12:36 2024-02-12 intpolitic - citeste alte articole pe aceeasi tema
Comentarii Adauga Comentariu

_ Interviu MAS-Ministrul Apărării, Angel Tîlvăr: România nu se află în pericol de război

Interviu MAS-Ministrul Apărării, Angel Tîlvăr: România nu se află în pericol de război

Ministrul Apărării Naţionale, Angel Tîlvăr, precizează, pentru Monitorul Apărării şi Securităţii (MAS), că nu este niciun pericol de război.

Instituţia militară nu are în intenţie şi nu a analizat posibilitatea introducerii unei forme de pregătire militară obligatorie.

De asemenea, Armata României are, în diferite stadii, peste 60 de programe de înzestrare pentru toate categoriile de forţe. În 2024, România va iniţia programul pentru achiziţia aeronavelor F-35 şi se analizează soluţii pentru o nouă armă de asalt.

Militarii voluntari vor beneficia de indemnizaţie lunară, iar la finalul programului vor primi trei câştiguri salariale medii brute. În continuare, ei pot opta pentru rezerva voluntară, militar profesionist sau cadru militar.

MAS: S-a făcut mare vâlvă despre o nouă formă de îndeplinire a serviciului militar, pe bază de voluntariat. Ce le spuneţi tinerilor care ar fi interesaţi de acesta?

Ministrul Apărării: Statul Major al Apărării a iniţiat un proiect de modificare şi completare a Legii nr. 446/2006 privind pregătirea populaţiei pentru apărare, în care se propune introducerea unei noi forme de îndeplinire a serviciului militar activ, în calitate de militar voluntar în termen, pentru care sunt eligibili cetăţenii români, bărbaţi şi femei, cu domiciliul stabil în România, cu vârste cuprinse între 18 şi 35 de ani, care doresc să aibă o pregătire militară. Această formă de pregătire nu va înlocui serviciul militar în calitate de rezervist voluntar, ci vine în completare, ca o formă distinctă.

Proiectul prevede participarea, pe bază de voluntariat, la un program de pregătire militară de bază, cu durata de până la 4 luni, în calitate de militar voluntar în termen. Prin introducerea acestui concept se are în vedere creşterea rezervei de mobilizare, care s-a diminuat progresiv ca urmare a suspendării serviciului militar obligatoriu pe timp de pace.

MApN nu are în intenţie şi nu a analizat posibilitatea introducerii unei forme de pregătire militară obligatorie, ci doar soluţii pe bază de voluntariat.

Conform propunerii legislative, pe timpul derulării programului de pregătire militară de bază, militarii voluntari în termen vor beneficia de cazare, drepturi de echipare şi de hrană, asistenţă medicală şi medicamente, precum şi de indemnizaţie lunară, similare militarilor în termen cu gradul de soldat, şi se vor supune prevederilor legilor şi regulamentelor militare. La finalizarea programul de pregătire, aceştia vor primi o îndemnizaţie reprezentând trei câştiguri salariale medii brute utilizate la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat aferente anului pentru care se face plata, urmând ca centrele militare să îi ia evidenţă şi să îi introducă în rezerva operaţională.

Dacă după terminarea acestui program, tinerii se simt atraşi de armată, ei pot opta pentru rezerva voluntară, sau o carieră de militar profesionist sau cadru militar.

Centrul de pregătire al piloţilor de F-16 de la Feteşti este operaţional. Piloţi români se antrenează, inclusiv pentru misiuni de luptă.

MAS: România este singura ţară din regiune cu un centru de pregătire pentru piloţii de aeronave F-16. Care este stadiul operaţionalizării acestuia?

Ministrul Apărării: România aduce o contribuţie semnificativă pe palierul instruirii, prin găzduirea Centrului european de pregătire F-16, centru dedicat instruirii piloţilor români, din statele aliate şi partenere, inclusiv Ucraina. Cu privire la antrenarea piloţilor ucraineni, aceştia vor începe procesul de instruire la momentul la care vor trece toate etapele premergătoare necesare calificării pentru nivelul de instruire asigurat de Centru.

În acest moment, la Centru se pregătesc doar piloţi români. Un lucru important este dat de faptul că piloţii sunt antrenaţi şi în modulul de luptă.

