„Le cerem scuze bucureștenilor, dar facem asta și pentru ei”, spun angajații STB.

Reportaj Libertatea.ro din depourile STB. Versiunea angajaților aflați în grevă: „Călătorul nu știe cum ne chinuim noi să tragem de volan sau să mergem fără frâne”

În fața acuzațiilor autorităților că în spatele grevei STB, care ține deja de două zile, se află o manevră politică, o parte dintre angajații companiei rămași cu tot cu autobuze și troleibuze în trei depouri din București au vorbit cu reporterii Libertatea și acuză condițiile în care au ajuns să muncească. Ei cer ferm demisia șefului societății Adrian Criț, dar și salarii mai mari. Nu-l iartă pentru situație nici pe edilul Nicușor Dan.

„Le cerem scuze bucureștenilor pentru disconfort, dar nu vrem să-i mai punem în pericol”, spun șoferii STB de la un depou din Ferentari. Piese noi de schimb pentru autobuze, troleibuze și tramvaie, aer condiționat în toate mijloacele de transport, un nou contract colectiv de muncă și salarii ceva mai decente – asta cer ei. Și sunt convinși că toate vor veni doar dacă actualul director al companiei își va da demisia.

„Ne-am săturat de condițiile astea de muncă”, spun aproape la unison zecile de șoferi de la autobaza Ferentari. Este vineri, 21 ianuarie, spre amiază, a doua zi de grevă. Oamenii se adună ciorchine când intrăm pe poartă. În spatele lor, autobuzele stau aliniate de-o parte și de alta a aleii. Unele albe, Mercedes Citaro, și cele albastre, turcești, de la Otokar.

N-au mai fost scoase pe traseu de când cu greva izbucnită joi dimineață. Și prea curând nici nu o să iasă, spun șoferii, în ciuda a două hotărâri date de Tribunalul București care spun că e un protest ilegal și trebuie să se întoarcă la serviciu.

„Salariații nu vor să încalce legea, dar nu vor să mai fie Adrian Criț director, nu mai suportă jignirile și condițiile de muncă”, spune Mihai Trancă, liderul Sindicatului Liber din STB.

„Demisia, Criț”

Mesajul de pe poarta autobazei STB din Ferentari. Foto: Vlad Chirea Mesajul de pe poarta autobazei STB din Ferentari. Foto: Vlad Chirea Pe poarta autobazei Ferentari din Sectorul 5, a fost agățată o bucată mare de pânză. „Demisia, Criț”, scrie pe ea.

„Directorul ăsta parcă e venit de la fabrica de conserve, nimic nu a făcut pentru noi, doar ne-a jignit”, spune un șofer.

„Exact, nu e în stare de nimic”, se aud alte voci din mulțime. Sunt atât de mulți oameni la un loc că nu ai unde arunca un ac.

Și fiecare vrea să spună câte ceva: cum a rămas blocat în trafic că nu a mai pornit mașina, cum n-a putut opri la trecerea de pietoni că nu au mai funcționat frânele, cum pleacă de pe loc cu ușile deschise dacă nu ține piciorul pe frână, cum a explodat un cauciuc.

Experiențe relatate pe mai multe voci sunt aproape identice.

„Se tot spune că greva asta e spontană. Nu, nu este spontană. Personal am avut anul trecut o discuție cu domnul primar că există riscul ca oamenii să-și exprime nemulțumirea printr-un protest. A ridicat din umeri și nu a făcut nimic”, spune Mihai Trancă.

Pe de altă parte, conducerea STB susține că a descoperit în urma controalelor făcute anul trecut la autobaze un supraconsum de peste 220.000 de litri de motorină, potrivit declarațiilor lui Criț, făcute pentru Hotnews. Acesta a vorbit de un prejudiciu de peste 1,4 milioane lei.

„Suntem salariați, nu sindicaliști” Este președintele Sindicatului Liber din STB, care are 50 de membri. Trancă e de vreo 25-30 de ani șofer la STB, pe autobuzul 139. Oamenii din autobază îl știu ca „nea Mihai”.

