16:39
Comentarii Adauga Comentariu

_ Economia României dă semne pozitive: deficitul bugetar a crescut la 1,57% din PIB, dar e în scădere faţă de 2021

Economia României dă semne pozitive: deficitul bugetar a crescut la 1,57% din PIB, dar e în scădere faţă de 2021

Execuția bugetului general consolidat în primele cinci luni ale anului 2022 s-a încheiat cu un deficit de 20,90 mld lei în scădere față de deficitul de 26,18 mld lei înregistrat la aceeași perioadă a anului 2021, anunță Ministerul Finanțelor, informează Mediafax.

Exprimat ca procent din Produsul Intern Brut, deficitul bugetar a înregistrat o scădere cu 0,64 puncte procentuale pe primele cinci luni ale anului 2022 față de aceeași perioadă a anului 2021, de la 2,22% din PIB la 1,57% din PIB.

Evoluția este explicată de creșterea veniturilor totale cu 1,01 puncte procentuale din PIB - influențată în principal de încasările din TVA, alte impozite pe bunuri și servicii și venituri nefiscale, în timp ce cheltuielile bugetare au înregistrat un avans de 0,37 puncte procentuale din PIB - preponderent pe seama cheltuielilor cu asistența socială și cu dobânzile.

Veniturile bugetului general consolidat au însumat 178,97 mld lei în primele cinci luni ale anului 2022, cu 21,5% peste nivelul încasat în perioada similară a anului trecut. Evoluția favorabilă a acestora a fost influențată preponderent de avansul veniturilor din TVA, alte impozite și taxe pe bunuri și servicii, venituri nefiscale și contribuții de asigurări.

Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 14,24 mld lei în primele cinci luni, consemnând o creștere de 18,2% (an/an), susținută de sporul încasărilor din declarația unică (+42,1%), impozitul pe dividende (+35,5%), respectiv impozitul aferent pensiilor (+27,2%). Totodată, veniturile din impozitul pe salarii au crescut cu 10,6%, sub evoluția fondului de salarii din economie (+11,5% ), exceptând luna mai - cu o dinamică a încasărilor din această categorie peste cea a bazei macroeconomice.

Contribuțiile de asigurări au înregistrat 57,57 mld lei în ian-mai, în creștere cu 10,9% (an/an). Ca și în cazul impozitului pe salarii, evoluția este inferioară dinamicii fondului de salarii în primele cinci luni, excepție făcând luna mai.

Încasările din impozitul pe profit au însumat 7,04 mld lei în primele cinci luni, în scădere cu 12,1% (an/an), ca efect al modificării termenului de plată privind impozitul pe profit aferent anului fiscal 2021, până la data de 25 iunie 2022 (față de termenul de 25 martie prevăzut în anul 2021), ceea ce a condus la reducerea încasărilor din impozitul pe profit de la agenții economici cu 19,5% (an/an), atenuată însă parțial de impozitul pe profit virat de băncile comerciale (+0,6 mld lei).

Încasările nete din TVA au înregistrat 38,16 mld lei în primele cinci luni, în creștere cu 29,5% (an/an), în timp ce restituirile de TVA au consemnat un nivel de 9,68 mld lei în ian-mai. Dinamica veniturilor din TVA a fost influențată preponderent de evoluția favorabilă a bazei macroeconomice relevante.

Veniturile din accize au însumat 14,01 mld lei în ian-mai, consemnând o creștere de 1,0% (an/an), determinată de avansul încasărilor din accizele pentru produse energetice cu 7,5%, susținut atât de creșterea consumului de carburanți față de aceeași perioadă a anului trecut, cât și de majorarea accizei cu 3,6% începând cu 1 ianuarie 2022. Pe de altă parte, încasările din accizele pentru produsele din tutun au înregistrat o dinamică anuală negativă (-5,9%), evoluție explicată într-o anumită măsură de reorientarea parțială a consumului de țigarete către substituenți (produse din tutun încălzit ori lichide cu conținut de nicotină destinate inhalării cu ajutorul unui dispozitiv electronic) taxați cu un nivel mult mai redus al accizei.

Alte impozite și taxe pe bunuri și servicii au totalizat 8,32 mld lei în primele cinci luni, înregistrând un avans semnificativ față de anul precedent (+6,29 mld. lei), preponderent pe seama încasărilor suplimentare din sectorul energetic.

Veniturile nefiscale au însumat 15,54 mld lei în ian-mai, consemnând o creștere de 59,8% (an/an), susținută de avansul veniturilor din proprietate  dividende, redevențe petroliere și vărsăminte din veniturile nete ale BNR.

De asemenea, nivelul veniturilor nefiscale este determinat și de înregistrarea sumelor din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, potrivit prevederilor art.10, din Ordonanţă de urgenţă a Guvernului nr. 115/2011.

Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 12,59 mld lei în primele cinci luni, în creștere cu 22,2% (an/an).

Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 199,87 mld lei au crescut în termeni nominali cu 15,2% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe primele cinci luni ale anului 2022 au înregistrat o creștere cu 0,37 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului 2021, de la 14,7% din PIB la 15,1% din PIB.

Cheltuielile de personal au însumat 48,46 mld lei, în creștere cu 4,6% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 3,6% din PIB, cu 0,3 puncte procentuale mai mici față de aceeași perioadă a anului precedent.

Cheltuielile cu bunuri și servicii au fost 26,19 mld lei, în creștere cu 16,9% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. O creștere se reflectă la bugetele locale, respectiv 21,3% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, precum și la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate de 10,1%.

Cheltuielile cu dobânzile au fost de 10,92 mld.lei. Comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent plățile de dobânzi aferente portofoliului de datorie publică s-au majorat cu 3,84 mld lei ca urmare a creșterii ratelor de dobândã în contextul inflaționist manifestat îndeosebi începând cu a doua parte a anului 2021, atât pe plan intern cât și international, cât și ca urmare a incertitudinilor generate de conflictul armat din Ucraina.

Cheltuielile cu asistența socială au fost de 74,1 mld lei în creștere cu 17,8% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Evoluția cheltuielilor cu asistența socială a fost influențată, în principal, de majorarea de la 1 ianuarie 2022, a punctului de pensie cu 10%, respectiv de la 1.442 lei la 1.586 lei, a nivelului îndemnizației sociale pentru pensionari (pensia minimă) de la 800 lei la 1.000 lei, de acordarea unui ajutor financiar pentru pensionarii sistemului public de pensii cu pensii mai mici sau egale cu 1.600 de lei, astfel încât toți cei care se încadrează în această categorie să aibă un venit de 2.200 de lei, în luna ianuarie 2022, precum și de acordarea celei de-a 13-a indemnizaţii pentru persoanele cu dizabilităţi.

Totodată, se reflectă majorarea alocației de stat pentru copii, astfel, alocația de stat pentru copii crește, începând cu 1 ianuarie 2022, la 600 de lei pentru copiii în vârstă de până la 2 ani sau până la 3 ani, în cazul copilului cu handicap. Totodată, copiii cu handicap beneficiază de această sumă până la împlinirea vârstei de 18 ani. De asemenea, s-a majorat la 243 de lei alocația de stat pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 2 ani şi 18 ani, dar și pentru tinerii de peste 18 ani care urmează cursurile liceale sau profesionale, până la terminarea acestora, inclusiv pentru cei cu handicap care urmează o formă de învățământ preuniversitar prevăzută de lege, dar nu mai târziu de împlinirea vârstei de 26 de ani.

Cheltuielile cu subvențiile au fost de 4,4 mld lei, în principal, această sumă reprezintă subvenții pentru transportul de călători, precum și pentru sprijinirea producătorilor agricoli.

Alte cheltuieli au fost de 3,42 mld lei, reprezentând, sume aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, conform legislației în vigoare, burse pentru elevi și studenți, alte despăgubiri civile.

Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvențiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 13,5 mld lei, cu 18,3% mai mari comparativ cu primele cinci luni ale anului precedent.

Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în valoare de 16,45 mld lei. Se observă o creștere a ponderii investițiilor finanțate din fonduri externe nerambursabile postaderare, acestea reprezentând 56,6% din totalul cheltuielilor pentru investiții în timp ce cheltuielile de investiții din resurse interne au înregistrat o diminuare.


(Fluierul)


Linkul direct catre Petitie

CEREM NATIONALIZAREA TUTUROR RESURSELOR NATURALE ALE ROMANIEI ! - Initiativa Legislativa care are nevoie de 500.000 de semnaturi - Semneaza si tu !

Comentarii:


Adauga Comentariu



Citiți și cele mai căutate articole de pe Fluierul:

Cel mai vechi ADN de la un cal american domesticit dă credință folclorului naufragiului

_ F1: Pilotul Ferrari Carlos Sainz critică repornirea „nedreptă” din Marele Premiu Abu Dhabi sub mașina de siguranță

_ Cum Carlos Marin din Il Divo a trecut de la copil minune la vedeta „poperă”.

SUA. Comitetul de informații al casei vorbește despre noile arme biologice ADN care pot viza o singură persoană

_ Kelly Clarkson este radiată când îi aduce pe River, în vârstă de șapte ani, și pe Remington, în vârstă de șase ani, la Legoland

_ ISTORIA FĂRĂ PERDEA Marius Oprea / Dosarul Revoluţiei. Conspiratorii lui Gorbaciov în România

_ Carlos Marín moare de Covid la vârsta de 53 de ani în spitalul din Manchester, după ce a fost pus în comă

_ Haosul la jumătatea perioadei de vacanță continuă, deoarece clienții aeroportului dezvăluie întârzieri de șapte ore și zboruri la sol


Pag.1
Nr. de articole la aceasta sectiune: 8, afisate in 1 pagina.