23:59
Comentarii Adauga Comentariu

ROMÂNII au dat NOTA 2 fermierilor Austrieci. Fermierii români au vizitat fermele din Austria: "Produc iaurt "aromatizat", plin de chimicale la care-i spun "BIO" și pe care-l dau copiilor. Nici măcar adulții n-ar trebui să mănânce așa ceva"

Nota Redacției - ROMÂNIA E PATRIA MILENARĂ A BRÂNZEI și A ȚESĂTURILOR.

După o vizită în Austria, Fermierii Români specialiști în produse lactate au dat NOTA 2 Fermierilor Austrieci.

Ultima oră. Dezvăluiri incredibile ale fermierilor români: După ce au gustat produsele românești și au văzut că sunt mult mai bune ca ale lor, fermierii austrieci au dispărut fără urmă și n-au mai vrut să-i ducă pe fermierii români la companiile care procesau laptele de frică să nu-și piardă piața

Poate nu știați dar zona care astăzi se numește România a fost încă de pe vremea culturilor neolitice patria laptelui, a brânzei și a tuturor celorlalte produse lactate.

Nu întâmplător, modificarea genetică care permite și adulților să asimileze LACTOZA a apărut acum 7500 la popoarele neolitice în această parte a lumii, popoare a căror zestre genetică o purtăm și astăzi:

Au fost identificați câțiva "markeri genetici" pentru persistența lactozei, iar aceștia arată că alela are mai multe origini în diferite părți ale lumii (adică este un exemplu de evoluție convergentă).

Versiunea de alela cea mai frecventă pe care o găsim în rândul europenilor, se estimează că a apărut și a crescut la frecvențe semnificative în urmă cu aproximativ 7.500 de ani în partea centrală a Balcanilor și în Europa Centrală.


N.Red. Adică modificarea genetică S-A PETRECUT AICI LA NOI - dovadă că AICI, a fost încă de acum 7.500 de ani și aici a rămas "patria mondială a laptelui".

Dovada că se bea atât de mult lapte și se mânca atât de multă brânza și atât de multă urdă, e că s-a ajuns până acolo ÎNCÂT S-AU PRODUS MODIFICĂRI GENETICE.

Vă dați seama câtă BRÂNZĂ se mânca și câtă BRÂNZĂ se producea AICI dacă AICI s-a produs modificare genetică care a permis adulților să asimileze lactoza? GROAZNIC DE MULTĂ.


"Several genetic markers for lactase persistence have been identified, and these show that the allele has multiple origins in different parts of the world (i.e. it is an example of convergent evolution).

The version of the allele most common amongst Europeans is estimated to have risen to significant frequencies about 7,500 years ago in the central Balkans and Central Europe"

Wikipedia - Lactase Persistence

Nimeni din Europa, nu poate produce brânzeturi de calitatea, varietatea și gustul celor din România. Când unii erau pe cai și jefuiau, noi făceam brânză, urdă și țesături.

Nu întâmplător am păstrat de la Daci cuvinte ca : brânză, urdă, zer, zară, străghiață, jintiță, țarc, țap, strungă.

Dacii s-au format în această regiune între anii 2800 - 2000 i.e.n. ca o sinteză dintre indo-europeni și populațiile neolitice locale.

Ponderea genetică a invadatorilor indo-europeni care și-au impus limba - Daca fiind o limbă indo-europeană, a fost de doar 20% (R1a1) - poate și R1b, în timp ce în extremul vestic al Europei, ponderea genetică a invadatorilor indo-europeni a ajuns la 90%, iar în Bielorusia și nordul Ucrainei de azi, la 70-80%.

Amprenta genetică e dovada cea mai puternică dovadă, a continuității noastră în această zonă, și ne indică nu numai faptul că popoarele neolitice au supraviețuit (E-V13 20%, J2b 15%, G2a 10%), dar că au supraviețuit și popoarele de vânători (I2 35%), popoare care se amestecaseră mult înainte de venirea indo-europenilor cu popoarele neolitice.

Popoarele de vânători (I2) au fost primii Homo Sapiens ce au ajuns în Europa acum aproximativ 45.000 - 50.000 de ani.

Poate nu știați dar zona care astăzi se numește România a fost încă de pe vremea culturilor neolitice patria ȚESĂTURILOR

Cel mai vechi război de țesut DIN LUME, 5500 î.e.n., un război de țesut vertical cu greutăți, s-a găsit în zona aceasta și aparținea culturii Criș - cultură ce ocupa o parte din Serbia, o parte din Ungaria și Transilvania de azi.

