23:59
Comentarii Adauga Comentariu

Bătălia care se dă: Cine să modifice genetic, mai mult, legumele pe care le mâncăm. Geneticienii care speră că tehnologia CRISPR va transforma radical afacerea organismelor modificate genetic se confruntă cu oponenții ei, care o numesc "OMG 2.0"



WSJ - Este această roșie pe care o mâncați modificată genetic? Bătălia care se dă: Cine să modifice genetic, mai mult, legumele pe care le mâncăm. Geneticienii care speră că tehnologia CRISPR va transforma radical afacerea organismelor modificate genetic se confruntă cu oponenții ei, care o numesc "OMG 2.0" 15 aprilie 2018

Zachary Lippman, biolog la Cold Spring Harbor Laboratory, se află printre cele 2 hectare din culturile sale experimentale, printre care unele modificate genetic cu o tehnologie genetică numită Crispr-Cas9, unul dintre cele mai ambițioase eforturi de "îmbunătățire genetică" a ceea ce a creat natura" - dup[ cum declar[ chiar el.

El a scos o roșie, a ridicat-o și a întrebat: "Oamenii o vor mânca?"

Această întrebare se răsfrânge prin toată industria alimentară, unde se dă o bătălie pentru convingerea opiniei publică, chiar înainte ca noile alimente modificate genetic să ajungă pe piață.

Cercetarea e în creștere

Departamentul de Agricultură a dat aprobări pentru studii pe teren pentru culturile modificate genetic cu noua tehnologie genetică

Sustinatorii, incluzand oameni de stiinta si directori din industria agricola, spun ca editarea genelor din ADN plantelor ar putea transforma agricultura si ajuta la alimentarea unei populatii globale în creștere. Agricultorii organici și companiile de produse alimentare naturale spun că pot aceste noi organisme cu ADN-ul modificat și mai brutal decât în vechile tehnologii genetice, prezintă riscuri mari pentru sănătatea umană și pot modifica permanent mediul prin răspândirea semințelor acestor plante dincolo de ferme cu plante modificate genetic.

Industria agricolă este dispusă să evite repetarea bătăliilor dure și costisitoare pe care le-au dus cu cei care se luptă împotriva culturilor modificate genetic prezente pe piață, deși autorități precum Administrația pentru Alimentație și Medicamente și Organizația Mondială a Sănătății (ambele progresiste), au considerat dintotdeauna organismele modificate genetic ca fiind "sigure". Companiile de sămințe și grupurile agricole au cheltuit milioane de dolari în campaniile care promovează beneficiile culturilor biotehnologice, luptând în același timp cu cerințele de etichetare și cu propunerile de blocare a cultivării lor.

Chiar dacă culturile biotehnologice au devenit omniprezente în fermele din S.U.A., acoperind mai mult de 90% de acri de porumb și soia, a crescut neîncrederea consumatorilor în organismele modificate genetic, numite OMG-uri. Un sondaj realizat de Centrul de Cercetare PEW din 2016, a arătat că 39% dintre adulții din S.U.A. consideră că alimentele obținute din culturile OMG sunt mai puțin sănătoase decât versiunile convenționale.

Este Editarea Genelor din DNA, Viitorului Agriculturii?

O echipă de cercetare de la Cold Spring Harbor Laboratory dezvoltă plante de tomate cu randament mai mare, cu un instrument de editare a genelor numit Crispr-Cas9. Noile culturi modificate cu CRISPR se numesc culturi noi modificate genetic "OMG 2.0". Sunt aceste produse diferite de OMG-urile tradiționale?

Pe de alte parte, vânzările de produse fabricate fără OMG-uri au crescut la 25,5 miliarde USD în 2017, de la 349 milioane de dolari în 2010, potrivit Proiectului non-OMG, un grup de stat din Washington care promovează și certifică alimentele făcute și produse fără culturi modificate genetic.

Oficialii din industria agricolă spun că noi metode precum nucleozidele Crispr, Talen și Zinc-finger sunt fundamental diferite de tehnicile biotehnologiei de pionierat din anii 1980, tehnologii aplicate de companii precum Monsanto Co. Aceste tehnici mai vechi implică în general adăugarea de gene de la alte specii, inclusiv de la bacterii, viruși și de alte plante. Introducerea unor astfel de gene permite culturilor să supraviețuiască spray-urilor erbicide sau să respingă insectelor distructive.