Marea Neagră este a doua linie de front în războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei şi astfel, riscurile de incidente cauzate de minele marine în derivă, sunt în creştere. MAS: Marea Neagră a devenit un câmp de luptă în războiul de agresiune al Rusiei contra Ucrainei. Cum ne afectează acest lucru?

Ministrul Apărării: Marea Neagră continuă să fie a doua linie de front în războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei şi astfel, riscurile de incidente cauzate de minele marine în derivă sunt în creştere. În cadrul eforturilor de consolidare a securităţii în regiunea Mării Negre am negociat şi semnat, pe 11 ianuarie 2024, Memorandumul de Înţelegere pentru constituirea Grupul Operativ pentru combaterea minelor marine, împreună cu Bulgaria şi Turcia. Până acum au fost distruse peste 90 de mine marine în derivă, din care 5 de Forţele Navale Române. Coordonarea dintre MCM Black Sea şi NATO va fi esenţială, la fel ca şi sprijinul cu capabilităţi şi personal al statelor aliate neriverane, conform prevederilor Memorandumului. Mai multe state membre NATO s-au arătat deja interesate privind posibilitatea de participare la Grupul Operativ MCM Black Sea. MCM Black Sea va menţine o politică a uşilor deschise privind cooperarea cu NATO şi cu statele NATO neriverane, cu respectarea Convenţiei de la Montreux, inclusiv prin participarea acestora cu personal şi capabilităţi.

La nivelul Direcţiei generale pentru armamente sunt active, în diferite stadii, peste 60 de programe de înzestrare pentru toate categoriile de forţe.

MAS: Se vorbeşte mult despre înzestrarea armatei, programele sunt costisitoare, iar nevoile militarilor diversificate. Care este în acest moment starea achiziţiilor militare?

Ministrul Apărării: În prezent, la nivelul Direcţiei generale pentru armamente sunt active, în diferite stadii, peste 60 de programe de înzestrare pentru toate categoriile de forţe, cu accent pe urgentarea intrării în dotarea MApN a sistemelor de armament şi echipamentelor militare aflate în derulare, peste 20 de programe.

Astfel, în acest an şi până în vara anului 2025, toate cele 32 de avioane F-16 din Norvegia vor sosi în România. Primele trei sunt deja recepţionate. Acum ne concentrăm pe tranziţia spre aeronavele F-35, de generaţia a V-a, şi vrem să iniţiem acest program cât mai repede.

Un alt program de succes este cel pentru achiziţionarea a şapte sisteme PATRIOT. Primele patru au fost recepţionate şi unul a fost deja operaţionalizat şi integrat în sistemul naţional de apărare antiaeriană. România a achiziţionat cea mai modernă configuraţie hardware şi software de sisteme PATRIOT aflate în serviciu, configuraţie care a fost testată în luptă şi este capabilă să angajeze toate tipurile de ameninţări aeriene actuale.

Vă vorbeam de pericolele din Marea Neagră şi vreau să menţionez că avem deja misiuni executate cu primul vânător de mine achiziţionat din Marea Britanie. Vânătorul de mine M270 „Sublocotenent Ion Ghiculescu” este prima navă de luptă care intră în dotarea Forţelor Navale după aproximativ 20 de ani, după Fregata „Regina Maria”. În vara acestui an, va ajunge în România şi cel de-al doilea vânător de mine.

Referitor la lansatoarele multiple de rachete HIMARS, din cele trei sisteme achiziţionate, primul batalion a sosit şi execută deja trageri împreună cu aliaţii americani şi francezi, dar sunt venite şi elemente din al doilea sistem.

Vă pot garanta că specialiştii din Ministerul Apărării Naţionale monitorizează toate aceste programe, plus celelalte neamintite, cum ar fi transportorul blindat Piranha, instalaţiile mobile de lansare rachete antinavă, sistemele de drone Bayraktar TB2 şi Watchkeeper, modernizarea aeronavelor IAR-99 şi C-27J Spartan, achiziţia de elicoptere şi vehicule de asalt pentru Forţele Navale etc., lucru deloc uşor, deoarece comenzile au crescut, în timp ce capacitatea de producţie a rămas aceeaşi.

