11:29 2024-02-19 intpolitic - citeste alte articole pe aceeasi tema
Comentarii Adauga Comentariu

_ Se pune la cale 'eliminarea' lui Trump din schemă: planul gândit de UE (The Washington Post)

Se pune la cale 'eliminarea' lui Trump din schemă: planul gândit de UE (The Washington Post)

Subiectul a început să fie pus în discuție în Uniunea Europeană după ce Trump a spus că Alianța ar putea fi atacată dacă nu își îndeplinește obligațiile financiare, precizează publicația.

Se discută despre formarea unui complement la nivelul întregului continent al NATO, care ar funcționa atât împreună cu garanțiile de securitate ale SUA, cât și în cazul în care acestea vor fi anulate.

Cei care nu cheltuiesc suficient pentru apărare, așa cum s-a convenit în cadrul NATO, nu merită sprijinul aliaților lor. La un miting de la Conway, în Carolina de Sud, Donald Trump a reiterat acest concept într-o manieră foarte grosolană, ca de altfel și stilul său: fostul preşedinte a spus că nu va ezita să ''încurajeze'' state precum Rusia să ''facă ce dracu vor'' cu țările NATO care nu își respectă angajamentele financiare, reiterându-şi antipatia faţă de țările reticente în a-și crește contribuția la apărare la 2% din PIB, relatează IlSole24Ore citat de Rador Radio România.

O idee pe care Casa Albă a lui Joe Biden - adversarul său în cursa prezidențială din noiembrie - a descris-o drept ''înfricoșătoare și nebună'', în timp ce secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg a precizat că ''NATO rămâne pregătită să-și apere toți aliații. Orice indiciu că aliații nu se vor apăra unii pe alții – a avertizat el – pune în pericol întreaga noastră securitate, inclusiv pe cea a Statelor Unite, și îi supune pe soldații americani și europeni la un risc major''.

În afara Statelor Unite (3,49%), Polonia (3,9%), Grecia (3,01%), Estonia (2,73%), Lituania (2,54%), Finlanda (2,45%), România (2,44%), Ungaria (2,43%) %), Letonia (2,27%), Regatul Unit (2,07%) și Slovacia (2,03%) sunt elevii silitori ai Alianţei.

''Codaşii'' sunt în schimb Luxemburg (0,72%), Belgia (1,13%) și Spania (1,26%). Sub ținta de 2% și deci pe „lista neagră” a lui Trump se mai află: Turcia, Slovenia, Canada, Italia, Portugalia, Cehia, Germania, Danemarca, Norvegia, Olanda, Albania, Croația, Bulgaria, Macedonia de Nord, Muntenegru și Franța (acesta din urmă este de scurt timp la 1,9%). Finlanda, nou membră NATO, este puțin sub 2%, dar s-a angajat să aducă cheltuielile la 2,3% din produsul intern brut și, prin urmare, ar putea conta pe ''scutul'' unei Americi conduse de Trump.

Comentariile dure ale lui Donald Trump despre NATO arată că europenii ar trebui să-şi asume mai multă responsabilitate pentru securitatea lor, dar vor avea în continuare nevoie de alianţa militară transatlantică, a declarat ministrul de Externe leton Krisjanis Karins, citat de Reuters. Karins, un fost prim-ministru al naţiunii sale baltice, care s-a născut şi a crescut în SUA, a declarat într-un interviu pentru Reuters că afirmaţiile lui Trump de săptămâna trecută au fost ”neaşteptat de tăioase”, dar reflectă un sentiment mai larg al SUA de care Europa ar trebui să ţină seama (mai multe, aici).

Premierul olandez în exerciţiu Mark Rutte, favorit pentru a fi următorul secretar general al NATO, a declarat sâmbătă că Europa ar trebui să înceteze să se mai plângă de Donald Trump şi să se concentreze în schimb asupra a ceea ce ar putea face pentru Ucraina, transmite Reuters, relatează News.ro.

Fostul preşedinte al SUA Donald Trump a stârnit indignare în Europa spunând că, dacă va fi reales în noiembrie, nu i-ar apăra de aliaţii NATO care nu vor cheltui suficient pentru apărare.

”Ar trebui să încetăm să ne mai văităm şi să plângem şi să bombănim despre Trump”, a spus Rutte la Conferinţa de Securitate de la München.

El a adăugat: ”Depinde de americani. Nu sunt american, nu pot vota în SUA. Trebuie să lucrăm cu oricine se află pe ringul de dans”.

Rutte a spus că Europa ar trebui, în orice caz, să cheltuie mai mult pentru apărare şi să intensifice producţia de muniţii, nu doar pentru că Trump s-ar putea întoarce. El a spus că Europa trebuie să-şi sporească sprijinul pentru Ucraina, deoarece este în interesul ei.

Rutte, care şi-a anunţat în mod neaşteptat plecarea din politica olandeză în iulie, a spus că nu ştie dacă este considerat un favorit pentru conducerea NATO şi nu ar începe o campanie personală.

"Şi toate acele plânsete şi vaiete despre Trump. Aud asta în mod constant în ultimele două zile. Să nu mai facem asta", a spus Rutte, adăugând că, după ce a discutat cu politicienii americani la Munchen, a fost "prudent optimist" că un ajutor militar american, pachetul care s-a blocat, ar trece în cele din urmă.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, este în funcţie din 2014 şi urmează să demisioneze în octombrie 2024.

Mandatul său a fost prelungit în iulie pentru a patra oară, deoarece cei 31 de membri ai alianţei au optat să rămână cu un lider cu experienţă, mai degrabă decât să încerce să cadă de acord asupra unui succesor, cu războiul Rusiei din Ucraina care face ravagii în pragul NATO.

Înainte ca NATO să decidă să rămână cu Stoltenberg, diplomaţii au spus că Rutte ar fi fost un candidat puternic pentru a-l succeda, dar olandezul a insistat că nu era disponibil la acel moment.

(Fluierul)

Inapoi