Taxa de solidaritate îngroapă OMV: Acțiunile pe bursă se prăbușesc, după votul din Parlament

„Amendamentele introduse, cum ar fi aplicabilitatea retroactivă, încalcă principiile Constituţiei României. Acest lucru este foarte îngrijorător“, este reacţia Petrom.

„Corectăm inechităţile sociale“, este reacţia PNL, partidul senatorului Alexandru Nazare, fost ministru de finanţe, cel care a propus amendamentul şi care a fost adoptat de plenul Camerei Deputaţilor.

De miercuri au fost mişcări pe co­taţia Petrom, de la un maxim de 0,4715 lei pe acţiune la un minim de 0,458 lei pe acţiune, cu o închidere de 0,461 lei, în timp ce ieri preţul avea fluctuaţii modeste, de la un minus de aproape 1%, iar ulterior chiar în teritoriu pozitiv.

Mişcările sunt moderate întrucât autorităţile au afirmat de mai multe ori că Petrom va plăti această taxă.

Pe 15 martie Petrom mai avea nevoie de 3% pentru a sparge maximul istoric de 32,3 mld. lei capitalizare, care stă în picioare de 17 ani. Acum mai are nevoie de 13%, fiind evaluat la 28,6 mld. lei. Pe baza acestor rezultate Petrom se tranzacţionează la un PER de 2,8 ori, adică de aproape trei ori faţă de profitul din 2022, fiind printre cele mai subeva­luate companii listate.

„Mi se pare inacceptabil să ai un control pe perioadă aşa lungă încât să înţelegi modelul de business al unei firme şi să faci în aşa fel să poţi băga cu dedicaţie o taxă/lege care să se facă retroactiv“, spune M.V., investitor Petrom. Însă modifi­carea taxei de solidaritate în vederea inclu­derii OMV Petrom pe lista companiilor bune de plată nu a fost o veste neaşteptată pentru piaţă sau pentru com­panie întrucât inclusiv ­ministrul Adrian Câciu a spus de mai multe ori că Petrom va plăti această taxă. De aici probabil şi reacţia moderată a pieţei.

„Cu toate acestea, apro­barea legii a stârnit reacţii negative atât din partea companiei, cât şi în mediul politic, unii considerând că adoptarea legii ar putea duce România în procedura de infringement sau că modi­ficările nu ar respecta Constituţia României. Cu atât mai grav însă ar fi faptul că modificările s-au realizat fără consultări prealabile cu principalii actori din piaţa de energie în România, la fel cum s-a întâmplat şi la prima adoptare, la sfârşitul anului 2022“, spune Alexandru Dobre, membru al diviziei de cercetare din cadrul TradeVille.

Însă sunt şi unii investitori care cumpără acţiuni la aceste preţuri, şi deci văd o oportu­nitate în scădere, iar alţii care spun că politicienii fac scor electoral şi că această lege va fi atacată în instanţă de Petrom.

„În mare parte sunt investitori care doresc să profite de scăderea preţului pentru a beneficia de randamentul bun al dividendului (din profitul pe 2022 şi 8% randament la preţurile actuale – n.red). În plus, chiar dacă bugetul pe anul acesta arată o scădere a principalilor indicatori economici, începerea activitătii de extracţie gaze din Marea Neagră poate determina o îmbunătăţire a respectivilor indicatori“, spune Marcel Murgoci.

Sarkany Istvan, investitor Petrom, vorbeşte de scor electoral. “Politicienii noştri încearcă să facă scor electoral şi au făcut o lege posibil neconstituţională care cel mai probabil va fi atacată în instanţă şi în final vom plăti cu toţii înapoi banii către OMV Petrom, inclusiv cu dobânzi“.

Astfel investitorii Petrom urmăresc zilele acestea compania, aceasta ţinând capul de afiş la Bursa de Valori Bucureşti, în special pe fondul unor posibile informaţii cu privire la această taxă de solidaritate. “După o lună de control toată lumea e mulţumită, aşa cum este "normal" - legea este făcută ca să fie respinsă, fonduri pentru campania electorală sunt asigurate, s-au mai uns nişte conturi şi acum se dă cu puţina ceaţă pentru guguştiuci“, spune D.G.