Pentru 2024 ne-am propus iniţierea mai multor programe, cum ar fi o nouă armă de asalt, maşina de luptă a infanteriei, un satelit militar, drone de tip loitering, modernizarea fregatelor, sisteme antidrone.

MAS: Haideţi să vorbim puţin şi de programele aflate în pregătire şi cele pentru care se preconizează pornirea în 2024.

Ministrul Apărării: Este pentru prima dată în ultimele decenii când Armata României are un buget consistent, odată cu decizia de a asigura un minimum de 2% din PIB pentru MApN, începând cu 2017 şi există o majoritate politică care sprijină cu adevărat dotarea militarilor cu cele mai bune sisteme de armament. Pentru 2024 ne-am propus iniţierea mai multor programe, cum ar fi o nouă armă de asalt, maşina de luptă a infanteriei, un satelit militar, drone de tip loitering, modernizarea fregatelor, sisteme antidrone etc. Avem, de asemenea, în pregătire alte 15 programe, printre care avionul multirol de generaţia a cincea, F-35, obuzierul şenilat calibru 155 mm, vehicule tactice blindate, modernizarea navelor purtătoare de rachete cu sistemul NSM, sistemele de rachete antiaeriene cu rază mică şi foarte mică, SHORAD – VSHORAD.

Proiectul de investiţii „Realizare infrastructura Bazei 57 Aeriană din cazarma 888 Mihail Kogălniceanu”, aprobat prin H.G. nr. 366 din 2020, este în valoare totală de aproximativ 12 mld. lei.

MAS: Să revenim la elementul cel mai important într-un război, militarul. Care este stadiul modernizării celei mai importante baze militare din România, cea de la Kogălniceanu?

Ministrul Apărării: Proiectul de investiţii „Realizare infrastructura Bazei 57 Aeriană din cazarma 888 Mihail Kogălniceanu”, aprobat prin H.G. nr. 366 din 2020, este în valoare totală de aproximativ 12 mld. lei, fără TVA. Realizarea investiţiei imobiliare este împărţită în patru etape, iar finalizarea acesteia, în funcţie de alocările bugetare, este estimată a avea loc în aproximativ 20 de ani. Prin proiectul imobiliar se vor realiza lucrări pentru a asigura utilităţile necesare obiectivului de investiţii (branşamente, racorduri, reţele exterioare, devieri ale reţelelor de energie electrică şi gaze naturale etc), amenajarea terenului, realizarea unei piste de decolare-aterizare şi amenajarea zonelor de mişcare aeroportuară. Noua pistă va fi dotată cu punct control pentru zbor, platforme pentru operarea aeronavelor şi sisteme de balizaj şi de radionavigaţie. De asemenea, proiectul imobiliar mai cuprinde facilităţi administrative şi sociale, zone de tranzit şi depozitare, zone pentru mentenanţa aeronavelor, un parc pentru tehnica militară, împrejmuire şi puncte de control pentru acces, drum perimetral de incintă şi drumuri interioare.

Pentru a limita numărul ieşirilor din sistem, avem în vedere unele măsuri salariale, precum actualizarea soldei de grad, acordarea unor îndemnizaţii/bonificaţii pentru păstrarea angajaţilor. MAS: Ce măsuri aţi luat pentru îmbunătăţirea încadrării cu personal?

Ministrul Apărării: A fost mărită cifra de şcolarizare, rezultând pentru Planul de şcolarizare 2024-2025 următoarele locuri: 1.150 pentru ofiţeri în academii şi la cursuri de formare, 816 la colegiile naţionale militare, 570 la maiştri militari, 1.550 la subofiţeri în şcolile militare şi cursuri de formare. Promoţia 2024 va avea 2.200 de absolvenţi, ofiţeri, maiştri militari şi subofiţeri, care vor ajunge, în principal, în structurile prioritare la încadrare. Pentru a limita numărul ieşirilor din sistem, avem în vedere unele măsuri salariale, precum actualizarea soldei de grad, acordarea unor îndemnizaţii/bonificaţii pentru păstrarea angajaţilor, dar şi măsuri non-salariale, referitoare la oportunităţi de dezvoltare profesională şi în carieră, decontarea cheltuielilor de transport, îmbunătăţirea asistenţei medicale, îmbunătăţirea condiţiilor de muncă sau a suportului familial etc.

(Fluierul)

Inapoi