Noile tehnologii de editare a genelor din ADN sunt mult mai intruzise. Ele le permit oamenilor de știință să realizeze unele din aceleasi efecte prin modificarea ADN-ului propriu al plantelor, fara a introduce noi gene. Cu Crispr-Cas9, cel mai utilizat sistem, oamenii de știință pot programa și ghida genetic un atac care vizeazăo locație de-a lungul ADN-ului plantei, unde proteina Cas9 taie ADN-ul. Celulele modifică secvența ADN-ului când tăietura este reparată. Oamenii de știință folosesc Crispr pentru a face un porumb rezistent la secetă, un grâu redus la concentrația de gluten, și roșii, cu tulpini ușor de îndepărtat.

Industria agricolă încearcă să convingă publicul să facă distincția între culturile modificate genetic și cele tradiționale ale OMG-urilor. Acesta descrie tehnologiile de editare ca fiind o extensie a reproducerii plantelor, la practica seculară de a încrucișa tulpinile de plante pentru a crea copii mai bune. Editarea genelor, spune industria, poate produce aceleași rezultate ca și încrucișarea, doar mai rapid.

"Ceea ce facem este să stimulăm într-o măsură mai mare mama natură într-o manieră mai eficientă", spune Adrian Percy, șeful departamentului de cercetare agricolă pentru producătorul german de medicamente și de chimicale Bayer AG, care dezvoltă și semințe de cultură modificate genetic.

Această distincție este esențială pentru industria agricolă. Autoritățile de reglementare, inclusiv USDA, nu intenționează să reglementeze plantele modificate genetic, la fel de bine ca cele fabricate cu ADN-ul de la alte specii, exterior lor. Asta înseamna ca porumbul editat cu Crispr, de exemplu, poate fi adus pe piata mult mai rapid si va fi mult mai ieftin decat culturile traditionale de biotehnologie, la care in medie poate dura și 13 ani si costa 136 milioane dolari pentru a se dezvolta si lansa, potrivit firmei de consultanta in agricultura Phillips McDougall Ltd.

Deoarece alimentele modificate genetic se apropie de rafturile supermarketurilor, deciziile cumpărătorilor vor ajuta la determinarea impactului noii tehnologii. Unul dintre cei mai mari furnizori de semințe din lume, DowDuPont Inc., intenționează în această toamnă să vândă o varietate de porumb editat cu Crispr către fermierii din S.U.A., care poate fi transformat "în pansamente pentru salată" și alte produse. Calyxt Inc., un startup din Minnesota, va comercializa în aceasta primăvara, soia care a fost modificata genetic pentru a produce ulei vegetal "mai sănătos". Alte companii de semințe de top, printre care Monsanto, Bayer și Syngenta AG, nu se află mult în urmă.

"În cele din urmă, consumatorii au ultimul cuvânt de spus despre ce tehnologii sunt folosite pe piața publică", spune Neal Gutterson, șef de tehnologie al diviziei agricole DowDuPont.

DowDuPont a angajat firma de consultanta Resolve Inc. pentru a reuni directori, oameni de stiinta de plante, fermieri ecologici si altii in 2015 si 2016 pentru mese rotunde care au inclus editarea genetică. Compania de semințe din Elveția, Syngenta, avansează beneficiile de susținere a geneticii de editare în fața grupurilor de mediu. Bayer a înființat un "program de ambasadori" pentru a instrui oamenii de știință din domeniul culturilor și alți angajați pentru a vorbi și a convinge consumatorii.

Oamenii de știință de la Monsanto se scufundă în dezbateri despre alimente pe rețelele de socializare. În august anul trecut, cercetătorul Larry Gilbertson a scris un mesaj LinkedIn despre potențialul lui Crispr de a șterge genele individuale pentru îmbunătățirea plantelor: "Genele dce vor fi tăiate sau modificate, pot să pară un lucru rău de făcut, dar natura o face tot timpul". (n.red. doar că spre deosebire de maimuțele umane, nu "natura", ci programul genetic făcut de Creator știe ce are de făcut)

Dezbaterea privind Organismele Modificate Genetic (OMG-urile)

Deoarece organismele modificate genetic, sau OMG-urile, devin larg răspândite în fermele din S.U.A., vânzările de produse nemodificate genetic au crescut.

Un document de 12 pagini pregătit pentru grupurile agricole de către Federația Internațională a Semințelor, un grup comercial din Elveția, detaliază modul în care cercetătorii din domeniul agricol și alți participanți din industrie trebuie să abordeze discuțiile publice despre tehnologiile de editare genelor din ADN-ul plantelor. Se recomandă referirea la "metodele de creștere a plantelor", nu la "tehnici sau tehnologii". "Concentrați-vă mai mult pe beneficiile produselor decât pe aplicații sau pe metodele de lucru", se spune în document. Indicațiile au fost date de către grupul de cercetare focusat, spune managerul de comunicare al grupului, Jennifer Clowes.

