23:59
Comentarii Adauga Comentariu

Ramona Ursu - Adevărul - Cum m-am lovit de băieţii cu „ochi albaştri”. Marian Munteanu, Securitatea şi CNSAS


Nota Redacției: Trebuie scanate şi publicate TOATE DOSARELE DE LA CNSAS pentru ca bâlciul acesta să înceteze. Au trecut 26 de ani nu vor mai exista tensiuni ca în 1990, dar adevărul trebuie cunoscut ÎN ÎNTREGIME.

Nu trebuie să plângeți pe umărul Ramonei Ursu, deși ceea ce povestește ea, pare a fi cât se poate de real şi ne arată ce porcărie a ajuns acest CNSAS care aplică aceeași selectivitate a dosarelor ca Şi DNA-ul.

Nu trebuie să plângeți pe umărul Ramonei Ursu, pentru că Ramona Ursu s-a dus acolo ca să găsească ceva cu care să-l toarne pe Marian Munteanu. De fapt s-a dus acolo ştiind "că va găsi", asta dacă vrem să fim cinstiți până la capăt: progresista Ramona Ursu s-a dus ştiind că va găsi pentru că i-a şoptit cineva că va găsi. Poate chiar a fost trimisă să găsească. Soroşiştă, nesoroşistă (mai degrabă soroşistă) ea s-a dus acolo să publice ce scrie la dosar. E ziaristă, deci la primul nivel de analiză, era dreptul ei să investigheze dacă o putea face. Şi a făcut-o cu intenția expresă de a-l Turna publicului larg, pe posibilul Turnător Marian Munteanu.

Prin urmare, Avem în acest moment 4 presupuşi TURNĂTORI (nu toți ai Securității, până la proba contrarie), fiecare presupus Turnător fie e supărat pe ceilalți că l-au turnat, fie e supărat că altul a fost lăsat să toarne înaintea lui.

1. Unul Marian Muntean presupus racolat să-şi toarne profesorul de portugheză şi colegii înainte de 1989. În loc să povestească de-a fir a păr ce a făcut şi ce nu a făcut, vine şi se-ngroapă, în penibil, cu aceste negări cvasi-generale. Exact așa se comportă şi Kovesi, în cazul plagiatului si a acuzațiilor că a participat la muşamalizarea raportului: nu spune nimic concret legat de faptele concrete publicate deja: nici nu le confirmă dar nici nu le neagă.

2. Al doilea Turnător, este progresista Ramona Ursu, cea care a plecat la CNSAS cu "speranța aproape sigură, că va găsi ceva", a şi găsit, a şi copiat textele, dar nu i s-a dat copia scanată a documentelor ca să aibă dovada supremă.

3. Al treilea Turnător, care poate fi același cu următorul, care a ținut batista pe țambal în mod penibil timp ce 5 luni de zile sub pretextul invocat de Caramitru la Revoluție: "Mircea fă-te că lucrezi"

4. Al patrulea Turnător, care a dat pe surse către Evenimentul Zilei informația "cu expertiza grafologică făcută turnătorului". Observați că, ca şi în cazul Ministrului Mircea Dumitru, informația se dă pe surse ziarului băsist EVZ, mai exact "unuia sau unora de acolo predestinați", ca să nu fie (aparent) implicată rețeaua progresistă. Informația acestui turnător a fost publicată "pe surse" de Simona Ionescu de la EVZ.

Ca să vă faceți o idee cine e individa, iată ce scria chiar ea: Simona Ionescu tot în EVZ: "În ciuda faptului că, potrivit Indexului sustenabilității societății civile, în decembrie 2014, Registrul Național al ONG-urilor includea 90.515 organizații ce activează în diverse domenii de activitate, grupate unele chiar și în mega coaliții nonguvernamentale, România are una dintre cele mai scăzute rate de afiliere la o organizație a societății civile. Doar 3-4% dintre romani sunt înscriși într-un ONG, în timp ce media europeană este de aproximativ 20%. Deși sunt cele mai noi și cele mai puțin cunoscute entități ale societății civile, s-au identificat recent, la nivel național, nu mai puțin de 543 de grupuri informale,care activează în toată țara (potrivit rezultatelor unei cercetări realizată în perioada aprilie – iulie 2015 de Fundația pentru o societate deschisă)." (N.Red. ONG-ul lui Soros)

În sfârșit al cincelea turnător, Turnătorul Legal, CNSAS-ul, pe care nu-l numărăm fiind cel legal, cel care va da o decizie săptămână viitoare, asta din ce zice Al Patrulea Turnător, care poate fi tot el.