Nu întâmplător am păstrat de la Daci cuvinte ca : argea, andrea sau nădragi (ultimul indicat cu o etimologie greșită în DEX).

După 7500 de ani de experiență în aceste domenii, e normal să fim profesorii Europei la brânză și la țesături.

Fermieri români, șocați de ce au văzut în fermele din Alpi: Produc iaurt „bio” cu chimicale și îl vând în școli! fermierii romani in Austria

Fermieri care fac singuri tratamentele vacilor, controale de fix trei ori pe an, pășuni fertilizate cu bălegar de 4-5 ori pe an și taxă pentru un fond de promovare a produselor locale – sunt lucrurile care au impresionat un grup de fermieri români ce a vizitat zilele trecut mici exploatații de bovine din Austria.

Patria laptelui, așa cum o știam noi, Austria le-a lăsat un gust amar micilor fermieri crescători de vaci de lapte din România. Cei 21 de producători, membri ai Asociației Fermierilor Utilizatori de Automate pentru desfacerea laptelui crud din România, au revenit în țară lămuriți pe deplin de ce lactatele românești nu sunt dorite pe piața europeană: ar demonstra ce înseamnă brânza făcută cu lapte de vaca scoasă la pășune și, implicit, ar da peste cap afacerile străinilor care acum păcălesc consumatorii cu fel și fel de arome menite să mascheze calitatea slabă a laptelui, culmea, produs în Alpi.

”Luna trecută am propus membrilor noștri dacă vor să facă un schimb de experiență cu fermierii din Austria pe ceea ce înseamnă produsul de fermă sau mai precis pe lanțul scurt.

Am reușit să ne adunăm 21 de fermieri și am hotărât să plecăm în martie pentru că este o lună mai lejeră pentru noi, că nu începem lucrările de primăvară. Prima oprire a fost la Camera Agricolă a Austriei unde ne-a fost prezentat specificul agriculturii austriece.

De departe cea mai interesantă experiență pentru fermieri a fost atunci când am mers să vizităm trei ferme de familie: una specializată pe obținere de lapte și iaurt ce ajungea în școli, una pe obținerea de brânzeturi maturate și o fermă de creștere a oilor de lapte și procesarea laptelui în iaurt și rulouri de brânză cremoasă”, a declarat pentru Agrointeligența Cristian Lungu, președintele Asociației Fermierilor

Hrana animalelor este compusă din iarbă și concentrate - animalele stau închise 12 luni pe an

În ceea ce privește vizitele pe care le-au făcut, deși fermele din Austria sunt foarte mici ca dimensiune vizavi de fermele din România, sunt foarte bine organizate, autoritățile lucrează foarte bine și există o înțelegere la nivelul acestora față de problemele specifice care există într-o fermă de animale.

”Comparativ cu fermele noastre au foarte puțin pământ și baza furajeră o asigură puțin cu exagerări în administrarea gunoiul de grajd.

Cel mai probabil conținutul de azot în lapte este destul de mare.

Administrând o cantitate mare de gunoi de grajd pe pajiștile care sunt cosite apare si excesul de azot în lapte ce poate fi văzut doar în analizele de lapte.

La ei bălegarul de grajd constituie îngrășământul de bază, coroborat cu acțiunea de supra-însămânțare obținându-se astfel producții foarte bune la hectarul de iarbă.

Acolo hrana principală a vacilor de lapte este constituită din iarbă și concentrate, spun ei 2 kilograme pe cap de animal, destul de puțin din punctul meu de vedere având în vedere că animalele stau închise 12 luni pe an.

Nu ni s-a spus deloc dacă folosesc premixuri, dar eu sunt sigur că în concentrate au și ceva premixuri pentru că animalului care stă în stabulație 12 luni, cu o perioadă scurtă de păscut îi trebuie foarte multe vitamine și minerale, ori animalele arătau foarte bine în grajd”, a mai spus fermierul ilfovean.

Lapte și iaurt pentru copii – declarat "bio" plin cu arome chimice artificiale. Am rămas surprinși că austrieci dau copiilor alimente pe care nu ar trebui să le mănânce nici adulții.

