16:53 2023-05-31
science - citeste alte articole pe aceeasi tema
Comentarii Adauga Comentariu
_ Examinarea moralității și competiției în știință
_ Examinând moralitatea și competiția în știință
Cum influențează competiția comportamentul moral? Studiile au găsit până acum dovezi atât pentru o influență negativă, cât și pentru o influență pozitivă a competiției asupra comportamentului moral. Cercetătorii de la Innsbruck, Viena, Stockholm și Amsterdam folosesc această întrebare fără răspuns într-un meta-studiu pentru a investiga în ce măsură diferite modele de studiu pot fi responsabile pentru variabilitatea rezultatelor științifice. Studiul a fost publicat recent în jurnalul Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS).
Oare piețele, așa cum a susținut deja Adam Smith, au un efect civilizator și astfel fac participanții de pe piață mai moral? Sau gânditori precum Karl Marx și Thorstein Veblen sunt mai aproape de adevăr și comportamentul moral este subordonat intereselor de profit în economiile de piață? Întrebarea influenței concurenței asupra moralității poate fi urmărită încă de la începutul cercetării moderne în științe sociale, dar încă lipsește un răspuns clar: există atât studii empirice care constată un efect pozitiv al competiției asupra comportamentului moral, cât și cele care arată că opus.
Cercetătorii conduși de Felix Holzmeister, Michael Kirchler și Jürgen Huber de la Universitatea din Innsbruck, împreună cu colegii din Viena, Stockholm și Amsterdam, au folosit această întrebare deschisă ca punct de plecare pentru un meta-studiu recent publicat în PNAS: „Am vrut să folosim această întrebare pentru a investiga cât de mare poate fi variabilitatea rezultatelor cercetării experimentale atunci când aceeași întrebare este abordată cu diferite modele de studiu”, explică Felix Holzmeister de la Departamentul de Economie al Universității din Innsbruck, co. -autorul studiului.
De obicei, studiile experimentale sunt efectuate cu un singur design de studiu; cercetătorii decid modul în care moralitatea și competiția ar trebui să fie reprezentate într-un experiment.
„Pare evident că designul studiului determină direct rezultatul unui studiu, la fel ca eșantionul de respondenți și metoda de analiză. Cu toate acestea, amploarea influenței designului studiului asupra rezultatului este încă în mare parte neclară din cauza lipsei de dovezi empirice”, spune Holzmeister.
Pentru a investiga efectul designului studiului asupra rezultatelor studiului, cercetătorii a lansat un apel către colegi să trimită proiecte de studiu privind problema deliberat deschisă a influenței competiției asupra comportamentului moral – în cele din urmă au ajuns la 45 de experimente diferite, prezentate de 88 de cercetători din 75 de instituții diferite din 18 țări.
Pentru a exclude pe cât posibil alte efecte, subiecții au fost recrutați din același grup de participanți, iar datele din cele 45 de modele de studiu individuale au fost analizate folosind aceleași teste statistice. În total, peste 18.000 de persoane au participat la unul dintre cele 45 de studii prin intermediul unui portal online.
O meta-analiză a celor 45 de rezultate ale studiului individual sugerează un efect negativ slab al competiției asupra comportamentului moral. Cu toate acestea, variabilitatea rezultatelor este substanțială: în timp ce multe dintre studii oferă rezultate nesemnificative, șapte studii indică un efect negativ semnificativ, iar două studii indică un efect pozitiv semnificativ. „Răspunsul la întrebarea privind influența concurenței asupra comportamentului moral depinde astfel în mod esențial de designul de studiu ales”, explică Felix Holzmeister.
Fiecare dintre cele 45 de experimente ar fi putut fi realizat și publicat ca un studiu științific independent. În consecință, tragerea de concluzii dintr-un singur rezultat - bazat pe un singur proiect de studiu - la o afirmație generalizată implică capcane considerabile. Incertitudinea cu privire la faptul dacă un design alternativ al studiului ar fi condus la aceeași concluzie a rămas până acum în cea mai mare parte neconsiderată.
„Confruntarea cu o variație atât de mare a efectelor între modele subliniază faptul că cercetătorii ar trebui să fie atenți în a trage concluzii generalizate dintr-un singur proiect de studiu”, spune Christoph Huber de la Institutul pentru Piețe și Strategie de la Universitatea de Economie din Viena și Business (WU Wien), unul dintre co-autorii studiului.
Abordarea autorilor de la Innsbruck arată o posibilă cale de ieșire din această dilemă: în loc de multe studii independente, abordarea „științei în echipă” permite cercetătorilor să efectueze culegeri de date mult mai mari, în care diferite modele de studiu defensibile sunt implementate sistematic pentru a trage concluzii generalizabile. În acest fel, incertitudinea datorată variabilității rezultatelor din diferite modele de studiu poate fi nu numai măsurată, ci și utilizată în mod specific pentru a accelera procesul de cunoaștere științifică.
Comentarii:
Adauga Comentariu