Sindicatul Liber este unul dintre cele șase sindicate din STB. Cel majoritar este al Transportatorilor din București, cu peste 8.200 de membri, condus de social-democratul Vasile Petrariu. De când a început protestul angajaților din compania de transport, atât directorul STB Adrian Criț, cât și primarul Nicușor Dan au spus că angajații sunt „manipulați” de liderii de sindicate să nu iasă pe traseu.

„Nu suntem toți sindicaliști, eu nu sunt. Suntem salariați, nu sindicaliști. Foto: Vlad Chirea „Nu suntem toți sindicaliști, eu nu sunt. Suntem salariați, nu sindicaliști. Foto: Vlad Chirea Ei au spus că greva este una politică, iar de vină este chiar Vasile Petrariu. „A zis domn director asta, dar e o altă jignire pe care ne-o adresează. Să știți că nu suntem toți membri, eu nu sunt și tot protestez. Suntem salariați noi, nu sindicaliști. Problemele sunt ale tuturor”, spune un șofer nemulțumit. Autobuzele, trase pe dreapta Dar folosirea unor termeni greșiți este ultima problemă pentru șoferii care stau vineri de la ora 4 în autobază. Sunt 477 în total, care acoperă vreo 150 de trasee. La depoul Ferentari lucrează în jur de 550 de oameni, cu tot cu mecanici, ingineri și sudori. Mașinile – multe au fost, puține au rămas. „Le-au scos pentru că sunt defecte și de un an stau sigilate degeaba, că nimeni nu le schimbă piesele”, afirmă un angajat. Autobuzele nu au mai fost scoase din depou de două zile. Foto: Vlad Chirea Autobuzele nu au mai fost scoase din depou de două zile. Foto: Vlad Chirea În depoul de lângă Prelungirea Ferentari ar fi trebuit să fie undeva la 220 de autobuze, explică șoferii, doar că 84 dintre ele au atât de multe defecțiuni, încât compania a decis să le scoată complet din uz. Oamenii spun că asta s-a întâmplat în urmă cu un an, iar de-atunci acolo au rămas, trase pe dreapta. „Cum e posibil ca de un an întreg să ții mașinile așa?!”, exclamă un alt șofer. Trebuie să cumpere piese din banii lor, reclamă șoferii „Eu am băgat în mașina mea în ultimii câțiva ani pe puțin 3.000 de ei. Am dat bani din buzunarul meu pentru piese de schimb”, adaugă el. Când îl întreb dacă a cerut decont, se aud zeci de râsete. Mașina mea stă de un an de zile pentru o casetă de direcție. Știți câți șoferi cumpără din banii lor ca să asigure minimul de mașini pe traseu? Cine să ne deconteze? Am cumpărat eu, am cumpărat noi, ca să putem ieși pe traseu, să ne facem orele și să asigurăm transportul șofer STB Un altul, un mecanic, povestește că a scos anvelopele tocite de la un autobuz, le-a pus în depou, deoparte, iar două săptămâni, șefii lui din autobază au spus să le monteze la un alt autobuz. Șoferii spun că scot bani din buzunarele personale pentru piese de schimb de ani buni, dar situația s-a agravat în ultimii 5-6 ani. Autobuzele încep să cedeze, tramvaiele la fel, de troleibuze nici nu se mai pune problema. Cel mai vechi autobuz de la Ferentari este din 2006 și are un milion de kilometri. Ce cer oamenii Defectele sunt reclamate zilnic, la fiecare schimb de tură, și sunt trecute în niște registre, cu indicativul și numărul mașinii. Nimeni nu știe ce se întâmplă cu acele registre. „Ajung la șefii din autobază, dar mai departe, nu știm”, spune oamenii.

Sunt multe lucrurile de care se plâng cei 11.000 de angajați ai STB. Dintre ei, 4.500 sunt șoferi și vatmani. Ei se tem de o posibilă insolvență pe care nimeni din conducerea companiei nu o confirmă cu subiect și predicat, din cauza unei datorii la ANAF, care a fost, însă, eșalonată – din 1 miliard de lei au mai rămas de plătit aproximativ 700 de milioane de lei.

Oamenii mai spun că au făcut nenumărate adrese la primărie și prefectură pentru renegocierea contractului colectiv de muncă, însă nu au fost băgați în seamă.