Prima fermă pe care ”automatiștii” din România au vizita-o a fost cea a familiei Strobl din localitatea Mondsee, din landul Slaburg. Aici se produce lapte și iaurt pentru hrana școlarilor și preșcolarilor. Zilnic în cadrul liniei de procesare se ambalează peste 2.000 de pahare de lapte și iaurt bio.

”Nu sunt convins, dar nu cred că se admite la nivel de Uniune Europeană produs bio cu arome, tocmai pentru că la baza producerii aromelor stă un produs chimic. Ni s-a dat spre degustare un iaurt cu căpșuni care avea câteva fructe, dar aroma de vanilie era pur și simplu o aromă, nicidecum un baton de vanilie. Iaurtul pe care l-am degustat era chiar mai slab calitativ decât un iaurt produs în România de o mare firmă procesatoare.

Am rămas surprinși că austrieci dau copiilor alimente pe care nu ar trebui să le mănânce nici adulții. Fermierii noștri i-au oferit austriacului un pahar de iaurt și o sana românească iar în momentul în care a gustat iaurtul românesc cuvintele i-au rămas în gât austriacului, dar a încercat să-și mascheze încântarea schițând un zâmbet scurt, fără să facă vreo remarcă la adresa produsului românesc”, povestește fermierul român.

Fermierii români au rămas surprinși de faptul că fermierul respectiv, care avea 30 de vaci, părea că nu are un flux continuu de producție a lactatelor. Mai mult, în făbricuță, dacă la noi este obligatoriu ca unghiul de la perete cu podeaua să nu fie de 90°, ci pe semi-rotund pentru ușurarea curățeniei, la austrieci, pereții formau un unghi de 90°.

Ciobănaș austriac cu 130 de oi și standarde înalte de viață - produse cu gust prost care te dezgustă

O altă fermă vizitată de crescătorii români a fost cea a austriacului Eisl, care a ocupat funcția de ministru al Agriculturii pentru landul Salzburg timp de 16 ani. Fermieri români au remarcat faptul că în decursul celor 16 de ani de mandat, fermierul austriac a reușit să agonisească o adevărată avere acolo.

”Fermierul acesta aveam 130 de oi din rasă germană specializate pe producția de lapte. În interiorul adăpostului era amplsată și sala de muls.

Putem să recunoaștem că standardul de viață al oilor era foarte ridicat, la fel și standardul de viață al fermierului. Este greu de crezut că acest standard de viată ridicat era obținut de pe urma celor 130 de oi, chiar dacă laptele obținut era procesat și transformat în produse de înaltă calitate, adresate consumatorilor cu venituri mari.

Am degustat și aceste produse și am rămas dezgustat de calitatea pe care o tot lăuda. Se pare că o parte din colegii noștri care au degustat produsele din fermele austriece au avut ceva probleme de sănătate, semn că așa zisele produse bio au și altceva în ele”, a ținut să precizeze fermierul Cristian Lungu.

Brânză maturată cu tehnologie secretă", deoarece utilajele de procesare nu erau toate prezente acolo. Cum o făceau? Unde o făceau? Și ce pun în ea?

Atunci când au vizitat cea de treia fermă, românii au rămas cel puțin surprinși de faptul că linia de procesare prezentată părea cel puțin incompletă, nici explicațiile minimaliste oferite de producător nu i-au convins pe români că în realitatea brânza maturată era obținută conform spuselor fermierului austriac.

”Al treilea fermier pe care l-am vizitat spunea că are în jur de 30 de vaci, din a căror producție de lapte obține niște roți de cașcaval care avea o maturare de 6-12 luni, am rămas surpins că ceea ce ne-a prezentat ca tehnologie, mai bine zis utilajele de procesare nu erau toate prezente acolo”, a precizat Lungu.

La austrieci, am văzut Gunoi de grajd amplasat la nici 10 metri de linia de procesare

În timp ce ministerul Mediului îi obligă pe fermieri români să respecte o serie de reguli stricte atunci când vine vorba de amplasarea platformei betonate pentru gunoiul de grajd, în Austria lucrurile nu sunt chiar atât de stricte.

”În toate fermele vizitate ne-a surprins faptul că platforma betonată era foarte aproape de linia de procesare. La noi, cei de la Mediu ne spun că trebuie să avem o platformă betonată departe de zona de acces și departe de a influența orice activitatea umană și cu obligativitatea de a avea un canal de scurgere, într-un bazin.

