08:08 2023-09-30
intpolitic - citeste alte articole pe aceeasi tema
Comentarii Adauga Comentariu
_ Tragedia fermierilor greci: furtuna Daniel a distrus culturi şi a omorât animale
Tragedia fermierilor greci: furtuna Daniel a distrus culturi şi a omorât animale
În Grecia, oamenii numără costurile inundaţiilor devastatoare care au lovit centrul ţării după furtuna Daniel de la începutul lunii septembrie.
Pomii fructiferi, porumbul şi aproximativ o cincime din recolta de bumbac a Greciei au fost distruse.
Peste 200.000 de animale şi păsări au fost ucise.
Estimările cadrelor universitare sugerează că numai efectele pe termen scurt ar putea costa economia Greciei până la 5 miliarde de euro, conform BBC.
Una dintre cele mai afectate zone este câmpia Thessalia, în centrul Greciei.
Thessalia este una dintre principalele regiuni agricole ale ţării şi există temeri cu privire la impactul asupra producţiei alimentare.
Aşezată pe un scaun de plastic în faţa casei sale, Anthoula Pappa privea în gol la grămezile de bunuri putrezite şi rupte: saltele şi pături îmbibate de apă, haine, un televizor, toate acoperite de noroi gros. Casa ei, la fel ca multe altele din satul agricol Vlochos, a fost aproape în totalitate scufundată de inundaţii.
„Nu s-a salvat nimic, apa a ajuns până la acoperiş”, a declarat femeia de 54 de ani.
„Am fugit să ne salvăm şi am privit cum apa se ridica pas cu pas până când a ajuns la balustrada balconului şi am spus: „Gata, casa este distrusă””.
Anthoula şi familia ei locuiesc acum în corturi.
Fiica ei, Maria, a declarat că condiţiile sunt îngrozitoare. Ea a declarat pentru BBC că au primit ceva mâncare şi apă de la voluntari, dar niciun ajutor din partea autorităţilor. „Nimic de la guvern. Nimic de la primar. Nimic. Absolut nimic”.
A arătat spre acoperişul casei de alături. Cadavrul în putrefacţie al unei oi era lipit de coşul de fum, dus acolo de inundaţii.
„Vezi oaia de acolo?”, a spus ea. „Este încă acolo. De douăzeci de zile. O să ne îmbolnăvim”. „Este vina guvernului nostru”.
Prim-ministrul Greciei, Kyriakos Mitsotakis, promisese ajutor rapid pentru victimele inundaţiilor. Imediat după dezastru, el a declarat că Grecia are „capacităţile financiare şi mecanismul pentru un ajutor rapid”, astfel încât oamenii să poată „să îşi reia viaţa, să îşi repare casele... şi să îşi opereze din nou afacerile”. Dar mulţi oameni de aici spun că pur şi simplu nu este suficient.
În satul vecin Lefki, Thanassis Thodos a arătat ce a mai rămas din livada sa de nuci. Înainte avea o mie de copaci. Jumătate dintre ei sunt acum distruşi.
„Pagubele sunt enorme, deoarece copacii au fost infectaţi de bacterii... Puteţi vedea acest copac, este verde, dar frunzele încep să se îngălbenească, ceea ce înseamnă că ar putea fi bolnav”.
Thanassis a spus că nu este vorba doar de pagubele suferite de copaci. „Echipamentele noastre au fost, de asemenea, deteriorate: motoare electrice, conducte de apă sparte sau pierdute”.
„Întrebarea este cât de mult ne va putea ajuta statul cu despăgubirile”.
El s-a uitat la un copac căzut şi putrezit.
„Nu mă pot gândi decât la munca mea, la sudoarea şi la suferinţa mea din ultimii zece ani. Asta este tot ce pot vedea acum. Am încercat să fac ceva bun, dar visele mele au fost spulberate”.
Thessalia, o zonă bogată în fertilitate, este adesea numită grânarul Greciei. Spiros Kintzios, rectorul Universităţii Agricole din Grecia, a declarat că reprezintă aproximativ 20% din terenurile agricole ale ţării şi este extrem de importantă pentru cultura de bumbac din Grecia, având un export major.
El a declarat pentru BBC că, deşi este posibil să se replanteze culturi precum cerealele şi bumbacul destul de repede în următoarele câteva luni, refacerea livezilor şi a turmelor de oi şi capre - care produc laptele pentru produsele tradiţionale greceşti precum iaurtul şi brânza feta - va dura mai mult.
„Avem acum pagube la infrastructura de locuinţe, dar şi la serviciile municipalităţii, drumuri, şcoli, unităţi de sănătate primară şi aşa mai departe. Dacă nu reuşim să le refacem cât mai repede, atunci avem problema că oamenii vor trebui să se ducă în altă parte să locuiască”.
„Cel mai rău scenariu este că avem o mişcare masivă a populaţiei de pe uscat către marile oraşe”, a spus profesorul Kintzios. „Socotesc că, dacă prevalează cel mai rău scenariu, atunci costul, costul direct şi imediat pentru economia greacă, ar fi ceva în jur de 4 sau 5 miliarde de euro. Iar costul pe termen lung ar fi de trei ori mai mare”.
Comentarii:
Adauga Comentariu