Iar cireașa de pe tort e dată de lipsa pieselor de schimb și a condițiilor de muncă, nu au nici anvelope noi, nici aer condiționat, nici frâne bune, nimic, spun ei.

„Călătorul nu știe cum ne chinuim noi să tragem de volan”

„Siguranța circulației înseamnă să fii și tu la volan sigur, și călătorul. Dar călătorul nu știe cum ne chinuim noi să tragem de volan sau să mergem fără frâne”, afirmă un angajat.

Scoate telefonul și arată fotografii cu semnalele de pe bordul unui Otokar: „lipsă reglaj motor”, „deranjament comandă frâne”, „lipsă instalație avertizare incendiu”.

Mesajul afișat pe bordul unui autobuz Otokar Mesajul afișat pe bordul unui autobuz Otokar Autobuzele Otokar cumpărate de la turci de Primăria Capitalei cu 100 de milioane de euro plus TVA au fost o adevărată provocare pentru șoferi. Și pentru bucureșteni. Ele au avut probleme dinainte să fie scoase pe traseu: cu scaunele șoferilor, cu lipsa frânelor, s-au oprit brusc în trafic, au fost inundate cu apă fierbinte și au plonjat în Dâmbovița – tot pentru că s-au stricat frânele.

Primarul e de vină!

Șoferii cred că de vină pentru întreaga situație este în mod special Nicușor Dan, pentru că „îl ține în brațe” pe directorul STB, Adrian Criț. Ei spun că tot de când a venit Dan la primărie s-au schimbat regulile de ieșit pe traseu, iar compania nu mai investește nici măcar în dezinfectanți.

„Cu două mopuri se spală în toate autobuzele”, spune cineva.

„Până să vină Nicușor Dan, autobuzele păstrau o ritmicitate în traseu, plecăm la 5-6 minute. Dacă se strica un autobuz din cazanele astea, ne coordonam. De exemplu, dacă aveam interval de 6 minute și se strica o mașină, plecam la 8 minute ca să acoperim și mașina aia. Dar pe urmă ni s-a spus să plecăm la intervalul fix. Păi, dacă sunt stricate două mașini înseamnă că eu plec la 21 de minute față de colegul din fața mea. Atunci nu mai e important cetățeanul?”, povestește un alt șofer.

„M-a întrebat soția unde sunt ăia 8.000 de lei, la amantă?!”

Oamenii s-au arătat contrariați de salariile care au fost prezentate în presă: un angajat STB, șofer sau vatman, câștigă între 2.700 de lei și 8.000 de lei în funcție de numărul de ore lucrate și de sporuri.

Un șofer de autobuz arată fluturașul de salariu – 4.500 de lei. Foto: Vlad Chirea „Nu câștigă nimeni atât”, spune cineva. Pe fluturașul de salariu pe care îl scoate din buzunar scrie 4.500 de lei.

„Soțiile noastre au fost surprinse de ce salarii avem. A mea m-a sunat și m-a întrebat: unde se duc banii ăia, nenorocitule, la amantă?”, continuă el.

Înjurați de călători

A doua zi de grevă a angajaților STB se termină, dar protestul va continua și sâmbătă. Două hotărâri date de Tribunalul București spun că oamenii trebuie să se pună la volan și să se întoarcă pe traseu, dar ei nici nu vor să audă.

„Nicio hotărâre nu mă poate convinge să ies cu autobuzul defect pe stradă și să îi pun pe călători în pericol”, afirmă unul dintre șoferi.

Sunt conștienți că prin grevă au dat peste cap transportul public și le-au cauzat probleme bucureștenilor, dar spun că pentru ei fac totul.

Oamenii stau în autobază de la 4 dimineața.

„Le cerem scuze pentru disconfortul creat, dar facem asta pentru siguranța lor și pentru a noastră. Dacă cerem căldură, avem și noi, au și ei, dacă cerem aer condiționat, avem și noi, au și ei”, afirmă ei.

Înjurați de călători au fost toți, de fiecare dată când s-a stricat ceva la mașină și ea nu a mai pornit, iar oamenii au fost nevoiți să coboare din vehicul. „Călătorii nu știu toate neregulile și ne înjură, dar noi facem asta pentru binele lor”, adaugă.