Aici nu am văzut așa ceva, ci mai mult decât atât, am văzut un canal care se formează și care se scurge într-un râu. Din acest punct de vedere sigur nu se respectau normele de mediu. Un bălegar pentru a putea fi administrat în siguranță pe pajiște trebuie să stea la fermentat cel puțin 6 luni dacă i se pune o substanță care să grăbească procesul de fermentare.

Acolo se administrează foarte mult bălegar și singur nu cred că se respectă normele de mediu și nici cantitățile pentru că altfel nu ar avea cum să cosească pajiștea de 4-5 ori pe an”, își arată indignarea ilfoveanul.

Președintele Asociației fermierilor cu automate de lapte a ținut să precizeze că, la recomandarea specialiștilor, în România, gunoiul de grajd se administrează odată la 4 ani, pe când în Austria gunoiul de grajd se administrează de fiecare dată când pajiștea se cosește, adică de 4-5 ori pe an.

Laptele în Austria se colectează cu un furtun direct din tanc

La fel ca în România, laptele produs în ferme fără unități de procesare este colectat cu mașina fabricilor care cumpără materia primă. Nimic suprinzător aici decât faptul că laptele se colectează cu un furtun direct din tancul de răcire, fără să fie cuplat la vană.

”Am surprins și momentul în care mașina care colectează laptele a venit la agro-pensiunea în care am fost cazați.

Un băiat tânăr a venit rapid și a deschis o cutie unde era furtunul de la mașină și spre surprinderea noastră în loc să-l cupleze la vana tancului, a aruncat furtunul în bazin așa cum l-a luat de la mașină.

De precizat că furtunul nici măcar nu era de culoare albă așa cum prevăd normele europene.

După ce a luat tot laptele, a aruncat furtunul în mașină și a plecat.

Trebuie să precizăm faptul că această mașină venea din altă fermă, iar acolo bacteriile nu pot fi împrăștiate dintr-o fermă în alta așa cum ni se spune nouă? Probabil noi suntem mai catolici decât papa”, a remarcat ilfoveanul.

Fermierii austrieci nu au contracte cu medicii veterinari și autoritățile vin în control de 3 ori pe an

În timp ce fermieri români sunt obligați prin lege să aibă contracte cu medicii veterinari pentru fermele de vaci de lapte, în Austria este suficient ca fermierul să urmeze un curs și să fie autorizat să facă singur tratamentul necesar animalelor din fermă.

”Atunci când l-am întrebat pe unul dintre fermieri dacă are contract cu un medic veterinar, ne-a spus că nu are nevoie de așa ceva la el în fermă. Fermierul austriac este cel care face tratamente animalelor din fermă.

În timp ce controalele medicilor veterinari la ei în fermă lipsesc cu desăvârșire. Pentru că fermele pe care noi le-am vizitat aveau și procesare, numărul de controale efectuate de autorități se limitează la 3: un control sanitar-veterinar pentru partea de procesare, un control pentru faptul că produc bio și un control oficial al APIA.

Astea sunt toate controalele autorităților, nu ca la noi când avem fermieri pe care îi ”vizitează” DSV-ul și de 3 ori într-o săptămână”, își arată indignarea fermierul român.

Fermierii austrieci nu au formă juridică - pe români statul îi obligă să aibe

Fermierii vizitați nu aveam formă juridică, erau doar persoane fizice în ciuda faptului că se ocupau și cu partea de procesare. Nici măcar nota de plată pe care fermieri români au avut-o de plătit pentru cazare nu era una fiscalizată, nu au primit o factură, ci o notă de plată prin care au fost înștiințat de suma datorată.

”Fermieri nu sunt obligați să emită bonuri fiscale și probabil că plătesc impozit în funcție de ce declară ei către autorități. Observația mea este că acolo fermieri nu sunt considerați din start infractori așa cum se întâmplă la noi. Autoritățile iau de bună ceea ce declară ei, dar cel mai probabil atunci când sunt prinși cu minciuna foaia se schimbă și sunt drastic sancționați. La noi fermierii sunt considerați de autorități infractori din start”, a mai spus Lungu.

Vitele care mor devin hrană pentru câini și pisici

Fermieri austrieci au fost învățati cum să valorifice animalele în așa fel încât să nu aibă mortalități în fermă. În general, tot ce înseamnă vacă reformată este abatorizată și transformată în produse din carne. Dacă se întâmplă totuși să moară un animal, fermierul este cel ce anunță primăria, care vine cu un utilaj, preia animalul din fermă și este dus la fabrica de procesare a hranei pentru câini sau pisici.