Miercuri, Camera Deputaţilor a adoptat legea care aprobă OUG 186/2022 privind contribuţia de solidaritate, cu amendamente care ar obliga Petrom să platească taxa. Amendamentele schimbă metodologia pentru calculul veniturilor totale luate în considerare pentru determinarea eligibilităţii companiilor pentru plata taxei.

Astfel, veniturile din vânzările de carburanţi, precum şi valoarea bunurilor produse în 2022 şi 2023 care nu au fost încă vândute, sau cele utilizate drept materii prime, vor fi incluse în baza de calcul, se arată în raportul zilnic al brokerilor de la BT CP.

Un secretar de stat din Ministerul Finanţelor a atenţionat că România riscă declanşarea procedurii a de infringement pentru aceste schimbări.

“În vederea adoptării şi implementării OUG, MF a ţinut cont de toate elementele prevăzute în regulament. MFP a avut discuţii cu direcţia generală de taxe astfel că noi considerăm că extindere sferei de aplicare sau ajustarea cifrei de afaceri prevăzute de regulament 1854/2022 există riscului declanşării procedurii de infrigement“, spune Alin Marius Andrieş la dezbaterea amendamentului în Comisia de Buget Finanţe a Camerei. Proiectul de lege nu este definitiv până la publicarea în Monitorul Oficial.

“Observăm că amendamentele introduse, cum ar fi aplicabilitatea retroactivă, încalcă principiile Constituţiei României. Acest lucru este foarte îngrijorător. Planurile noastre viitoare de investiţii depind, printre altele, de un regim fiscal şi de reglementare previzibil. Menţionăm că, în 2022, am plătit deja 20 de miliarde de lei la bugetul de stat, în creştere cu 60% faţă de anul precedent. Din această sumă, 2 mld lei au reprezentat taxe nou introduse anul trecut“, a transmis compania pentru ZF.

Ionuţ Stroe, purtător de cuvânt al PNL, spune că parlamentul a modificat taxa de solidaritate din energie pentru a corecta inechităţile iniţiale. “Această modificare legislativă este un act de dreptate şi corectitudine pe care PNL l-a susţinut de la bun început. (..).Banii care vor fi colectaţi din taxarea profitului excedentar obţinut ca urmare a creşterii preţurilor produselor energetice vor fi utilizaţi pentru finanţarea schemei de compensare a tarifelor la energie, investiţii în eficienţă energetică şi dezvoltarea autonomiei ţării în acest domeniu“, a scris el pe Facebook.

Miercuri, într-o conferinţă la Piteşti, preşedintele ANAF, Lucian Heiuş, a afirmat că inspectorii antifraudă urmează a emite decizia de impunere către compania OMV pentru suma de 581 de milioane de lei pe care aceasta trebuie să o achite către Fondul de Tranziţie Energetică, potrivit agenţiei de presă news.ro. “În urma verificărilor care au fost făcute s-a constatat că pe lunile septembrie, octombrie, noiembrie anului trecut modul în care au calculat această contribuţie la Fondul de Tranziţie Energetică, care este altceva decât taxa de solidaritate, au fost câteva erori şi erorile s-au cumulat în 120 de milioane de euro“, a explicat şeful Fiscului.

“Antifrauda a identificat şi a şi întocmit deja procesul-verbal de control, urmează să fie făcută verificarea în documentare şi emisă decizia de impunere, 581 de milioane de lei, aproximativ 120 de milioane de euro pentru Fondul de Tranziţie Energetică. (...) În urma verificărilor care au fost făcute s-a constatat că pe lunile septembrie, octombrie, noiembrie anului trecut modul în care au calculat această contribuţie la Fondul de Tranziţie Energetică, care este altceva decât taxa de solidaritate, au fost câteva erori şi erorile s-au cumulat în 120 de milioane de euro. şi eu sunt convins că vor fi plătite“, a afirmat Lucian Heiuş.

OMV Petrom, cea mai mare companie din România, a terminat anul trecut cu un business consolidat de 61,3 mld. lei (circa 12,5 miliarde de euro), de circa 2,4 ori mare faţă de 2021, şi un un profit net de 10,3 miliarde de lei (peste 2 miliarde de euro), unic în istoria României.