Dacă ne întrebați pe noi ce se-ntâmplă ? Presupunerea noastră e următoarea: "Sistemul" şi-a dat seama că protejatul lor Marian Munteanu, deşi e plimbat zilnic, "ca ursul", între Realitatea TV şi Antena 3 ba chiar şi pe la B1 TV, nu va face cele 5% "ajutor pentru Cioloş", aşă că s-au gândit să facă BUM cu partidul lui Marian Munteanu al cărui electorat va fi în acest mod zburătăcit, iar electoratul minuscul de 2-3%, sau cât o fi, după ce va fi zburătăcit nu va merge oricum spre Ponta şi sateliții săi. Decât "redistribuire, în principal spre PSD", mai bine "explozie, şi drum bun spre alții". Prin urmare unii ştiu de pe acum, că Alianța Noastră oricât au umflat-o cu pompa pe la emisiunile lui Gâdea şi pe la Rareş Bogdan nu va intra în parlament. Calul Troian s-a dovedit a fi Calul 13...care bietul de el nu mai poate...



Ramona Ursu - Adevărul - Cum m-am lovit de băieţii cu „ochi albaştri”. Marian Munteanu, Securitatea şi CNSAS

Am să vă povestesc un lucru despre care nu aş fi vrut să vă scriu. E despre dosarul de la Securitate al lui Marian Munteanu şi despre cum l-am obţinut de la CNSAS. Nu aş fi vrut să vă scriu pentru că, în naivitatea mea de jurnalist care crede că meseria asta trebuie făcută urmând întotdeauna adevărul, legile, buna-credinţă, mi s-a părut, în mod eronat, aşa cum constat acum, că nu trebuie să te abaţi de la calea cea dreaptă.

Calea dreaptă prin care munceşti până te ia dracu, uneori, pentru o informaţie, scrii nopţi întregi, zile întregi, te gândeşti de o mie de ori la un lucru, îl răsuceşti de alte o mie de ori, până să ajungi la adevărul pe care-l poţi spune mai departe şi cititorilor tăi.

Doar că povestea asta nu-i aşa decât prin minţile unor jurnalişti idealişti ca mine. Povestea asta nu-i aşa deloc. În meseria asta nu contează că, atunci când scrii ceva, chiar ai în spate o muncă enormă de foarte multe ori, un morman de documente obţinute legal şi respectând toate procedurile unei instituţii, toate legile acestui stat batjocorit de o mafie împânzită în toate structurile. În meseria asta contează să fii şmecherul planetei, care are în spate nu munca de documentare (ce porcărie o mai fi şi asta, nu?), ci nişte băieţi bine plantaţi pe undeva, care îţi scurg informaţii.

Sigur, există şi surse în presă, se fac articole multe pe surse, în toată lumea, un lucru perfect normal. Doar că nu despre asta am de gând să vă povestesc eu acum. Ci despre cum, în anumite momente importante pentru unele sfere înalte care conduc ţărişoara, nişte băieţi din ăia bine plantaţi în Sistem aruncă pe piaţă informaţiile care le convin şi unde le convin.

De ce, naiba, să conteze, în ţara asta condusă de nişte penali, în ţara asta în care ne-am obişnuit ca nişte primari, miniştri, parlamentari, şefi de stat să fie aliniaţi în faţa magistraţilor alături de ultimii infractori, că tu vrei, ca prostu’ proştilor, prin demersuri cinstite, să spui adevărul, ca ziarist.

În 21 aprilie 2016, la doar o zi după ce Marian Munteanu îşi anunţa, în conferinţă de presă, retragerea candidaturii din partea PNL pentru Primăria Capitalei, după doar o săptămână de campanie electorală, am mers la Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii. Am făcut asta pentru că, în timpul scurt în care era prezentat de liberali ca varianta lor de primar, Munteanu a fost în mijlocul unui scandal legat de posibila sa colaborare cu fosta Securitate. Nu era prima oară când se vehicula acest lucru, doar că nimeni, niciodată, nu prezentase public dosarul complet al lui Marian Munteanu.