Taxă pe animalul abatorizat și litrul de lapte livrat

Fermierii austrieci au obligația de a achita o taxă care nu este foarte mare pentru fiecare animal abatorizat și fiecare litru de lapte procesat. Întreaga sumă este strânsă într-un cont care mai apoi este utilizat pentru a promova produsele austriece ale fermierilor, atât în rândul consumatorilor, cât și în rândul turiștilor care vin la schi în Austria.

Produsele românești concurează cu cele austriece

Ca o concluzie generală, toți producătorii români de lapte care au avut prilejul să descopere micile ferme din Alpi au revenit în țară cu impresia faptului că austriecii se feresc de ei, semn că se tem de competiția pe care ar putea-o aduce laptele românesc pe piața austriacă. ”Chiar dacă încă nu am ajuns la nivelul lor de diversificare și valorificare a producției, noi, toți fermierii care am participat la această vizită de documentare am înțeles faptul că laptele românesc este de cea mai bună calitatea, tocmai pentru că fânul obținut sus la munte aduce un plus de savoare produselor. Nu suntem noi cei mai dezvoltați, nu avem nici foarte multe produse certificate bio, dar cu siguranță avem produse tradiționale de înaltă calitate care pot concura de la egal la egal cu cele din Europa, cu toate piedicile legislative care sunt impuse chiar de autoritățile din România”, ne-a declarat Cristian Lungu, președintele Asociației Fermierilor Utilizatori de Automate pentru desfacerea laptelui crud din România.

Preluare: agrointel.ro.

Prima fermă pe care fermierii români au vizitat-o a fost cea a familiei Strobl din localitatea Mondsee, din landul Slaburg. Aici se produce lapte și iaurt pentru hrana școlarilor și preșcolarilor. Zilnic în cadrul liniei de procesare se ambalează peste 2.000 de pahare de lapte și iaurt bio, scrie agrointel.ro.

"Nu sunt convins, dar nu cred că se admite la nivel de Uniune Europeană produs bio cu arome, tocmai pentru că la baza producerii aromelor stă un produs chimic. Ni s-a dat spre degustare un iaurt cu căpșuni care avea câteva fructe, dar aroma de vanilie era pur și simplu o aromă, nicidecum un baton de vanilie. Iaurtul pe care l-am degustat era chiar mai slab calitativ decât un iaurt produs în România de o mare firmă procesatoare. Am rămas surprinși că austrieci dau copiilor alimente pe care nu ar trebui să le mănânce nici adulții. Fermierii noștri i-au oferit austriacului un pahar de iaurt și o sana românească iar în momentul în care a gustat iaurtul românesc cuvintele i-au rămas în gât austriacului, dar a încercat să-și mascheze încântarea schițând un zâmbet scurt, fără să facă vreo remarcă la adresa produsului românesc", povestește fermierul român.

O altă fermă vizitată de crescătorii români a fost cea a austriacului Eisl, care a ocupat funcția de ministru al Agriculturii pentru landul Salzburg timp de 16 ani. Fermieri români au remarcat faptul că în decursul celor 16 de ani de mandat, fermierul austriac a reușit să agonisească o adevărată avere acolo.

"Fermierul acesta aveam 130 de oi din rasă germană specializate pe producția de lapte. În interiorul adăpostului era amplsată și sala de muls. Putem să recunoaștem că standardul de viață al oilor era foarte ridicat, la fel și standardul de viață al fermierului. Este greu de crezut că acest standard de viată ridicat era obținut de pe urma celor 130 de oi, chiar dacă laptele obținut era procesat și transformat în produse de înaltă calitate, adresate consumatorilor cu venituri mari. Am degust și aceste produse și am rămas dezgustat de calitatea pe care o tot lăuda. Se pare că o parte din colegii noștri care au degustat produsele din fermele austriece au avut ceva probleme de sănătate, semn că așa zisele produse bio au și altceva în ele", a ținut să precizeze fermierul Cristian Lungu.

Toți producătorii români de lapte care au avut prilejul să descopere micile ferme din Alpi au revenit în țară cu impresia faptului că austriecii se feresc de ei, semn că se tem de competiția pe care ar putea-o aduce laptele românesc pe piața austriacă.

