![]() Comentarii Adauga Comentariu Modelarea modului în care celulele își aleg soarta![]() _ Modelarea modului în care celulele aleg soarta lorPoate părea greu de crezut, dar fiecare dintre noi a început ca o singură celulă care a proliferat în trilioanele de celule care formează corpul nostru. Deși fiecare dintre celulele noastre are exact aceeași informație genetică, fiecare îndeplinește și o funcție specializată: neuronii ne guvernează gândurile și comportamentele, de exemplu, în timp ce celulele imune învață să recunoască și să lupte împotriva bolilor, celulele pielii ne protejează de lumea exterioară, mușchii. celulele permit mișcarea și așa mai departe. Toate aceste tipuri de celule au o origine comună ca așa-numitele celule stem pluripotente. Pline de posibilități, celulele stem sunt ca o tablă goală care poate deveni orice tip de celulă. Ca o analogie, gândiți-vă la modul în care un copil devine adult și alege o carieră și o cale de viață. Modul în care celulele stem își aleg cariera depinde de lanțuri complicate de reacții din genomul unei celule (ADN-ul acesteia), numite circuite genetice. Acum, cercetătorii din laboratorul Michael Elowitz de la Caltech, profesor de biologie și bioinginerie și Howard Howard Investigatorul Institutului Medical Hughes, au dezvoltat un circuit genetic sintetic care demonstrează modul în care celulele și-ar putea alege soarta. Cercetarea este descrisă într-o lucrare care apare în revista Science pe 20 ianuarie. Folosind acest circuit, pe care l-au numit MultiFate, cercetătorii au arătat că un set relativ mic de componente și interacțiuni proteice sunt suficiente pentru a stabili și controlează un număr mai mare de stări celulare printr-o proprietate numită „multistabilitate”. MultiFate le permite acum cercetătorilor să creeze o singură celulă vie care se poate schimba în stări diferite, fiecare fiind stabilă pe cont propriu, dar capabilă să îndeplinească o funcție distinctă – analogă cu ceea ce se întâmplă în propriul nostru corp. Condus de Studentul absolvent Ronghui Zhu, cercetătorii au conceput un circuit artificial de gene care ar putea funcționa în celulele crescute în laborator fără a interfera cu procesele celulare normale. Circuitul MultiFate constă din trei gene, fiecare codând un factor de transcripție corespunzător (o proteină care activează expresia genelor) etichetate cu o proteină de culoare distinctă: roșu, verde sau albastru. Fiecare dintre aceste trei proteine se activează prin legarea de propriul său ADN. Cele trei tipuri de proteine se pot lipi unul de celălalt pentru a se bloca reciproc activitatea. Așa cum a prezis modelul matematic al echipei, acest tip de circuit poate permite unei celule să existe în până la șapte stări distincte. La fel ca pixelii de pe ecranul unui computer, fiecare dintre aceste stări exprimă o combinație diferită de proteine roșii, verzi și albastre, făcând celulele să strălucească în oricare dintre cele șapte nuanțe diferite: roșu, verde, albastru, cyan, alb, magenta sau galben . Odată ce se află într-una dintre aceste stări, celula rămâne în ea, cu excepția cazului în care este perturbată în mod deliberat de către cercetători. Deoarece celulele sunt blocate în soarta lor, o celulă își transmite soarta (culoarea) celulelor sale fiice pe măsură ce crește și se împarte. În plus, spre deosebire de circuitele celulare naturale, care pot fi dificil de controlat, cercetătorii au conceput MultiFate astfel încât să poată induce celula să comute între cele șapte stări folosind anumite medicamente. „Această lucrare arată cum proiectarea și construirea de circuite sintetice de la zero poate oferi perspective asupra fenomenelor biologice fundamentale. MultiFate este inspirat. prin proprietățile circuitelor naturale de control al destinului celulelor, dar concepute de jos în sus. Nu numai că ajută la explicarea modului în care celulele pot exista în atâtea destinuri, dar ar putea oferi și o bază pentru extinderea terapiilor celulare pentru a profita de mai multe tipuri de celule pentru a efectua funcții terapeutice mai complexe pe care niciun tip de celulă nu le-ar putea oferi”, spune Elowitz. Lucrul este intitulat „Multistabilitatea sintetică în celulele de mamifere”. Zhu este primul autor al lucrării. Pe lângă Zhu și Elowitz, coautorii sunt studentul absolvent al Caltech, Jesus M. del Rio-Salgado și Jordi Garcia-Ojalvo de la Universitat Pompeu Fabra din Barcelona, Spania.
Linkul direct catre PetitieCitiți și cele mai căutate articole de pe Fluierul:
|
ieri 23:10
_ Cum trăiește cel unu la sută
ieri 23:10
_ Bonnie Garmus „Am fost regina respingerii”
ieri 23:10
_ Moda: Ghidul Verde
ieri 23:10
_ Prin aprobare regală: Prajitura cu capsuni
ieri 23:09
_ Mâncare: Prin aprobare regală
ieri 23:09
_ Moda: îți vei iubi...
ieri 23:09
_ 'Am jucat la ruleta rusă luând HRT?'
ieri 23:08
_ Moda: Loviți locul dulce
ieri 23:08
_ 5 Actualizări ecologice simple
ieri 23:08
_ Moda: Stil fără vârstă
ieri 17:53
_ Cinefilii coboară pe Comic Con
ieri 17:33
_ Ucraina anunță că a ucis un comandant rus
ieri 17:22
_ Ameninţare cu bombă în Focşani
ieri 12:18
_ Lupte de stradă în Severodonetsk
ieri 09:23
_ Vanuatu declară urgență climatică
ieri 05:57
_ Lyon a cucerit trofeul Challenge Cup
ieri 03:57
_ Sărbătorile zilei de 28 mai
|
|
Comentarii:
Adauga Comentariu