Povestea începuse să devină şi mai dubioasă după ce, în acea săptămână de campanie electorală ca liberal veritabil, Munteanu s-a contrazis de câteva ori în declaraţii, atunci când a fost întrebat dacă a colaborat sau nu cu securiştii. Suspiciunile s-au accentuat atunci când, întrebat dacă a semnat documentul PNL, în calitate de candidat, prin care trebuia să îşi asume inclusiv faptul că nu a colaborat în niciun fel cu fosta Securitate, Marian Munteanu fie a spus că l-a semnat, fie că nu-şi mai aduce aminte (!), fie, în final, a tranşat povestea şi a zis clar că nu are niciun gând să-şi pună semnătura pe aşa ceva.

Bun. Munteanu s-a retras din cursa electorală, însă, cu puţin timp înainte, Alina Mungiu Pippidi, prin Societatea Academică Română, dar şi liberalii, separat, aflaţi sub presiunea publică, au depus la CNSAS o adresă prin care cereau instituţiei care are în grijă dosarele Securităţii să facă lumină în cazul lui Marian Munteanu.

În paralel, eu mi-am urmat singură demersul jurnalistic, încercând să aflu dacă la CNSAS există un dosar pe numele lui Marian Munteanu şi, dacă da, ce conţine acest dosar, dacă a fost sau nu vreodată analizat de o comisie de specialitate. Aşa am ajuns, în 21 aprilie, pentru prima oară, la această instituţie. Am întrebat dacă acest dosar există.

Mi s-a răspuns că da. Mi s-a şi arătat (!), aşa cum v-aş arăta eu acum, de la un metru distanţă, un dosar fluturat în aer, fără să vi-l deschid, fără să vă spun ce conţine, fără să puteţi citi absolut nimic, de la distanţa aceea, nici măcar ce e scris destul de şters pe copertă.

Dar am fost sfătuită să îmi fac pe loc o cerere de acreditare ca cercetător, să îmi aleg o temă de cercetare şi să solicit dosarele care mă interesează. Lucru pe care l-am şi făcut.

Mai exact, am scris cererea de acreditare şi am solicitat să mi se permită accesul la două dosare: la cel al lui Marian Munteanu şi la dosarul lui Miron Cozma.

Pasul următor. Cererea mea de acreditare ca cercetător al CNSAS, în care am explicat că voi folosi documentele atât pentru a le publica în ziarul „Adevărul”, cât şi pentru a scrie o carte, urma să fie discutată în şedinţa Colegiului CNSAS.

Am solicitat totodată, în scris, să mi se pună la dispoziţie, în format digital, şi copiile celor două dosare (am precizat aceste lucruri tocmai pentru că am vrut să fiu cât se poate de transparentă şi să respect absolut tot ce ţine de legalitatea obţinerii unor acte din arhiva CNSAS).

A urmat, apoi, toată procedura. Colegiul CNSAS, ca în toate situaţiile similare, analizează cererea de acreditare şi, dacă consideră că tema de cercetare e validă, că demersul e corect, că există dosare în arhiva instituţiei, atunci se dă aviz pozitiv. Adică ţi se permite să fii cercetător, să studiezi dosarele solicitate şi să le publici, dacă asta intenţionezi.

OK. Am aşteptat să se întrunească Colegiul CNSAS şi, după câteva săptămâni, în 11 mai 2016, am primit un e-mail de la această instituţie, prin care eram anunţată: „Stimată doamnă Ursu, vă aşteptăm la sala de studiu a instituţiei noastre începând cu data de luni, 16 mai 2016.

Totodată, vă reamintim că aveţi obligaţia de a anunţa persoanele aflate în viaţă despre intenţia dumneavoastră de a studia dosarele întocmite pe numele lor de fosta Securitate”.

Au urmat câteva zile în care am stat ore întregi, uneori de dimineţă până când se termina programul la sala de lectură, ca să îmi copiez singură, cuvânt cu cuvânt, atât dosarul lui Marian Munteanu, cât şi pe cel al lui Miron Cozma.

Nu e un lucru simplu să stai cu ochii pe ceas, zile la rând, să iei toate hârţoagele scrise acum zeci de ani de alţii, să nu greşeşti date, nume etc. Dar nu de asta mă plâng, ba chiar e frumos de la un punct să faci toate aceste lucruri.

