o primă colecție de fosile. Mai exact, fosile marine din perioada Cretacicului pe care oamenii de Neanderthal le-au transportat în interiorul peşterii, unde își aveau tabăra, a raportat echipa de cercetare într-un comunicat, scrie 20 Minutos, relatează Rador Radio România. Articolul științific a fost coordonat de profesoara Marta Navazo de la Universitatea din Burgos, în colaborare cu cercetători de la instituția academică, Centrul Național de Cercetare a Evoluției Umane (CENIEH), Universitatea din Malaga și Muzeul Evoluției Umane. Lucrarea a constat în analiza celor cincisprezece fosile marine care au fost descoperite din 2016 în excavarea sistematică de la nivelul 4 al sitului, care are o datare de 46.000 de ani. Studiul taxonomic al fosilelor a arătat că toate aparțin filumului moluștelor (Mollusca), cu excepția uneia dintre ele, care corespunde filumului în care sunt incluși aricii de mare (Echinodermata). Dintre moluște, jumătate aparțin clasei bivalvelor (Bivalvia) și cealaltă jumătate celei a gasteropodelor (Gastropoda), iar în cadrul gasteropodelor familia cel mai bine reprezentată cu șase exemplare este tylostoma (Tylostomatidae). Tylostoma sunt fosile care aparțin aceleiași clase a melcilor actuali și pot ajunge la 10 cm. Au un înveliș holostom cu mai multe spirale, ultima dintre acestea fiind mai mare. Fosilele de tylostoma găsite în peștera Prado Vargas au fost melci care au trăit la pe fundurile unor mări puțin adânci în urmă cu milioane de ani, a căror formare a avut loc în timpul Cretacicului superior, în urmă cu între 100 și 66 de milioane de ani. Adică cu multe milioane de ani înainte de apariția primilor hominini. Neanderthalienii din peștera Prado Vargas, în călătoriile lor continue prin teritoriu în căutarea hranei, a lemnului pentru a-și face sulițele sau a silexului pentru a-și sculpta uneltele, au localizat mai multe zăcăminte în care apar aceste fosile. Le-au adunat și le-au mutat în peșteră, la între doi și patru kilometri distanță de aflorimentele fosile. Echipa de cercetare a propus diferite ipoteze pentru a explica acest comportament, deoarece, cu excepția unui singur caz, niciuna dintre fosilele găsite nu prezintă stigmate care să indice că a fost folosită ca percutor pentru a face unelte de piatră, ceea ce indică o semnificație mai simbolică. Astfel, cercetătorii propun de la colectarea din motive estetice la dorinţa de a folosi fosilele pentru a le schimba în cadrul grupului sau cu alte grupuri de neanderthalieni. Ele ar fi putut fi şi elemente de joc în tabără sau să fi fost colecţionate pentru a consolida identitatea culturală ca element de coeziune socială. Mai mult, studiul ridică posibilitatea ca strângerea lor să fi fost efectuată de copiii grupului, deoarece colecționarea este o practică caracteristică copilăriei în rândul hominizilor. Indiferent de obiectiv, studiul arată clar că, deși oamenii de Neanderthal din Prado Vargas au găsit fosilele în mod intenționat sau întâmplător, transportul lor în peșteră a fost deliberat, sistematic și repetitiv. Acest lucru confirmă impulsul și interesul lor pentru colectarea acestor fosile. În acest fel, oamenii de Neanderthal din această peșteră din Burgos au devenit, până în ziua de azi, primii colecţionari de fosile ai procesului nostru evolutiv.
Linkul direct catre PetitieCitiți și cele mai căutate articole de pe Fluierul:
|
|
|
Comentarii:
Adauga Comentariu