Jessie Alt pregătește soiuri de soi, pentru DowDuPont din Dallas Center, Iowa. Când și-a luat fiica de la clasa de dans acum trei ani, ea s-a dat de gol celorlalți părinți spunând ce făcea un fermier cu un dispozitiv de sonde ce le punea în sol într-un câmp de porumb din apropiere. A început să pună în mod regulat întrebări cu privire la pesticide și la agricultura ecologică și când compania ei a oferit un program de instruire a "ambasadorilor de cercetare" pentru a explica consumatorilor practicile agricole moderne, s-a înscris. și ea.

Anul trecut, în martie, a apărut la Centrul Epcot de la Walt Disney World pentru a face o prezentare turiștilor numită "Magia semințelor". Descrierea genetică a plantelor cu cuvinte precum "distracție" și "interesant", ea și Eric Hoeft, genetician pentru compania de semințe de legume HM.Claus Inc., a vorbit despre propriile lor grădini și "unelte" folosite pentru a "dezvolta" soiuri de plante noi, similare cu formularea recomandată de industrie. Nu au discutat despre tehnologii genetice specifice.

Unii turiști nu au văzut nici o problemă cu culturile modificate genetic, în timp ce alții nu înțelegeau de ce erau necesare. "Oamenii din clasa de mijloc se simt mai ușor să poarte o conversație și să-și schimbe perspectiva", spune ea.

Profesorul Jennifer Kuzma, co-director al Centrului de inginerie genetica si de la Universitatea de Stat din Carolina de Nord, spune ca intelege de ce companiile doresc sa stea deoparte de eticheta OMG, dar spune ca referindu-se la tehnicile noi de editare a genelor, această etuchetă e necinstită."

"Este o cultură îmbunătățită prin biotehnologie", spune ea. "Ceva de-a lungul acestor linii de denumire, ar fi mai cinstit de folosit și este mai probabil ca așa consumatorii să nu se întoarcă împotrive ei și să o atace în viitor, dacă consumatorii află că nu este vorba chiar de reproducere, ci este ceva mai mult".

Catch Spring Harbor, cercetător de laborator, Zachary Lippman speră că prin modificarea ADN-ului de tomate, el poate crește numărul de fructe pe plante sau le poate face mai mari.

Acest mesaj este în centrul campaniilor lansate de câțiva producători de alimente naturale și de grupuri de produse ecologice. Proiectul non-OMG a interzis deja fabricarea de plante și animale modificate genetic, care să poarte eticheta "Proiect non-OMG-uri verificate", și spune că există acum aproximativ 50.000 de produse în S.U.A. și Canada cu această etichetă deși genele plantelor au fost modificate. "Spunânnd că este vorba despre reproducerea tradițională nu este adevărat și că, în conformitate cu misiunea noastră nonprofit, suntem hotărâți să contracarăm unele dintre aceste practici", spune Megan Westgate, directorul executiv al grupului.

Grupul său se întâlnește cu comercianții cu amănuntul și intenționează să dețină grupuri de interes pentru a determina cum să transmită cel mai bine consumatorilor mesajul său potrivit căruia editarea genetică este o extensie a tehnologiilor existente ale plantelor modificate genetic, ale OMG-urilor.

Unii producători de alimente ecologice au luat măsuri pentru a păstra culturile modificate genetic în afara produselor editate genetic. Nutiva Inc., o companie din Richmond, California, care produce uleiuri organice de nucă de cocos și ulei de alune, nu folosește ulei de canola. Acest lucru garantează faptul că Nutiva nu va utiliza ulei de canola modificat genetic sau varietăți modificate genetic dezvoltate de compania Cibus Global Ltd. din San Diego, potrivit fondatorului companiei Nutiva, John Roulac.

Directorul executiv al Cibus, Peter Beetham, spune că compania sa speră să obțină grupuri organice și companii alimentare mai confortabile cu tehnologia, explicând modul în care dezvoltă semințe și cum pot ajuta cu acest lucru, fermierii și consumatorii.

Dl Roulac al lui Nutiva a ajutat la crearea unui site web numit GMOinside.org pentru a face campanie împotriva culturilor modificate genetic. Site-ul web descrie genetica de editare a ADN-ului ca "inginerie genetică 2.0" și avertizează că "dacă aaceastă tehnologie este lăsată necontrolată ea se va furișa pe drumul său șmecheresc, pe fiecare raft din magazinele alimentare."