E ceea ce trebuie să facă un jurnalist, un cercetător. Aşa că le-am făcut, mi-am transcris dosarele, le-am citit de zeci de ori, am pus informaţiile cap la cap atât în cazul lui Marian Munteanu – care, conform dosarului de la CNSAS, a fost sursa „Ioan” a Securităţii, cât şi în cazul lui Miron Cozma, care a fost sursa „Paul” (în cazul lui fiind şi dovedit de CNSAS că a fost persoană de sprijin, că a scris note informative, fără a face poliţie politică - lucruri pe care le-am şi publicat).

Am respectat absolut tot ce mi-a recomandat CNSAS, lucruri normale şi din punct de vedere jurnalistic, anume să informez, ba chiar să fac interviuri cu cele două personaje înainte să public, în 7, respectiv 15 iunie 2016, dosarul lui Marian Munteanu şi, apoi, pe cel al lui Miron Cozma.

În 26 mai 2016, terminasem deja de copiat integral, cuvânt cu cuvânt, ambele dosare, aşa cum apar în arhiva CNSAS. Din 16 mai şi până în 8 iunie, când am publicat în ziar primul dosar, pe cel al lui Munteanu, am întrebat de multe ori, fie direct la sediu, fie telefonic, de se săturaseră de mine angajaţii CNSAS, dacă mi se pot elibera dosarele şi în format digital. Şi asta nu pentru că nu le-aş fi putut publica transcrise de mâna mea, ci pentru că chiar am încercat să fac tot posibilul să prezint şi copiile acestor documente.

Puteam, foarte simplu şi legal, ba chiar şi foarte corect din punct de vedere jurnalistic, să fac acest lucru şi fără să îmi bat capul să am copiile respective. Şi asta pentru că ziaristul joacă, de foarte multe ori, rolul de sursă pentru cititorii săi, atunci când obţine o informaţie directă, de care este sigur 100%, aşa cum v-am povestit mai sus că am procedat.

După ce am insistat de foarte multe ori să mi se ofere copiile dosarelor, după ce mi se şi promitea că mai durează o zi, două, trei, o săptămână etc., după ce am fost sfătuită de reprezentanţii instituţiei să fac inclusiv un memoriu către preşedintele Colegiului CNSAS, în care să explic că am nevoie, într-un anume timp, de copiile acestor documente, după ce am făcut şi acel memoriu şi l-am lăsat la registratura instituţiei, după ce unii salariaţi mi-au spus că niciodată, niciodată!, nimeni nu a mai fost pus să facă un astfel de memoriu, după ce aceiaşi oameni, atunci când mă vedeau pe holurile clădirii, îmi explicau că a înnebunit tot CNSAS-ul şi nu se mai termină şedinţele după ce mi s-a aprobat cererea de a vedea dosarul lui Marian Munteanu, în special, am realizat şi eu, într-un final, că ceva e complet în neregulă. Că sunt, de fapt, fie minţită, fie dusă cu vorba, fie ambele.

Având, însă, dosarele copiate de mâna mea încă din 26 mai 2016, mi-am urmat demersul jurnalistic şi le-am publicat în ziarul „Adevarul”. Şi de data asta, însă, am crezut că e normal să le public într-un moment în care să nu existe niciun fel de suspiciuni din partea opiniei publice, precum că aş avea nişte scopuri ascunse în spatele demersului pur jurnalistic.

Prin urmare, am decis că cel mai firesc este să treacă alegerile locale din 5 iunie, ca să nu se vehiculeze, în mod aberant, ideea vreunei implicări politice în articolele mele. Astfel, aşa cum spuneam, dosarul lui Marian Munteanu l-am publicat aproape integral în ediţia din 8 iunie a ziarului, iar dosarul lui Miron Cozma l-am prezentat în ziua de 15 iunie.

OK. În paralel, însă, am continuat să telefonez şi să merg constant la CNSAS, pentru a primi şi documentele în format digital, aşa cum le solicitasem şi aşa cum mi se tot promitea, deja de câteva săptămâni, că mi se vor da „mâine”, „joi”, „luni” etc. Am decis să mai fac o încercare şi să merg în audienţă la Dragoş Petrescu, preşedintele Colegiului CNSAS.

