10:27 2024-01-25 intpolitic - citeste alte articole pe aceeasi tema
Comentarii Adauga Comentariu

_ De ce ne simţim deprimaţi sau anxioşi atunci când ne îmbolnăvim?

De ce ne simţim deprimaţi sau anxioşi atunci când ne îmbolnăvim?

•Sistemul imunitar eliberează citokine proinflamatorii în timpul unei infecţii.

•Citokinele proinflamatorii ajung la creier şi pot modifica activitatea acestuia.

•Schimbarea poate duce la o serie de simptome, inclusiv oboseală, lipsă de energie, lipsă de concentrare, senzaţie de singurătate, anxietate şi depresie.

Gripa sau Covid v-au scos şi pe voi din starea de spirit? Nu vă faceţi griji: este o strategie a sistemului imunitar pentru a ne proteja. Dacă aveţi impresia că virusul pe care l-aţi luat v-a răpit nu doar energia, ci şi buna dispoziţie, nu vă îngrijoraţi: să vă simţiţi apatici, lipsiţi de apetit, deconcentraţi, singuri, chiar anxioşi sau deprimaţi este normal în timpul unei infecţii.

După cum explică un articol publicat în The Conversation, acest val de stări de spirit nu este atât de mult legat de agentul patogen în sine, cât de reacţia sistemului imunitar la invazia virusurilor sau a bacteriilor.

În special, se datorează activităţii citokinelor proinflamatorii, proteine care funcţionează ca mijloc de comunicare între celulele imunitare şi între acestea şi diferite organe ale corpului uman.

Atunci când acest tip de mesager ajunge la creier, poate modifica activitatea multor structuri ale acestuia şi chiar să ne determine să ne comportăm diferit: ne plângem de oboseală şi durere, nu reuşim să ne concentrăm, să învăţăm, respingem interacţiunile sociale şi devenim ultra-sensibili la stimuli negativi.

În cazul în care infecţia continuă, la persoanele mai vulnerabile această stare poate duce la episoade de anxietate sau depresie.

Faptul că sistemul imunitar este cel care provoacă agravarea stării de spirit a fost demonstrat şi experimental.

Oamenii de ştiinţă de la Spitalul Universitar din Essen, Germania, au injectat o sută de voluntari cu o componentă a membranei bacteriei Escherichia coli pe care sistemul imunitar uman o recunoaşte ca fiind ostilă.

Citokinele voluntarilor au fost declanşate în tot corpul, ca în timpul unor infecţii reale, chiar şi în absenţa unui agent patogen real, şi au ajuns în creierul lor, unde au declanşat o serie de boli tipice de gripă.

Voluntarii s-au plâns de oboseală, de dorinţa de a sta acasă, de lipsa de interes pentru o serie de activităţi, precum şi de o serie de dureri. Deşi niciunul nu era anxios sau deprimat înainte de experiment, unii dintre ei au declarat că au devenit anxioşi sau deprimaţi.

Deoarece nu a existat nicio infecţie reală, producţia de citokine a durat doar 5-8 ore, iar senzaţia de stare de rău şi de proastă dispoziţie a dispărut şi ea în acest timp. Dar de ce ne simţim spulberaţi din toate punctele de vedere în timpul unei infecţii? Există o explicaţie şi, fie că ne place sau nu, este spre binele nostru.

Lupta cu un agent patogen necesită multă energie, iar singura modalitate prin care organismul poate face acest lucru - şi tolera efectele secundare, inclusiv creşterea temperaturii - este să îşi concentreze toate resursele pe care le are în această luptă, reducând drastic activitatea în organele unde nu este nevoie de ea. Senzaţia de rău pe care o resimţim în timpul gripei este modul în care sistemul imunitar se asigură că nu ne pierdem în îndeletniciri inutile într-o perioadă în care organismul are nevoie de odihnă absolută.

Starea de rău ne va asigura că nu ne suprasolicităm din punct de vedere fizic sau cognitiv, iar sentimentele de anxietate, depresie şi singurătate ne vor împiedica să căutăm ocazii sociale. Această pauză va fi benefică pentru organism pe termen lung şi va permite o recuperare mai rapidă.

(Fluierul)

Inapoi