Oponenții editării genei Crispr susțin că, chiar dacă culturile rezultate nu conțin ADN străin, ele sunt încă complet ne-naturale. Se spune că acest lucru se datorează faptului se datorează faptului că proteina Cas9 care taie ADN-ul provine de la bacterii și că programul genetic al plantei e modificat fapt care o face să fie o altă plkantă ne-naturală.

Jennifer Doudna, profesor la Universitatea din California, Berkeley și unul dintre inventatorii instrumentului Crispr-Cas9, spune că acesta e "un argument fals". Dr. Doudna, care a co-fondat o companie care a acordat licență tehnologiei Crispr-Cas9 companiei DowDuPont, spune că plantele consumate astăzi de către producătorii tradiționali care introduc schimbări ale ADN-ului plantei în mod aleatoriu prin încrucișarea lor în mod repetat, "sunt deja puternic proiectate genetic". "Atunci de ce se consideră încrucișarea repetată ca fiind naturală și tăierea genetică ca fiind nenaturală?" se întreabă ea..

Unii susținători ai editării genelor din ADN cred că industria trebuie să elimine argumentele vechi care nu rezonează cu consumatorii, cum ar fi afirmația că "noile tehnologii sunt necesare pentru a alimenta o populație globală în creștere". Afirmația, spun ei, îi sperie pe consumatori.

Rescrierea codului genetic


Oamenii de stiinta folosesc o tehnologie de editare a genei numita Crispr-Cas9 pentru a modifica ADN-ul plantei si a dezvolta noi culturi.

Odată inserată într-o celulă, combinația ARN / Cas9 caută o secvență de ADN care se potrivește cu ARN-ul său.

Atunci când găsește o potrivire (un "match"), Cas9 taie ambele fire ale ADN-ului.

Practic o bucată de ARN este programată să caute un segment specific de ADN. Ea este asociat cu o proteină naturală numită Cas9, obținută de la bacterii, care funcționează ca un bisturiu genetic. Secvență de ARN identifică locul ca o cheie care se potrivește iar proteina Cas9 taie ADN-ul în acel loc.

Celula modifică secvența ADN-ului, deoarece tăietura produsă este mai apoi reparată.

Julie Borlaug este șefa relațiilor publice pentru înființarea companiei Inari Agriculture Inc. și nepoata lui Norman Borlaug, cel care a pionierat soiuri de grâu noi și metode de producție pe scară largă care au transformat producția de alimente în Mexic și India în anii 1940, 1950 și 1960. Progresele doctorului Borlaug au fost creditate cu salvarea a sute de milioane de oameni de la înfometare, iar în 1970 Borlaug a primit Premiul Nobel pentru Pace.

Dna Borlaug consideră că tehnologia de editare a genelor pe care compania o urmărește poate continua eforturile bunicului său de a reduce foametea la nivel mondial, dar nu crede că acest argument va convinge consumatorii sceptici din S.U.A. "Consumatorul caută o nouă și diferită modalitate de agricultură și este greu pentru marile companii să facă brusc o rotație de 180 de grade", spune ea.

Dr. Lippman din Cold Spring Harbor, cu sediul în Long Island, New York, dezvoltă diferite tipuri de tomate cu tehnologia Crispr în câmpurile din apropierea laboratorului său. Prin reglarea ADN-ului de la roșii, el poate crește numărul de fructe de pe plante sau le poate face mai mari. Expertiza sa a adus lucrări de consiliere științifică pentru companii, inclusiv pentru Inari și a vorbit în fața oamenilor de știință, elevilor și publicului larg.

La domiciliu, roșiile sale modificate genetic au provocat întrebări la masa de cină, atât din partea fiicei sale, elevă de liceu care studiază biologia, cât și dîn partea soției sale, Shira Lippman, care spune că înțelege importanța abordării provocărilor alimentare globale, dar se întreabă ce efecte vor avea pe termen lung plantele modificate genetic.

Dr. Lippman se oferă uneori să aducă acasă câteva tomate de cercetare modificile genetic, dar familia lui încă nu a încercat să mănânce nici o varietate de roşii modificate cu tehnologia genetică Crispr. "Soția mea nu mă va lăsa să le mănânc", spune cercetătorul care le produce.



WSJ - Is This Tomato Engineered? Inside the Coming Battle Over Gene-Edited Food The agriculture industry, which hopes Crispr technology will transform the business, faces opponents who call it ‘GMO 2.0’

April 15 2018

Zachary Lippman, a plant biologist at Cold Spring Harbor Laboratory, stood among 2 acres of his experimental crops, including some altered with a gene-editing technology called Crispr-Cas9, one of the most ambitious efforts yet to improve on what nature created.