Am sunat, ca orice om normal, pe fix, la secretară, pentru a-mi face o programare. M-am prezentat, am spus exact ce vreau. Domnul Petrescu nu era, în zilele acelea, la CNSAS. Am fost sfătuită de doamna secretară să merg în audienţă la Virgiliu Leon Ţârău, vicepreşedintele Colegiului CNSAS, dacă nu mai puteam aştepta alte nu ştiu câte zile.

Aşa am ajuns în audienţă, în iunie, la scurt timp după publicarea dosarelor, la domnul Ţârău, unde am încercat să îi explic cât se poate de clar şi de frumos că aş vrea să înţeleg dacă e vreo problemă în a mi se da copiile celor două dosare solicitate. I-am spus şi că mi se tot promite acest lucru de la o zi la alta, i-am explicat şi că am depus un memoriu, la care nu mi-a răspuns nimeni din partea CNSAS (nici măcar până în ziua de azi!) şi, în fine, i-am explicat că aş vrea să ştiu concret când exact mi se pot da copiile documentelor.

Probabil că toată discuţia cu domnul Ţârău a durat vreo 15-20 de minute, timp în care am fost întrebată dacă cumva am probleme la ziar, de am nevoie şi de copiile dosarelor (ceea ce, evident, nu aveam, eu fiind, totuşi, persoana care citise cu ochii ei şi transcrisese cu mâna ei ambele dosare).

Mi s-a mai spus şi că cei din CNSAS au citit ce am scris şi că, din punctul de vedere al cercetării, e totul perfect, eu respectând toate regulile în acest sens. Mi s-a explicat, apoi, că nimerisem la el într-o zi în care mai mulţi angajaţi erau plecaţi din instituţie, dar m-a asigurat că dosarele în format digital îmi vor fi date în cel mai scurt timp posibil, cel mai probabil „săptămâna viitoare”.

Sigur, v-aţi prins deja că nu a fost aşa. Într-un final, după ceva zile, mi s-a explicat că termenul legal de eliberare a acestor dosare e de maximum 60 de zile, aşa că nu aveam decât de aşteptat. Ce nu am înţeles eu din povestea asta e de ce a fost nevoie de toată porcăria explicată mai sus, de promisiuni de la o zi la alta, de memorii şi alte prostii, pentru ca, în final, copiile celor două dosare să îmi fie date după aproape trei luni, în 10 august 2016.

Cum mi s-au dat, în 10 august, aceste copii ale dosarelor? Abia după ce am sunat la CNSAS şi le-am explicat că am nevoie de ele în mod obligatoriu, deoarece scriu o carte despre cum au colaborat cu Securitatea foştii duşmani din Piaţa Universităţii, Marian Munteanu şi Miron Cozma.

Carte care, vă spun de pe acum, am scris-o deja şi urmează să apară în câteva săptămâni.

Astăzi, duminică, în timp ce îmi citeam varianta finală a acestei cărţi, urmând să transmit editurii OK-ul pentru tipărirea ei, văd într-un ziar naţional o exclusivitate.

Anume că Marian Munteanu, conform surselor respectivei publicaţii, a fost sursă a Securităţii, a scris note informative, fără a face poliţie politică şi că, săptămâna următoare, CNSAS, la care ar fi ajuns nişte documente care să ateste că fostul lider din Piaţa Universităţii a fost persoană de sprijin pentru Securitate, va da un verdict precum că nu a „colaborat în sensul legii”.

Mai exact, că Munteanu a fost sursă, că a scris notele informative, fără să facă poliţie politică.

OK. Nu văd o problemă în publicarea unor informaţii pe surse de către un ziar, se practică asta. Dar văd, însă, o mare problemă a Sistemului ăsta mizerabil, îmbâcsit de mentalităţi comunistoide, de care nu mai scapă odată ţara asta. Văd o mare mizerie care nu mai iese odată din noi, după zeci de ani de când ne păcălim că suntem liberi.

Văd o porcărie absolută atunci când Sistemul, care deţine informaţii, teoretic secrete la o anumită dată, le aruncă pe piaţă fix când are chef.

Văd o mare problemă când nişte proşti ca mine sau ca mulţi dintre voi încercăm să ne facem corect meseria, încercăm să respectăm toate procedurile, legile, directivele, toată birocraţia asta împuţită cu care ne sufocă Sistemul, iar nişte băieţi cu „ochi albaştri”, aruncaţi prin diverse fotolii călduţe şi sus-puse, îşi bat joc de toţi sclavii ţărişoarei, care cred aiurea în dreptate, în adevăr, şi plasează informaţiile după cum au chef şi când au chef.