"Chiar dacă încă nu am ajuns la nivelul lor de diversificare și valorificare a producției, noi, toți fermierii care am participat la această vizită de documentare am înțeles faptul că laptele românesc este de cea mai bună calitatea, tocmai pentru că fânul obținut sus la munte aduce un plus de savoare produselor. Nu suntem noi cei mai dezvoltați, nu avem nici foarte multe produse certificate bio, dar cu siguranță avem produse tradiționale de înaltă calitate care pot concura de la egal la egal cu cele din Europa, cu toate piedicile legislative care sunt impuse chiar de autoritățile din România", a declarat Cristian Lungu, președintele Asociației Fermierilor Utilizatori de Automate pentru desfacerea laptelui crud din România.


(Fluierul)


Linkul direct catre Petitie

CEREM NATIONALIZAREA TUTUROR RESURSELOR NATURALE ALE ROMANIEI ! - Initiativa Legislativa care are nevoie de 500.000 de semnaturi - Semneaza si tu !

Comentarii:


Adauga Comentariu



Citiți și cele mai căutate articole de pe Fluierul:

Mărturia unei supraviețuitoare a accidentului de șalupă de pe Lacul Snagov din 2015: "Eram un lego pe care medicii încercau să îl reconstruiască"

Turcia îşi creează un Fond Suveran Național cu Active din cele mai importante firme de stat. "Vrem să lăsăm ceva generațiilor viitoare". Inițiativa Fluierul.ro din 3 iunie 2015 care are peste 53.000 de semnatari a propus crearea unui astfel de fond

VREMEA AZI Temperaturi LIVE pe Regiuni în peste 40 de localități din țară.. Vreme blândă la Sarmizegetusa şi caldă în Sud

A fost stabilit traseul A7 Pașcani-Siret: va fi autostradă, nu drum expres

Studiu. Un părinte din doi nu respectă dreptul la protecție al copiilor

PREZENTUL FĂRĂ PERDEA Marius Oprea | Azi, "România verde": Comemorăm Ziua Națională a martirilor legionari! Unde sînt Wexler, Muraru și Florian?

Legislația muncii a fost modificată. Ce trebuie să știi despre noile prevederi

Ludovic Orban: "Săseanu lucra la Departamentul pentru minorități când a realizat interviul cu vrăjitoarea"

Peste 50.000 de români s-au înscris în programul "Rabla pentru electrocasnice" în primele cinci ore de la lansare

Avionul Egyptair prăbuşit: Analiza uneia din cutiile negre arată că s-a pronunţat cuvântul "foc"

Simona Halep publică rezultatul RMN-ului: O mică ruptură musculară la gamba stângă

Sibiu: Măști, combinezoane, mănuși, dezinfectanți pentru centre rezidențiale, din bani europeni

Healthcare Trends LIVE, ora 13:00. Cum alegi cel mai bun chirurg plastician? O discuție cu doctorul Lucian Popa, medic primar Chirurgie Plastică

Decizii noi, la vremuri noi! E.S. Andrew Noble, ambasadorul Marii Britanii în România, despre românii din UK: ,,Acum doi ani, nu vorbea nimeni despre asemenea cifre"/ ,,Am bucuria să vă anunț că procesul de acordare a vizei a fost simplificat"

RUȘINE. După ce a dat pe nimic austriecilor tot petrolul țării și după ce a dat rușilor aproape toată metalurgia, Adrian Nastase vine și are tupeul să facă pe "patriotul". Adrian Năstase: 'PSD are nevoie de un mesaj mai puternic de natură naționalistă"

România, pe locul 2 la ovine și pe locul 9 la bovine și porcine în UE. Cum arată clasamentul

BREAKING NEWS Confruntările dintre Israel și palestinieni se extind și în Cisiordania/ Patru palestinieni au fost uciși

În primul trimestru contul curent al balanței de plăți a înregistrat un deficit de 2,549 mld euro

Cu gândul la vacanțe, fără teama restricțiilor. Anunțurile recente ale autorităților au stârnit apetitul pentru călătorii

Vladimir Putin amenință că va reacționa la "epurarea" politică din Ucraina, după arestarea unui aliat

Primăria Sectorului 1 schimbă criteriile pentru atribuirea locuințelor dedicate tinerilor. "Nu vom mai da locuințe tinerilor în baza carnetului de partid și a relațiilor"

IEȘI PE PLUS VIDEO. Despre antreprenoriat și investiții "cu cap". Invitat: Sergiu Neguț, antreprenor, investitor și profesor

