![]() Comentarii Adauga Comentariu _ Rețeaua densă de seismometre relevă modul în care subteranul se rupe![]() _ Rețea densă de seismometre dezvăluie modul în care se rupe subteranulIdeea că cutremurele eliberează stres printr-un singur cutremur puternic de-a lungul unui singur plan de falie poate trebui corectată. Un studiu recent al cercetătorilor de la Institutul de Tehnologie Karlsruhe (KIT) cu participarea Centrului German de Cercetare pentru Geoștiințe GFZ și a instituțiilor partenere internaționale subliniază că ar fi mai corect să vorbim despre o zonă cu numeroase planuri de falie, dintre care unele sunt paralele. Conform autorilor, rezultatele studiului pot ajuta la crearea unor modele mai realiste pentru cutremure și pericole de cutremur în zonele de subducție. Studiul este publicat în revista Nature. Echipa internațională condusă de prima autoare Caroline Chalumeau de la KIT a investigat o serie de cutremure în Ecuador, pe coasta de vest a Americii de Sud. Acolo, placa Pacificului este subdusă sub placa continentală sud-americană. Subducția duce în mod repetat la cutremure foarte severe. Cea mai recentă serie de cutremure din Taiwan, al cărui cutremur principal a ucis nouă persoane și a provocat pagube extinse pe coasta de est a Taiwanului la începutul lunii aprilie, poate fi atribuită și subducției. Seria de cutremure din Taiwan. Ecuadorul analizat de echipă a început pe 12 martie 2022 și s-a încheiat la 26 mai 2022. Cel mai sever cutremur (magnitude 5,8) a avut loc pe 27 martie și a declanșat multe replici mai mici într-o perioadă scurtă de timp. O rețea densă de 100 de seismometre era localizată în regiune în acest moment. Acesta fusese înființat pentru experimentul offshore „Imagistica de înaltă rezoluție a faliei de subducție în zona de rupere a cutremurului Pedernales” (HIPER pe scurt). Cu datele extraordinar de detaliate din experimentul HIPER și folosind artificiale inteligență, cercetătorii au reușit să cartografieze mai mult de 1.500 de cutremure și planurile de falie ale acestora la o adâncime de 15 până la 20 de kilometri, la o rezoluție foarte mare. „Am observat că seismicitatea cutremurelor a avut loc într-o regiune primară. — principalul cutremur, ca să spunem așa — și într-o regiune secundară, adică replicile”, spune prima autoare, dr. Caroline Chalumeau de la Institutul de Geofizică (GPI) de la KIT. "În regiunea primară, am observat că seismicitatea a avut loc pe mai multe planuri de falie diferite, adesea unul peste altul. În unele locuri, au apărut planuri paralele active din punct de vedere seismic, în alte locuri doar unice." Paralelismul cutremurelor nu a fost legat de o anumită adâncime. „Am găsit indicii că ideea anterioară că stresul este eliberat de un singur cutremur puternic de-a lungul unui singur plan de falie ar putea fi un lucru din trecut”, spune profesorul Andreas Rietbrock de la GPI. „În schimb, ar trebui să vorbim mai degrabă de o rețea de falii în care o serie de rupturi se descarcă în cadrul unui singur cutremur.” Analiza seriei de cutremur din Ecuador oferă, de asemenea, noi perspective asupra replicilor. Acestea au avut loc mai întâi în apropierea epicentrului cutremurului principal și apoi s-au extins treptat în alte direcții, spune Chalumeau. Ea concluzionează de aici că propagarea replicilor în regiune este controlată în principal de afterslip. Prof. Onno Oncken de la GFZ spune: „Prin această lucrare, echipa lui Caroline Chalumeau a prezentat prima imagine seismologică clară a limitei unei plăci seismogene. Pe de o parte, confirmă observațiile geologice existente și, pe de altă parte, explică cu succes propagarea replicile cu o nouă abordare ipotezele anterioare conform cărora, de exemplu, difuzia fluidelor cauzează replici, au fost astfel infirmate.” Rezultatele sunt, de asemenea, importante pentru evaluarea riscului de cutremur în zonele de subducție. „Studiul va influența viitoarea modelare a cutremurelor, dar și a alunecărilor aseismice, adică mișcările plăcilor fără cutremure”, spune Rietbrock.
Linkul direct catre PetitieCitiți și cele mai căutate articole de pe Fluierul:
|
|
|
Comentarii:
Adauga Comentariu