VIDEO - Mihai Tudose: Ce să facă mai mult Daea? Să-şi dea foc? Vina lui este că a crezut în bunul simţ şi în buna credinţă a celor de la Comisie

Mihai Tudose a fost întrebat, sâmbătă, la Prima TV, despre faptul că ministrul Agriculturii, Petre Daea, este criticat de europarlamentarul Dacian Cioloş pentru că nu a negociat cum trebuie la Bruxelles şi fermierii români au primit compensaţii de doar 10 milioane de euro.

“Nu. Şi eu am zis…L-am sunat, recunosc, m-a dat şi dânsul în vileag când m-a sunat după aia, am vorbit cu domnia sa, am zis ce n-a trimis, ce trebuia. Poate am uitat să trimitem timbrul şi le explicăm apoi că timbrul vine mai târziu un pic, e pe drum, a pierdut trenul. Mi-a arătat şi mi-a demonstrat că a trimis tot ceea ce trebuia. Domnul Daea nu şi-a asumat să mintă că avem zece tone în siloz în loc de şapte. Şapte erau, şapte a trimis. Cât ai avut anul trecut? Păi tot şapte. Anul trecut a fost secetă”, a explicat europarlamentarul PSD.

El a adăugat că vina lui Petre Daea poate fi că nu a făcut scandal mai devreme când a aflat despre această situaţie.

“Vina domnului Daea, dacă are o vină, este că nu a făcut scandal mai devreme, fiindcă domnul Daea a crezut că spunând şi contestând, domnia sa a contestat de o lună jumate criteriile de când mi-a spus, astea nu sunt criterii, asta e o chestie pe care poţi să o dai la toată lumea, oricât sau la nimeni nimic. Şi au fost trei state care nu au luat nimic. (…) Asta este vina domnului Daea, că a crezut în bunul simţ şi în buna credinţă a celor de la Comisie. Nu se poate să mergeţi aşa, că nu are cum. Şi uite noi vă demonstrăm că alta e realitatea. Ghici ce? Nu. Atunci a ieşit scandalul. Dacă am ceva să-i reproşez şi eu şi domnul preşedinte Ciolacu, i-am spus: ”De ce nu ai făcut, nea Petrică scandal mai devreme?” N-am crezut că se poate aşa ceva. Adică mi-au cerut documente, le-am dat documente”, a mai afirmat europarlamentarul PSD.

El a mai afirmat că Petre Daea a contestat oficial modul în care au fost alocate sumele respective.

“Dacă domnul Daea negocia prost, în sensul că nu spunea că noi suntem în default cu nişte cantităţi de grâu, că au pierdut fermierii atât, pur şi simplu se ducea şi tăcea fiindcă au mai fost la Consiliul de Miniştri pe diverse alte ramuri, reprezentanţii statului care au tăcut şi au înghiţit şi au semnat. Ştiu, o să mă întrebaţi dacă la Energie. Da, la Energie. Mă întorc la prietenul meu vechi. A tăcut sublim. Ministrul Daea s-a bătut, a contestat şi verbal şi oficial modul lor de a aloca sumele, dar ce să facă mai mult? Să-şi dea foc acolo?”, a mai transmis Mihai Tudose.

La remarca potrivit căreia Dacian Cioloş susţine că a ajutat fermierii cu acele subvenţii, Tudose a replicat: “I-a ajutat că i-a întărit, adică i-a făcut să vadă cine nu supravieţuieşte. Cea mai neagră perioadă din istoria României în relaţia cu partea de agricultură europeană, cu el comisar pe agricultură. Domnul ministru Daea a depus tot ceea ce trebuia, ceea ce s-a cerut. Problema e că băieţii au făcut o grilă prin care se putea face orice. Comisia. Mă bucură foarte mult şi poziţia preşedintelui. M-a surprins plăcut şi e ok. Şi uitaţi că la cum s a manifestat un pic mai dur, adică nu a mai tăcut, Comisia a început să zică ”O să mai evaluăm, să vedem, poate nu a fost foarte bine”. Vă spunem noi sigur că nu a fost foarte bine”.

El a explicat de ce lucrurile nu au mers bine.

“Nu a fost foarte bine pe mai multe componente. Şase ţări au spus că au nişte mici probleme cu ce s-a întâmplat cu coridoarele, că s-a dat peste cap piaţa de cereale. Vă ajutăm. Prima dată vorbim despre cuantumul ajutorului, că pentru şase ţări au zis”Domnule, avem aproape 60 de milioane de euro”. E o primă glumă proastă. România are pierderi doar pe taxe vamale rezultând din acest subiect peste 160 milioane de euro. Deci numai România. Ei puneau 60 pentru şase ţări. Apoi au zis aşa: criteriile sunt în funcţie de: câte seminţe de floarea soarelui aveţi în siloz, câte seminţe de grâu, boabe de grâu aveţi în siloz, cât porumb, cât soia, cât mai multe chestii. Trimiteţi voi hârtiile respective. Cât este creşterea sau scăderea faţă de cât aveaţi cu un an înainte. Ca după aia să joace, cui de fapt vrem noi să dăm banii. Păi, la Polonia, ştiţi au alegeri anul ăsta”, a precizat europarlamentarul PSD.