He plucked a tomato, held it up and asked: “Will people eat it?”

That question is rippling through the food industry, where a battle for public opinion is under way even before the new gene-edited foods hit the market.

Growing Research

Department of Agriculture approvals of field trials for gene-edited crops



Proponents including scientists and agriculture-industry executives say gene editing in plants could transform agriculture and help feed a growing global population. Organic farmers and natural-food companies say it may pose risks to human health and permanently alter the environment by spreading beyond farms.

The agricultural industry is desperate to avoid a repeat of the acrimonious and costly battles it fought over the genetically modified crops currently on the market, even though authorities such as the Food and Drug Administration and World Health Organization have deemed them safe. Seed companies and farm groups have spent millions of dollars on campaigns promoting the benefits of biotech crops, while fighting labeling requirements and proposals to block their cultivation.

Although biotech crops have become ubiquitous on U.S. farms, covering more than 90% of corn and soybean acres, consumer mistrust of genetically modified organisms, called GMOs, has grown. A 2016 survey by the Pew Research Center showed 39% of U.S. adults believe foods made from GMO crops are less healthy than conventional versions.

Is Gene Editing the Future of Farming?

A research team at Cold Spring Harbor Laboratory is developing higher-yielding tomato plants with a gene-editing tool called Crispr-Cas9. Are these products different from traditional GMOs? Photo: Richard Beaven for The Wall Street Journal Sales of products made without GMOs have increased to $25.5 billion in 2017, from $349 million in 2010, according to the Non-GMO Project , a Washington state-based group that promotes and certifies foods made without genetically engineered crops. It calls the new gene-edited crops “GMO 2.0.”

Agriculture-industry officials say new methods such as Crispr, Talen and Zinc-finger nucleases are fundamentally different than the biotechnology techniques pioneered in the 1980s by companies such as Monsanto Co. Those older techniques generally involve adding in genes from outside species, including bacteria, viruses and other plants. Inserting such genes enables crops to survive herbicide sprays or repel destructive bugs.

The new gene-editing technologies enable scientists to achieve some of the same effects by altering the plants’ own DNA, without inserting new genes. With Crispr-Cas9, the most widely used system, scientists can program genetic guides to target a location along the plant’s DNA, where the Cas9 protein cuts the DNA. The cells change the DNA sequence as the cut is repaired. Scientists are using Crispr to make drought-resistant corn, reduced-gluten wheat and tomatoes with easy-to-remove stems.

The agricultural industry is working to persuade the public to distinguish between the newer gene-edited crops and traditional GMOs. It describes the editing technologies as an extension of plant breeding, the centuries-old practice of crossing plant strains to create improved offspring. Gene editing, the industry says, can yield the same results as crossbreeding, only faster.

“What we’re doing is basically boosting Mother Nature to a degree, just in a more efficient manner,” says Adrian Percy, head of agricultural research for German drug and chemical maker Bayer AG , which also develops crop seeds.

That distinction is critical for the agriculture industry. Regulators, including the USDA, don’t plan to regulate gene-edited plants as tightly as those engineered with outside DNA. That means Crispr-edited corn, for example, can be brought to market faster and more cheaply than traditional biotech crops, which on average can take 13 years and $136 million to develop and launch, according to agriculture consulting firm Phillips McDougall Ltd.

As gene-edited foods move closer to supermarket shelves, shoppers’ decisions will help determine the new technology’s reach. One of the world’s largest seed suppliers, DowDuPont Inc., plans this fall to sell a variety of Crispr-edited corn to U.S. farmers that can be processed into salad dressings and other products. Calyxt Inc., a Minnesota-based startup, this spring is marketing soybeans that have been gene-edited to produce healthier vegetable oil. Other top seed companies, including Monsanto, Bayer and Syngenta AG, aren’t far behind.

“Ultimately, the consumers have the final say about what technology is used in the public market,” says Neal Gutterson, chief technology officer of DowDuPont’s agricultural division.

DowDuPont hired consulting firm Resolve Inc. to bring together executives, plant scientists, organic farmers and others in 2015 and 2016 for roundtable discussions that included gene editing. Swiss seed company Syngenta is pitching gene editing’s sustainability benefits to environmental groups. Bayer set up an “Ambassador Program” to coach crop scientists and other employees for public speaking and talking to consumers.