Piața criptomonedelor merge după cum "cântă" Elon Musk. Bitcoin scade dar Dogecoin crește cu 20% datorită postărilor pe Twitter

Programul Rabla pentru electrocasnice 2021 începe astăzi

HOROSCOP 14 mai. Pagube și dezamăgiri. Sfaturi prețioase pentru zodii

COMENTARIU Adrian Onciu | Cum am ajuns să trimitem muncitori la cules sparanghel și să primim la schimb un munte de gunoaie toxice

Florin Cîțu, optimist pentru economia post-pandemie. "Salariul mediu nominal crește semnificativ"

Tarzan, cimpanzeul din Congo dependent de alcool și țigări, a fost eliberat

Școlile se deschid luni, 17 mai, pentru milioane de elevi. Cu sau fără mască? Anunțul ministrului Cîmpeanu

Probleme pentru Netflix? Compania a obținut doar 4 milioane de abonați noi în T1, cu mult sub estimări

România mai are două săptămâni să depună PNRR la Bruxelles. Lista de obligații cu care s-a întors Cîțu de la Comisia Europeană. DOCUMENT

Mesaj dur al directorului OMS: Vaccinarea copiilor este o "catastrofă morală"

China se pregătește de amartizare. Care este scopul misiunii sale

Japonezii, nemulțumiți de organizarea Jocurilor Olimpice de la Tokyo. Sute de mii de oameni au semnat o petiție online

CORONAVIRUS România 14 mai 2021. TOP cazuri COVID-19 raportate în 24 de ore. Incidența în Capitală continuă să scadă: 1,2 la mia de locuitori

Tesla a deschis site-ul oficial al companiei în limba română. Compania va deschide și un service în România

PSD: Salariul minim să fie acordat doar pentru angajații care nu au nicio calificare

Brașovul nu mai are parcări cu plată. Primarul spune că fostul concesionar a plecat cu parcometrele

Israelul continuă operațiunile militare împotriva Fâșiei Gaza. Bilanțul a ajuns la 115 morți

Coronavirus în România LIVE UPDATE 14 mai. Număr mare de decese, în timp ce cazurile noi scad. Bilanț actualizat COVID-19

VIDEO Reacții aprinse după confruntarea Manchester United-Liverpool. Rezumatul meciului

Antonio Guterres cere încetarea imediată a confruntărilor dintre Israel și Fâșia Gaza

Cîțu: Coaliția nu scârțâie. Discuții vor exista tot timpul, chiar și în același partid

Cum vor să-și redeschidă turismul pentru străini Grecia, Italia, Spania și Franța

Industria locală pentru infrastructură este la pământ. România construiește drumuri cu materie primă din alte țări

Raportul privind decesele COVID din România a fost publicat de Ministerul Sănătății

Premierul Cîțu explică modul în care se vor organiza petreceri de nuntă doar cu persoane vaccinate

Există riscul să purtăm masca până la finalul anului? Răspunsul lui Cîțu

Un oraș din Cehia a creat o monedă proprie pentru redresarea post-COVID. Localnicii primesc "corrents" pe care îi cheltuie în cafenele

Vine vara, cu soare, dar și cu ploi. Prognoza METEO pentru următoarele 4 săptămâni

VIDEO A fost lansat imnul oficial al EURO 2020: "We are the people"

Armata israeliană a distrus parțial rețeaua de tuneluri din Fâșia Gaza, cu suport de la sol

Copiii răspund diferit la Covid-19

Pesta porcină în România. Peste 300 de focare înregistrate în toată țara

Jeff Bezos a intrat în lumea secretă a superiahturilor

Câștigătoarea a 26 de milioane de dolari la loterie a pierdut premiul. Ce a făcut cu biletul

Președinte Slovenia: Extinderea UE către Balcanii de Vest este o "necesitate geopolitică"

(P) 5 avantaje ale instalării electrocasnicelor inteligente în bucătăria dvs

Incidența din București continuă să scadă. Ce se întâmplă dacă rata ajunge la sub 1 la 1.000 de locuitori

Redeschiderea școlilor în funcție de rata de incidență. Unde se reiau cursurile cu prezență fizică. LISTA completă


Pag.1 Pag.2 Pag.3 Pag.4 Pag.5 Pag.6 Pag.7
Pag.8 Pag.9 Pag.10 Pag.11 Pag.12 Pag.13 Pag.14 Pag.15
Pag.16

Nr. de articole la aceasta sectiune: 945, afisate in 16 pagini.