Întrebat dacă el crede că a fost vorba despre o împărţeală politică, Mihai Tudose a răspuns: “Nu cred, sunt sigur şi îmi asum că da, a fost o împărţeală politică”.

Când i s-a atras atenţia că şi Bulgaria a primit mai mulţi bani decât România, europarlamentarul PSD a argumentat: “Bulgaria, când tocmai era ca să nu ia, acum două săptămâni, ştiţi că au blocat drumurile fermierii. Şi au zis hai să facem ceva cu ăştia, să le dăm nişte bani. Noi am fost cuminţi”.

În ceea ce priveşte afirmaţia europarlamentarului PNL Rareş Bogdan conform căreia Petre Daea nu are putere de negociere la Bruxelles, Tudose consideră că ”puterea de negociere la Bruxelles, în primul rând, trebuie să o aibă prim-ministrul, trebuie să o aibă pe reprezentantul României la instituţiile europene, adică preşedintele ţării, că el e la Consiliu, iar ministrul de resort, în primul rând, trebuie să aibă cunoştinţe despre subiectul pe care îl păstoreşte”.

”Adică, dacă eu pun acuma la Ministerul Agriculturii un foarte bun specialist în problematica europeană, dar care nu face deosebirea dintre vacă şi grâu, eu cred că problema e de zece ori mai mare. Domnul Daea a rămas pe zona asta în care dacă ăla vrea o pâine, i-am dat o pâine. Nu trebuie să îi duc o mămăligă în coajă de pâine şi să-l păcălesc cumva, să fiu european. Sau să zic, da, ne plac, de mici mâncam greieri pe pâine ca să fie în consonanţă cu ei”, a declarat Tudose.

Comisia Europeană a anunţat, luni, că vrea să recurgă la o rezervă de criză pentru a sprijini fermierii din Polonia, România şi Bulgaria, o rezervă în valoare totală de 56,3 milioane euro, finanţată din rezerva Politicii Agricole Comune (PAC), pentru a compensa pierderilor economice datorate creşterii importurilor de cereale şi oleaginoase venite din Ucraina şi pentru a limita impactul dezechilibrelor pieţei.

Prin urmare, CE a propus alocarea sumei de 29,5 milioane euro pentru Polonia, suma de 16,75 de milioane euro pentru Bulgaria, iar 10,05 milioane euro pentru România. Totodată, Comisia Europeană va autoriza cele trei state să dubleze sumele alocate, prin ajutoare de stat.

Criticat puternic pentru aceast rezultat, ministrul Agriculturii Petre Daea a explicat că a făcut tot ceea ce a trebuit pentru ţară şi pentru fermieri. El a adăugat că suma de la CE se va dubla cu suma care va fi alocată de la bugetul statului, ”în aşa fel încât să dăm sprijin fermierilor care au cereale în magazii şi nu comercianţilor de cereale”.

Uniunea Europeană analizează posibilitatea de a suplimenta ajutoarele europene destinate ”fermierilor din prima linie” care permit Ucrainei să-şi exporte cerealele şi produsele agricole, după ce România a prezentat o ”moţiune” în acest sens în cadrul summitului UE de la Bruxelles, a anunţat vineri preşedinta Comisiei Europene (CE) Ursula von der Leyen în urma reuniunii.

”Sunt recunoscătoare României că a prezentat o moţiune şi că a sugerat să analizăm o creştere a sumei destinate fermierilor din statele din prima linie”, a anunţat Ursula von der Leyen.

(1) TASS: Evgheni Prigojin a anunțat grațierea a cinci mii de deţinuţi, după expirarea contractului semnat cu Grupul Wagner *Acest conținut a fost produs în Rusia, unde legea restricționează relatările despre aşa-zisa operațiune militară rusă din Ucraina RADOR (25 martie) - Potrivit fondatorului companiei militare private Wagner, doar 0,31% dintre deţinuţii grațiați au comis o a doua infracțiune, la interval de o lună, de la revenirea lor din zona aşa-zisei operațiuni militare ruse din Ucraina. Fondatorul grupului Wagner, Evgheni Prigojin, a declarat că, după încheierea contractului și a activităţilor în zona aşa-zisei operațiuni militare ruse din Ucraina, peste cinci mii de foști deţinuţi ruşi au fost grațiați. 'În momentul de faţă, contractul semnat cu Wagner l-au încheiat peste cinci mii de persoane, care au fost eliberate, fiind grațiate', a declarat Prigojin, sâmbătă, pe canalul său de Telegram, citat de Serviciul său de presă. Potrivit fondatorului Wagner, procentul persoanelor care au comis o a doua infracțiune, în decurs de o lună, este de 0,31%, ceea ce înseamnă 'de la zece până la douăzeci de ori mai puțin, faţă de cifrele standard, de dinainte de aşa-zisa operațiune militară rusă din Ucraina. Prigojin a subliniat că cei care comit infracțiuni dau apă la moară în principal persoanelor care se opun acțiunilor Federației Ruse în Ucraina și se pronunţă în favoarea regimului de la Kiev. Fondatorul Wagner este sigur că compania sa a redus de zece ori rata infracţionalităţii în Rusia 'pregătindu-i' pe foștii deţinuţi mult mai bine comparativ cu modul în care 'erau pregătiţi pionierii și octombreii' în fosta URSS. (Agenţia de presă TASS - 25 martie)/vdraguta/atataru

(Fluierul)