Citind informaţiile despre care vă spuneam, l-am sunat, aproape pe loc, pe Dragoş Petrescu, preşedintele CNSAS. Da, ştiu, e duminică, însă informaţia a apărut în weekend, prin urmare, ca ziarist, verific informaţii şi în zilele libere pentru alţii.

I-am explicat că am citit că se va da, săptămâna viitoare, un verdict din partea CNSAS în dosarul lui Marian Munteanu şi că nu-l întreb care e verdictul, înţelegând că nu aşa se lucreză normal.

Ci dacă ştie cum de nişte informaţii care vor fi discutate abia marţi, în şedinţa Colegiului CNSAS (aflasem, între timp, că urmează să aibă loc această şedinţă, în care se va discuta şi cazul Munteanu), nişte informaţii cu caracter secret în acest moment, au ajuns publice şi dacă ia în calcul să verifice dacă nu cumva sunt nişte scurgeri de date din instituţia pe care o conduce.

Ce a făcut domnul Petrescu, cel care are pe mână una dintre cele mai importante, dar şi periculoase moşteniri ale regimului comunist? Mai exact, arhiva fostei Securităţi. Mi-a spus, în primul rând, că azi e duminică şi că e „nepotrivit” să-l deranjez duminica, deşi noi îi plătim dumnealui şi salariul pentru zilele din weekend. I-am explicat că nu l-aş fi deranjat duminica, chiar dacă şi eu îi plătesc leafa, dacă nu observam că undeva, în Sistemul ăsta împuţit şi corupt din România, există o fisură, prin care nişte băieţi scurg informaţii.

Şi că m-aş fi aşteptat, sincer, ca atunci când un şef de instituţie publică e atenţionat de un ziarist sau de oricine altcineva că e posibil ca „de pe plantaţia lui” să se scurgă informaţii, atunci să fie interesat să rezolve problema, nu să se arate deranjat că e sunat duminica.

Văzând că insist să întreb ce are de gând să facă, domnul Petrescu mi-a sugerat că nu e bine pentru mine „să mă cert cu el” (deşi nu ne certam, ci doar îndrăznisem să îi semnalez în mod repetat o eventuală problemă, pentru că s-a cam supărat din prima pe mine) şi că îi va convoca mâine, luni, pe colegii care se ocupă de securitatea datelor din CNSAS, pentru a vedea dacă există sau nu această scurgere de informaţii. Spre finalul convorbirii, mi-a spus că e posibil să poarte această discuţie cu subalternii săi chiar în această seară. Mă rog.

Să vă spun cu câtă dezamăgire am închis telefonul? Să vă spun câtă silă îmi provoacă faptul că, atunci când sun un şef de instituţie publică, pentru a-i semnala o problemă gravă care ar putea avea legătură cu munca lui şi a colegilor lui – precum scurgerea unor informaţii dintr-o instituţie precum CNSAS -, reacţia e nu doar sictirită, ci chiar nervoasă (că deranjez, iată, duminica, un angajat la stat!).

Cu riscul de a deranja în continuare, duminica, toţi funcţionăraşii plătiţi cu bani de la stat, mai spun doar atât: văd o mare problemă, de exemplu, când eu sunt ţinută cu lunile la uşa CNSAS, pentru a mi se da, în mod legal, un document.

Văd o mare nedreptate când o altă ziaristă, acum ceva vreme, a aşteptat un an şi trei luni pentru a-i fi dat un dosar din aceleaşi arhivele ale CNSAS, ea fiind acreditată, la fel, ca cercetător, şi având dreptul, conform legii, să-l primească în cel mult 60 de zile. Văd o bătaie de joc când, în timp ce ea îşi aştepta rândul de mai bine de un an, un domn „de casă” de la CNSAS şi-a publicat frumuşel o carte exact pe tema de cercetare a jurnalistei despre care vă spun.