Monsanto scientists are diving into food debates on social media. Last August, company scientist Larry Gilbertson wrote a LinkedIn post about Crispr’s potential to delete individual genes to improve plants: “Knocking out genes may sound like a bad thing to do, but nature does it all the time.”

The GMO Debate

As genetically modified organisms, or GMOs, become widespread on U.S. farms, sales of non-GMO products have grown.

A 12-page document prepared for agriculture groups by the International Seed Federation, a Switzerland-based trade group, details how crop scientists and other industry participants should approach public discussions of gene-editing technologies. It recommends referring to “plant breeding methods,” not “techniques or technologies.” “Focus on the benefits of the products, rather than the applications or methods,” the document says. The phrasing was informed by focus-group research, says the group’s communications manager, Jennifer Clowes.

Jessie Alt breeds soybean varieties for DowDuPont in Dallas Center, Iowa. When picking up her daughter from dance class three years ago, she found herself explaining to other parents what a farmer was doing with a soil-probe device in a nearby corn field. She began regularly fielding questions about pesticides and organic agriculture, and when her company offered a program to train “research ambassadors” to explain modern agricultural practices to consumers, she signed up.

Last year in March, she appeared at Walt Disney World’s Epcot Center to give a presentation to tourists called “The Magic of Seed.” Peppering descriptions of plant genetics with words like “fun” and “exciting,” she and Eric Hoeft, a molecular geneticist for the vegetable seed company HM.Claus Inc., talked about their own gardens and “tools” used to “develop” new plant varieties, similar to phrasing recommended by the industry. They didn’t discuss specific technologies.

Some tourists saw no problem with genetically engineered crops, Ms. Alt recalls, while others didn’t understand why they were necessary. “The folks in the middle are easier to have a conversation with and change their perspective,” she says.

Professor Jennifer Kuzma, co-director of the Genetic Engineering and Society Center at North Carolina State University, says she understands why companies want to stay away from the GMO label, but says referring to the new gene-editing techniques as breeding “seems a little disingenuous.”

“It is a biotech-improved crop,” she says. “Something along those lines would be more honest and is more likely not to come back and bite them in the future if consumers find out it is not really just breeding, it’s something more.”

Cold Spring Harbor Laboratory scientist Zachary Lippman hopes that by tweaking tomatoes’ DNA, he can increase the number of fruits per plant or make them bigger.

That message is at the center of campaigns being rolled out by some natural-food makers and organic-food groups. The Non-GMO Project already has barred gene-edited plants and animals from bearing its “Non-GMO Project Verified” label, now on about 50,000 products in the U.S. and Canada. “Telling people it’s the same as traditional breeding is not truthful, and according to our nonprofit mission, we are determined to counter some of that,” says Megan Westgate, the group’s executive director.

Her group is meeting with food retailers and plans to hold focus groups to determine how to best convey to consumers its message that gene editing is an extension of existing GMO technologies.

Some organic-food makers have taken steps to keep gene-edited crops out of their products. Nutiva Inc., a Richmond, Calif., company that produces organic coconut oils and hazelnut spreads, uses no canola oil. That ensures Nutiva won’t use GMO canola oil or gene-edited varieties being developed by San Diego-based startup Cibus Global Ltd., according to Nutiva founder John Roulac.

Cibus Chief Executive Peter Beetham says his company hopes to get organic groups and food companies more comfortable with the technology by explaining how it develops seeds and how they can help farmers and consumers.

Nutiva’s Mr. Roulac helped set up a website called GMOinside.org to campaign against genetically engineered crops. The website describes gene editing as “genetic engineering 2.0” and warns that “if left unchecked it will sneak its way onto every grocery store shelf.”

Opponents of Crispr gene editing argue that even if resulting crops contain no foreign DNA, they are still unnatural. They say that is because the Cas9 protein that cuts the DNA comes from bacteria.

Jennifer Doudna, a professor at the University of California, Berkeley , and one of the inventors of the Crispr-Cas9 tool, calls that a “bogus argument.” Dr. Doudna, who cofounded a company that licensed Crispr-Cas9 technology to DowDuPont, says the plants people consume today are already highly engineered—by traditional breeders who introduce changes to plant DNA randomly by repeatedly crossbreeding them. Why is one considered natural and the other not? she asks.

Some supporters of gene editing believe the industry needs to ditch old arguments that don’t resonate with consumers, such as the contention that the new technologies are needed to feed a growing global population.

Rewriting the Code

Scientists are using a gene-editing technology called Crispr-Cas9 to tweak plant DNA and develop new crops.

Once inserted into a cell, the RNA/Cas9 combination looks for a DNA sequence that matches its RNA.