La Depoul Vatra Luminoasă, tăcere și tutun. Păziţi de şefii de sindicat şi de şefii direcţi, greviştii STB ezită să-şi exprime public nemulţumirile

Dacă la Depoul Ferentari, angajații STB au dorit să stea de vorbă cu presa, la Depoul Vatra Luminoasă, în jur de 20 de oameni erau strânşi în curtea interioară, în grup compact, iar în jurul lor dădeau indicaţii paznici, lideri de sindicat şi şefi. „Nu aveţi voie să intraţi aici, să discutaţi cu oamenii în incintă, aşa sunt regulile, e obiectiv din ăla, ştiţi? Nici de pe stradă nu puteţi să faceţi poză”, a intervenit unul dintre şefii depoului. „Mai devreme a fost o televiziune aici, au vrut să filmeze tramvaie. Am zis nu, regulile sunt reguli”.

Comasați în curte, în jurul troleelor, angajații STB nu au dorit să iasă afară să vorbească cu jurnaliștii Foto: Eli Driu Apariţia greviştilor din Depoul Vatra Luminoasă vorbind liber la un canal de ştiri a dus, se pare, la mai multă vigilenţă în rândul capilor protestului. De acelaşi refuz de a discuta cu presa ne-am lovit şi la celelalte depouri unde am fost: Dudeşti şi Colentina.

La Dudeşti, vreo zece grevişti ieşiseră la ţigară şi la un schimb de impresii în faţa clădirilor de birouri. Din mers, unii pietoni îi admonestau peste gardul de sârmă: „Ieşiţi afară, şobolanilor, la muncă!”, „Ia uite-i cum stau, la muncă! Nu vă mai place?”. Locţiitorul şefului de depou ne-a dat aceeaşi explicaţie: „Dacă vreţi să chem un lider de sindicat, să vorbiţi cu el. Nu puteţi vorbi cu oamenii aici, doar dacă vin ei la poartă”.

Ca să vină la poartă şi să discute cu noi, un grevist ar fi trebuit să rupă rândurile şi să parcurgă vreo 20 de metri, urmărit de privirile colegilor, şefilor direcţi şi şefilor de sindicat. O pânză albă pe care scria cu negru „Demisia Criţ” flutura pe poarta pe unde, în alte zile, se retrăgeau tramvaiele.

„Puncte sunt multe pe cererea noastră” La Depoul Colentina, o portăriţă şi-a părăsit cabina cu perdeluţe şi calorifer, ne-a anunţat că îi cere acordul şefului de depou. „Nu mai e aici şeful de depou, la ora 15.00 şi-a încheiat programul. Nu puteţi intra”.

Cei 10-15 oameni care fumau şi dezbăteau în curte au scos un teanc de afişe tipărite pe coli A4 cu „Demisia Criţ”.

Câţiva dintre ei au venit la gard şi au lipit afişele de plasă, să le vedem. „Asta vrem”, a spus unul dintre ei. „Dar de ce v-aţi supărat aşa, deodată, pe domnul Criţ?”, „N-a investit în infrastructură, în parcul auto. Şi, bine, acum a expirat contractul colectiv de muncă şi se negociază”, „Şi vreţi salarii mai mari?”, „Salarii mărite, măcar cât e rata inflaţiei. Şi maşini mai bune. Dacă mă credeţi, am luat tablă din gardul ăsta, să punem la scara tramvaiului. Nu se mai poate! Şi tot noi suntem purtaţi pe la poliţie, dacă se întâmplă ceva, un accident, cade tramvaiul pe călători”, „Ce părere aveţi despre dosarele penale şi avertizările că veţi fi daţi afară?”, „Suportăm consecinţele! Suportăm consecinţele! Aşa nu mai merge, cum era înainte”.

„Punctele sunt multe pe cererea noastră, nu avem timp să discutăm acum”, a intervenit un alt grevist. „Destul atâta: demisia lui Criţ, salarii mai bune şi tramvaie noi. Hai să mergem, gata, am vorbit, ajunge”.

Sursa: Libertatea.ro

(Fluierul)