Văd o formă de abuz atunci când un muritor de rând, care vrea să facă cercetare la CNSAS, stă la cheremul unor funcţionăraşi pentru a primi aprobare să vadă un dosar, să-l studieze doar în anumite zile şi la anumite ore, să aştepte cu lunile, cu anii ca să i se dea o copie a documentelor, în timp ce oameni angajaţi ai acestei instituţii îşi folosesc orele de muncă plătite de noi pentru a face cercetare în scopuri personale, publicând cărţi, fără să întâmpine niciun fel de greutăţi. Văd o imensă batjocură atunci când anumite persoane folosesc informaţii ca cele din dosarele CNSAS nu doar în scopuri personale, ci şi în jocuri politice. Şi mai simt o cumplită spaimă când văd că-n ţara asta a mea şi a ta, toate, dar absolut toate instituţiile statului au rămas înţepenite în timp, au o putere uriaşă de a ne rezista, de a ne doborî, de a ne tăia orice speranţă că am scăpat de comunişti, de securişti.

Nu am scăpat de nimeni, sper să ne fie clar! Sistemul e la fel, e identic cu cel de acum 50 de ani. Doar noi, fraierii visători, tot mai sperăm aiurea, o dată la patru-cinci ani, că ne luăm ţara înapoi

Adevărul.ro



(Fluierul)


Linkul direct catre Petitie

CEREM NATIONALIZAREA TUTUROR RESURSELOR NATURALE ALE ROMANIEI ! - Initiativa Legislativa care are nevoie de 500.000 de semnaturi - Semneaza si tu !

Comentarii:


Adauga Comentariu



Citiți și cele mai căutate articole de pe Fluierul:

Sex oral într-o parcare din Bucureşti. Ea e dezbrăcată, el cu pantalonii în vine IMAGINI XXX

Clotilde Armand şi soţul, prinşi la locul numărării voturilor de la alegerile locale

Ion Cristoiu: Ce se întâmplă când pe Klaus Iohannis îl bate soarele-n cap

Peste 530.000 de kg de deșeuri transportate ilegal au fost oprite la Calafat

Jocurile Olimpice. Fiica lui Bruce Springsteen, Jessica, evoluează la Tokyo 2020 în probele de echitație

O nouă criză a transportului maritim amenință cumpărăturile de Black Friday. "Ne putem aștepta să vedem creșterea prețurilor pentru tot felul de bunuri"

SUA acuză Rusia că a forțat disponibilizarea a peste 180 de funcționari diplomatici

Cum MINTE Dacian Cioloș, omul lui Soros și al Bilderbergilor de la Organizația "Friends of Europe" Dacian Cioloș: "Nimeni, niciodată, nu va mai putea guverna pe ascuns în România" Păi chiar asta faceți voi progresiștii internaționaliști.

HOROSCOP 3 august 2021. Discuții interesante și întâlniri-surpriză pentru trei zodii. Norocul vine prin intermediul celorlalți

Șofer prins drogat la volan pe Centura Capitalei

Polonia: geopolitica devine un factor determinant al investițiilor în prima centrală nucleară

Antony Blinken: SUA este în contact foarte strâns cu Marea Britanie, Israel și România. Vom da un "răspuns colectiv" împotriva Iranului

Un nou accident pe autostrăzile din România. Două persoane au murit, una a fost preluată de elicopter

Cătălin Chirilă și Victor Mihalachi s-au calificat în finala cursei olimpice de canoe dublu 1000 m

"Creșterea economică în pericol". Riscurile se înmulțesc, iar varianta Delta devine inamicul principal

Amendă pentru Petromidia. Compania nu a respectat normele de mediu după explozia din iulie

Jocurile Olimpice. Norvegianul Karsten Warholm a doborât recordul mondial în proba masculină de 400 m garduri

Adolescentă din Gorj, violată într-o mașină, apoi amenințată și șantajată

Coronavirus România LIVE UPDATE 3 august 2021. Cel mai mare număr de cazuri din ultimele peste două luni. Bilanț COVID

Cum va fi vremea în Capitală. Prognoza meteo emisă de ANM

Mihaela Buzărnescu s-a calificat în optimile de finală ale singurului turneu WTA din România

COMENTARIU Marius Oprea. Nu mai vrem "creștere economică", vrem doar să trăim decent

Curățenia de vară: Ministrul Economiei a eliberat din funcție administratorii speciali de la trei companii de stat

Coronavirus România LIVE UPDATE 3 august 2021. Evoluția numărului de cazuri noi. Ultimul bilanț COVID-19

Jocurile Olimpice. China a câștigat aur și argint în finala olimpică la bârnă. Simone Biles a luat bronzul