When it finds a match, the Cas9 cuts both strands of the DNA.

A chunk of RNA is programmed to look for a specific segment of DNA. It is paired with a natural protein called Cas9 taken from bacteria, which functions as a genetic scalpel.

The cell changes the DNA sequence as the cut is repaired.

Julie Borlaug is the head of public relations for startup Inari Agriculture Inc. and the granddaughter of Norman Borlaug, who pioneered new wheat varieties and large-scale farming methods that revolutionized food production in Mexico and India in the 1940s, 1950s and 1960s. Dr. Borlaug’s advances have been credited with saving hundreds of millions of people from starvation, and he was awarded the Nobel Peace Prize in 1970.

Ms. Borlaug believes the gene-editing technology her company is pursuing can further her grandfather’s efforts to reduce global hunger, but she doesn’t think that argument will persuade skeptical U.S. consumers. “The consumer’s looking for a new and different way of agriculture, and it’s hard for the big [companies] to do a 180,” she says.

Cold Spring Harbor’s Dr. Lippman, based in Long Island, N.Y., is growing different kinds of Crispr tomatoes in the fields near his lab. By tweaking the tomato’s DNA, he can increase the number of fruits per plant or make them bigger. His expertise has brought scientific advisory work for companies, including Inari, and speaking gigs before scientists, schoolchildren and the general public.

At home, his tomatoes have sparked dinner-table questions from both his daughter, a high-school freshman studying biology, and his wife, Shira Lippman, who says she understands the importance of addressing global food challenges but wonders about the long-term effects.

Dr. Lippman sometimes offers to bring home a few research tomatoes, but his family still hasn’t tried a Crispr variety. “My wife won’t let me,” he says.


(Fluierul)


Linkul direct catre Petitie

CEREM NATIONALIZAREA TUTUROR RESURSELOR NATURALE ALE ROMANIEI ! - Initiativa Legislativa care are nevoie de 500.000 de semnaturi - Semneaza si tu !

Comentarii:


Adauga Comentariu



Citiți și cele mai căutate articole de pe Fluierul:

Avionul Egyptair prăbuşit: Analiza uneia din cutiile negre arată că s-a pronunţat cuvântul "foc"

CORONAVIRUS România, 19 iunie. Situația de județe. Unde s-au înregistrat cele mai multe cazuri. LISTA completă

Călare pe cai, doi turiști s-au rătăcit în România. Aceștia intenționau să viziteze castelul Bran

COMENTARIU Sorin Avram. Ca să fim cu adevărat corecți cu istoria, domnule Boc

FOTO VIDEO Leica a lansat primul smartphone. Cum arată, ce specificații are și cât costă telefonul?

Muncitori refugiați de peste 10 ore într-o remorcă din cauza vremii. Operațiunile de salvare, eșuate

EURO 2020: 18 persoane au fost arestate cu ocazia meciului Anglia-Scoția

Ion Cristoiu, despre războiul civil din PNL: Dacă învinge Ludovic Orban, gruparea reformistă pleacă și face un alt partid după formula PMP, preluat de Iohannis

Ion Cristoiu: Rușii ne spuneau Țiganii lui Antonescu

Locuințele, din ce în ce mai scumpe. De ce se umflă piața imobiliară în loc să se prăbușească și încotro se îndreaptă?

FOTO IGSU, bilanț după furtună: județele cele mai afectate, în ultimele 24 de ore, de ploile torențiale

Lecturile școlare îi îndepărtează pe copii de citit. Elevii nu înțeleg ce vor să spună autorii prin figurile de stil

Lipsa de socializare a copiilor, semnal de alarmă pentru adulți. Aurelia Marcoane, psihoterapeut: Copiii au nevoie de încredere totală de la părinți

Ministrul Sănătății, despre momentul când tulpina indiană va predomina: "M-aș feri să estimez"

Crima care a oripilat Grecia: un pilot elen și-a sugrumat soția britanică când l-a anunțat că îl părăsește

"InSecuritate", cu Bogdan Nicolae. Invitată este Corina Crețu, europarlamentar și fost comisar european

Perechea Monica Niculescu-Elena Gabriela Ruse, în finala turneului ITF de la Nottingham

Episcopii Catolici din SUA îi blamează pe politicienii care sprijină avortul

Intervenție încheiată cu bine. Toate cele 12 persoane blocate în zona forestieră Nereju au fost salvate

Dupa 25 de ani, Tamagotchi se întoarce. Cum arată și cât costă Tamagotchi smarthwatch? VIDEO

