10:02 2023-06-07
intpolitic - citeste alte articole pe aceeasi tema
Comentarii Adauga Comentariu
_ ICCJ îi dă `cu tabla-n cap` ex-ministrului Alexe - Validează ancheta din dosarul celor 22 de tone de tablă cerute ilegal și dispune începerea judecății
ICCJ îi dă `cu tabla-n cap` ex-ministrului Alexe - Validează ancheta din dosarul celor 22 de tone de tablă cerute ilegal și dispune începerea judecății
„În baza art. 346 alin. (2) din Codul de procedură penală, constată legalitatea sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie prin rechizitoriului nr. 176/P/2020 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie, Secţia de combatere a coruptiei, precum şi legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală. Dispune începerea judecătii în cauza privind pe inculpa?ii:
1) - Alexe Costel, trimis în judecată pentru luare de mită, prev. de art. 289 alin. 1 C.pen. rap. la art. 7 lit. a) din Legea nr. 78/2000 şi instigare la infractiunea de delapidare, prev. de art. 47 rap. la art. 295 alin. 1 din C. pen., rap. la art. 308 alin. 1 C.pen., ambele cu aplicarea art. 38 alin.1 C.p.;
2) - Alexe Raluca Elena, trimisă în judecată pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată (2 acte materiale) prev. si ped. de art. 322 alin. 1 C. pen., rap. la art. 321 alin.1 C.pen., cu aplic. art. 35 alin. 1 C.pen., fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată (5 acte materiale), prev. si ped. de art. 322 alin. 1 C.pen., rap. la art.321 alin.1 C.pen., cu aplic. art. 35 alin.1 C.pen., ambele cu aplicarea art. 38 alin.1 C.pen.;
3) - Alexe Mihai, trimis în judecată pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată (2 acte materiale), prev. si ped. de art. 322 alin. 1 C.pen., rap. la art. 321 alin.1 C.pen., cu aplic. art. 35 alin.1 C.pen.;
4) - Alexe Florin, trimis în judecată pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. si ped. de art. 322 alin. 1 C.pen., rap. la art. 321 alin.1 C.pen.;
5) - Grecu Ioan Bogdan, trimis în judecată pentru dare de mită, prev. de art. 290 alin. 1 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, delapidare, prev. de art. 295 C. pen. rap. la art. 308 alin. 1 C.pen, participatie improprie la fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată (2 acte materiale), prev. si ped. de art. 52 alin. 3 C.pen. rap. la art. 322 alin. 1 C.pen. rap. la art. 321 alin.1 C.pen., cu aplic. art. 35 alin.1 C.pen., toate cu aplicarea art. 38 alin.1 C.p;
6) - Gătin Mirela, trimisă în judecată pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. si ped. de art. 322 alin. 1 Cod penal, rap. la art. 321 alin.1 C.p.; 7) - Fătu Nicoleta, trimisă în judecată pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. si ped. de art. 322 alin. 1 C.pen., rap. la art. 321 alin.1 C.pen., participa?ie improprie la fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. si ped. de art. 52 alin. 3 C.pen., rap. la art. 322 alin. 1 C.pen., rap. la art. 320 alin.1 C.pen., ambele cu aplicarea art. 38 alin.1 C.pen. Cu drept de contestaţie în termen de 3 zile de la comunicare. Pronuntată în cameră de consiliu, astăzi, 6 iunie 2023”, se arată în minuta publică din fișa dosarului.
Potrivit acestei decizii ancheta procurorilor DNA nu are vicii procedurale iar probele sunt valide și pot fi readministrate de către judecătorii ICCJ.
Cu toate acestea decizia nu este definitivă și poate fi atacată de apărătorii inculpaților din acest dosar.
Procurorii DNA de la Secția de combatere corupției anunțau în 28 aprilie 2021 punerea oficială sub acuzare a fostului ministru al Mediului (PNL) Costel Alexe dar și pe directorului societății comerciale cu activitate siderurgică.
Astfel, fostul demnitar, la data faptelor exercitând funcția de ministru al Mediului, Apelor și Pădurilor, este cercetat pentru luare de mită și instigare la delapidare în vreme ce directorul de combinat pentru dare de mită și delapidare.
În ordonanța de efectuare a urmăririi penale se arată că în perioada martie-aprilie 2020, suspectul Alexe Costel, în calitate de ministru al Mediului, Apelor și Pădurilor ar fi pretins, în mod direct, de la o persoană din conducerea unui combinat siderurgic, suspect în cauză, mai multe produse din tablă (tablă cutată, țeavă pătrată, țeavă rectangulară și rulouri de tablă) în legătură cu îndeplinirea atribuțiilor sale de serviciu referitoare la alocarea, cu titlu gratuit, către fabrica respectivă, a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră și la monitorizarea măsurilor luate de această fabrică pentru închiderea unui depozit de deșeuri neconforme (haldă de zgură).