Sharon Stone a fost amenințată după ce a cerut un staff complet vaccinat la filmări

O carte pe zi: "Proiecte globale 2045", de Daniel Estulin

Zeci de cadavre plutind pe rău. Descoperirea macabră ce aduce în atenția lumii unul dintre cele mai brutale conflicte de pe glob

Șoferii care merg la mare, sfătuiți de polițiști să folosească rute alternative

Incident maritim în Golful Oman, în largul Emiratelor Arabe Unite. Forțele Navale britanice: "Potențială deturnare"

Asociația Elevilor din Constanța cheamă în instanță Ministerul Educației. "Considerăm metodologia una deficitară, ce poate prejudicia elevii"

METEO Cum va fi vremea în următoarele patru săptămâni. Temperaturi normale perioadei

Avionul Egyptair prăbuşit: Analiza uneia din cutiile negre arată că s-a pronunţat cuvântul "foc"

"Criza medicilor". Multe județe rămân fără doctori pe ambulanțele

Cehia intră pe lista statelor cu PNRR-ul aprobat. România încă așteaptă toamna

NEWS ALERT Larisa Iordache se retrage din finala olimpică de la bârnă

Creștere cererea de autovehicule noi în România. Cum arată Top 5 al celor mai cautate modele

Probleme cu gunoiul și în Sectorul 2. Primar: "Avem locuri în care mojicia și nesimțirea transformă orașul în groapă de gunoi"

Un disident din Belarus a fost găsit mort în Ucraina, existând suspiciuni că a fost asasinat

METEO. ANM a emis avertizare Cod galben de caniculă în București și 10 județe și una de furtuni în 17 județe

Clotilde Armand anunță în miez de noapte semnarea unui contract de salubrizare în sistem de urgență

Israelul amenință Iranul, după atacul asupra petrolierului: "Nu au cum să stea calmi la Teheran în timp ce aprind întregul Orient Mijlociu"

NATO condamnă vehement atacul asupra petrolierului MV Mercer Street. "Transmitem condoleanțe României și Marii Britanii pentru pierderile suferite. Va urma o reacție pe măsură!"

Brazilia e prima finalistă a turneului olimpic de fotbal masculin

Admitere liceu 2022. Cîmpeanu, anunț despre Evaluarea Națională pentru elevii de clasa a VIII-a

Avertizare METEO de vreme rea. ANM a emis Cod portocaliu de ploi și vijelii în două județe

Soroșistul Barna continuă să mintă de îngheață apele vara în cel mai pur stil bolșevic, Neobolșevicul cere din nou împotriva Constituției, Discriminarea Nevaccinaților

Nadia Comăneci, mărturisiri emoționante în presa italiană: "Când concuram, aveam durere în fiecare zi"

Șeful Serviciului de Informații Externe rus recunoaște: "CIA e între primele servicii din lume"

Cerere mare pentru noile buletine. Toate programările pentru cărțile electronice de identitate, epuizate în Cluj pentru următoarea lună

PSD a atacat în instanță măsura prin care numărul de participanți la mitinguri a fost restrâns

Presa internațională: De ce UiPath, cea mai valoroasă companie pornită din România, ar putea deveni profitabilă până la finalul anului

New York adoptă o strategie mai agresivă pentru combaterea noului val de COVID-19. Unde va deveni obligatoriu certificatul de vaccinare

Scoția se relaxează. Premierul Nicola Sturgeon anunță ridicarea mai multor măsuri anti-COVID

VIDEO Incendiu scăpat de sub control, în Grecia. Flăcările se extind în nordul Atenei

Cîmpeanu cere universităților care au eliberat titluri de doctor, în ultimii 31 de ani, să verifice tezele

Ambasadorul Israelului în România, David Saranga, avertisment pentru UE. "Să nu trimită reprezentant la investirea noului președinte iranian"

Niciun român aflat în vacanță în Antalya nu a fost mutat din cauza incendiilor

Date INSP despre situația românilor vaccinați, infectați cu SARS-CoV-2

Când începe școala? Ministrul Sorin Cîmpeanu anunță deschiderea anului școlar 2021-2022, cu prezență fizică


Pag.1 Pag.2 Pag.3 Pag.4 Pag.5 Pag.6 Pag.7
Pag.8 Pag.9 Pag.10 Pag.11

Nr. de articole la aceasta sectiune: 622, afisate in 11 pagini.