Cu o producţie de petrol şi gaze în scădere, motorul principal care a alimentat aceste rezultate au fost scumpirile.

Statul român a încasat direct din toate taxele plătite de OMV Petrom 16,5 mld. lei (3,4 mld. euro), după ce anul trecut a introdus 20 de schimbări în ceea ce priveşte taxarea companiilor din domeniul energetic

Proiectul de lege nu este definitiv până la publicarea în Monitorul Oficial. Cu toate acestea, observăm că amendamentele introduse, cum ar fi aplicabilitatea retroactivă, încalcă principiile Constituţiei României. Acest lucru este foarte îngrijorător. Planurile noastre viitoare de investiţii depind, printre altele, de un regim fiscal şi de reglementare previzibil. Menţionăm că în 2022 am plătit deja 20 de miliarde de lei la bugetul de stat, în creştere cu 60% faţă de anul precedent. Din această sumă, 2 mld. lei au reprezentat taxe nou introduse anul trecut. (Sursa: solicitare ZF.)

Parlamentul a modificat taxa de solidaritate din energie pentru a corecta inechităţile iniţiale. Această modificare legislativă este un act de dreptate şi corectitudine pe care PNL l-a susţinut de la bun început. (...) Banii care vor fi colectaţi din taxarea profitului excedentar obţinut ca urmare a creşterii preţurilor produselor energetice vor fi utilizaţi pentru finanţarea schemei de compensare a tarifelor la energie, investiţii în eficienţă energetică şi dezvoltarea autonomiei ţării în acest domeniu. (Sursa: Facebook)

Sarkany Istvan: „Politicienii noştri încearcă să facă scor electoral şi au făcut o lege posibil neconstituţională care cel mai probabil va fi atacată în instanţă şi în final vom plăti cu toţii înapoi banii către OMV Petrom, inclusiv cu dobânzi“.

M.V.: „Mi se pare inacceptabil să ai un control pe perioadă aşa lungă încât să înţelegi modelul de business al unei firme şi să faci în aşa fel să poţi băga cu dedicaţie o taxă/lege care să se facă retroactiv“.

D.G.: „După o lună de control toată lumea e mulţumită, aşa cum e „normal" - legea e făcută că să fie respinsă, fonduri pentru campania electorală sunt asigurate, s-au mai uns nişte conturi şi acum se dă cu puţina ceaţă pentru guguştiuci“.

Este un artificiu neconstituţional făcut de parlament, asta se va vedea pe viitor când o să fie atacată legea asta. În acelaşi timp, statul român supra-taxează pe oricine poate fară să se gândească la repercusiuni : companiile nu vor mai avea motivaţie să investească în România, să angajeze oameni, să dea salarii/prime mai mari la angajaţi. şi uite aşa, într-un final, suferă toată lumea – D.A.

„Modificarea taxei de solidaritate în vederea includerii OMV Petrom pe lista companiilor bune de plata nu a fost o veste neaşteptată pentru piaţă sau pentru companie. Reprezentanţii statului român, printre care şi Ministrul de Finanţe, Adrian Câciu, au dat asigurări, de mai multe ori în cursul anului 2023, că SNP va plati până la urmă taxa. Cu toate acestea, aprobarea legii a stârnit reacţii negative atât din partea companiei, cât şi în mediul politic, unii considerând că adoptarea legii ar putea duce România în procedura de infringement sau că modificările nu ar respecta Constituţia României. Cu atât mai grav însă, ar fi faptul că modificările s-au realizat fară consultări prealabile cu principalii actori din piaţă de energie în Romania, la fel cum s-a întâmplat şi la prima adoptare, la sfârşitul anului 2022”, spune Alexandru Dobre de la Tradeville.

„În mare parte sunt investitori care doresc să profite de scăderea preţului pentru a beneficia de randamentul bun al dividendului (din profitul pe 2022 şi 8% randament la preţurile actuale – n.red). În plus, chiar dacă bugetul pe anul acesta arată o scădere a principalilor indicatori economici, începerea activitătii de extracţie gaze din Marea Neagră poate determina o îmbunătăţire a respectivilor indicatori”, spune Marcel Murgoci, Estinvest.

(Fluierul)