Depozitul respectiv este unul dintre cele 68 depozite neînchise pentru care statul român a fost condamnat de Curtea de Justiție a Uniunii Europene, în anul 2018, pentru neîndeplinirea obligației asumate ca stat membru al UE de a le închide cât mai repede. Ca urmare, România trebuie să raporteze periodic situația depozitelor menționate în cuprinsul hotărârii CJUE.
Foloasele respective, în cantitate de 22 tone, ar fi fost primite în zilele de 23 aprilie 2020 și 07 iulie 2020, la punctul de lucru al unei societăți comerciale administrată de o rudă a ministrului.
Surse judiciare afirmau la acel moment pentru STIRIPESURSE că ruda invocată ar fi soția demnitarului.
Surse judiciare afirmau de asemenea pentru STIRIPESURSE că cele 22 de tone de material metalic pretins primit nelegal de către fostul ministru PNL al Mediului, Costel Alexe, ar fi fost tablă zincată de gard, piloni de gard, materiale metalice ce pot fi folosite de altfel și pentru acoperirea unor imobile.
Concret spun sursele citate, zecile de tone de materiale metalic ar fi fost lăsate la societatea administrată de către soția fostului ministru, aceasta fiind ruda pomenită de anchetatorii DNA n comunicatul oficial transmis luni.
La acel mometn moment, afirmau aceleași aceleași surse, femeia avea calitate de martor, ea fiind protejată de altfel prin lege, nefiind obligată să dea declarații n legătură cu activitățile pretins nelegale ale soțului.
Valoarea foloaselor ce ar fi fost primite ca mită de fostul ministru este de aproximativ 103.000 lei și reprezintă contravaloarea produselor siderurgice, a manoperei și a transportului.
Produsele din tablă ar fi fost scoase din patrimoniul combinatului siderurgic din dispoziția persoanei din conducerea fabricii, suspect în cauză, iar remiterea lor ar fi fost disimulată sub forma unor contracte de sponsorizare fictivă.
În rechizitoriul transmis judecătorilor ICCJ DNA arată că la data de 6 aprilie 2020, inculpatul Alexe Costel, în calitate de ministru al Mediului, Apelor și Pădurilor ar fi pretins, în mod direct, de la o persoană din conducerea unui combinat siderurgic, mai multe produse din tablă (tablă cutată, țeavă pătrată, țeavă rectangulară și rulouri de tablă) în legătură cu îndeplinirea atribuțiilor sale de serviciu referitoare la alocarea, cu titlu gratuit, către fabrica respectivă, a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră și la monitorizarea măsurilor luate de această fabrică pentru închiderea unui depozit de deșeuri neconforme (haldă de zgură).
Depozitul respectiv era unul dintre cele 68 de depozite neînchise pentru care statul român a fost condamnat de Curtea de Justiție a Uniunii Europene, în anul 2018, pentru neîndeplinirea obligației asumate ca stat membru al UE de a le închide cât mai repede. Ca urmare, România trebuie să raporteze periodic situația depozitelor menționate în cuprinsul hotărârii CJUE.
Foloasele respective, în cantitate de 22 tone, ar fi fost primite în zilele de 23 aprilie 2020 și 07 iulie 2020, la punctul de lucru al unei societăți comerciale administrată de o persoană apropiată ministrului, inculpată în prezenta cauză.
Valoarea foloaselor ar fi fost primite ca mită de fostul ministru cu acceptul directorului general al societății respective, trimis în judecată în prezenta cauză, și se ridică la suma de 99.956 lei, ce constă în contravaloarea produselor siderurgice, a manoperei și a transportului.
Ulterior, pentru a crea o aparență de legalitate scoaterii din gestiune și remiterii cu titlu de mită a produselor siderurgice, directorul general ar fi determinat două subalterne (trimise în judecată în aceeași cauză) să încheie două contracte de sponsorizare cu o asociație controlată de ceilalți trei inculpați, persoane fizice.
În perioada decembrie 2020 - ianuarie 2021, pentru a-și crea un „alibi juridic” necesar justificării primirii foloaselor necuvenite, aceleași trei persoane au întocmit mai multe documente false (contracte de închiriere, note contabile, etc.).
În cauză s-a dispus instituirea sechestrului asigurător asupra bunurilor primite în contextul de mai sus.
Dosarul a fost trimis spre judecare la Înalta Curte de Casație și Justiție cu propunere de a se menține măsurile asigurătorii dispuse în cauză.
Comentarii:
Adauga Comentariu