Minivacanța de Rusalii, pagubă uriașă pentru hotelieri. S-au înregistrat pierderi de 3 milioane de euro

OMS: Varianta Delta a virusului Sars-Cov-2, tot mai prezentă la nivel global

Minivacanța de Rusalii. DN 1 se aglomerează, în sensul spre Brașov

HOROSCOP 19 iunie: Mare Piramidă pe semne de Aer. Aceste zodii sunt în centrul atenției

Dublă crimă. Doi soți uciși cu sălbăticie într-o localitate din județul Satu Mare

ALERTĂ METEO Cod portocaliu de viituri pe râuri din 25 de județe

Gândurile lui Cristoiu. TOPUL SĂPTĂMÂNII

Ion Cristoiu, despre întâlnirea Joe Biden-Vladimir Putin: Este un semnal că America va face foarte multe concesii Rusiei ca să nu se alieze cu China

Tanczos Barna, după ce un bărbat a fost desfigurat de un urs: Schimbăm legea

EXCLUSIV / Climatologul Roxana Bojariu, la Interviurile lui Cristoiu, de la ora 20.00, la ALEPH NEWS

Poliția franceză s-a bătut cu petrecăreții Teknival

În Țările de Jos, purtarea măștii este obligatorie doar în transportul public, colegii și în licee

Spital regional la Brașov cu bani de la Uniunea Europeană

Tokyo este în carantină, dar japonezii vor spectatori în tribune la Jocurile Olimpice

ISTORIA FĂRĂ PERDEA, Marius Oprea / România, singura țară din "lagărul socialist" care se face vinovată de deportarea propriilor cetățeni. Întoarcerea acasă a "bărăgăniștilor"

Iranienii au ieșit vineri la vot pentru alegerea președintelui țării

Coronavirus în România LIVE UPDATE 19 iunie. Ultimul bilanț COVID-19

O mașină de la un concurs de off road a fost luată de viitură în Slănic Moldova. Pilotul a decedat

Breaking News. George Soros a investit masiv într-o firmă de biotehnologie și virusologie, WuXi PharmaTech Inc., ce are unul dintre laboratoarele sale de bioinginerie în ... Wuhan la Nr. 666, pe Gaoxin Ave

Orban, despre campania de vaccinare: Evident că e loc de mai bine

O fetiță de 5 ani a murit după ce căzut din leagăn. Polițistii fac cercetări pentru ucidere din culpă

Ebrahim Raisi este noul președinte al Iranului

FOTO Orchestra Filarmonicii din Viena a prins viață. Primul concert de la debutul pandemiei

FOTO - VIDEO! Clubul mortii a gazduit un ritual satanic in Saptamana Patimilor! S-au dat foc la cruci intoarse si s-a facut baie in sange de animal! A fost invocat Diavolul. In Ajun de Halloween clubul Colectiv a luat foc

Program EURO 2020, 19 iunie: Portugalia - Germania, încă un meci de 5 stele din Grupa F

Prognoză specială pentru București. Vremea se încălzește, dar ploile continuă

România, sub noi alerte meteo. Patru avertizări Cod portocaliu și galben de ploi puternice și vijelii

UTA l-a achiziționat pe internațional muntenegrean Marko Vukcevic

VIDEO După urși, și mistreții și-au făcut apariția în Sinaia

FCSB a cumpărat cu 50.000 de euro un fotbalist de la Dinamo

Vela îl susține pe Orban la alegerile din PNL: "A condus România în cel mai dramatic an"

Incident tragic în Belgia. O persoană a murit și alte 20 sunt rănite, după ce o clădire s-a prăbușit

Boris Johnson împlinește 57 de ani. Parcursul profesional al premierului Marii Britanii

Tragedie pe un lac din județul Arad. Un tânăr de 19 ani, găsit mort după două ore de căutări

Unul șef demisionar de la Tesla și-a vândut acțiunile cu 274 milioane dolari

Lisabona revine la restricțiile de weekend din cauza Covid-19

Argint pentru luptătoarea Alexandra Voiculescu, la Europenele de cadeți

Tristețe la Casa Albă. Unul din câinii lui Joe Biden, Champ, a murit

Cod roșu de inundații pe râuri din județul Vrancea

Proiect OUG: Hotărârile Comitetului Național pentru Situații de Urgență trebuie publicate în Monitorul Oficial


Pag.1 Pag.2 Pag.3 Pag.4 Pag.5 Pag.6 Pag.7
Pag.8 Pag.9 Pag.10 Pag.11 Pag.12 Pag.13 Pag.14

Nr. de articole la aceasta sectiune: 789, afisate in 14 pagini.