De ce sistemului bancar din România îi merge încă bine deși în jur se năruie peste tot: Sunt cele mai profitabile din Europa

Criza falimentelor bancare din Statele Unite ale Americii a traversat cu repeziciune Atlanticul și s-a extins asemenea unei molime, semănând panică pe burse. Valurile învolburate ale spaimei au ajuns până în patria băncilor, Elveția, și au fost la un pas să doboare unul dintre simbolurile sale, Credit Suisse. Salvată in extremis, grație sutelor de miliarde de euro pompate în ultima clipă, Credit Suisse e doar un avertisment că situația se poate repeta oricând și oriunde, într-un climat economic tot mai nesănătos, a spus analistul economic pentru Adevarul.

Pentru analistul economic Adrian Negrescu, problemele cu care se confruntă băncile, din SUA și până în Europa, din Canada și până în Asia, nu sunt deloc surprinzătoare.

Totul a pornit, spune el, de la modul eronat în care au fost gestionate problemele economice cauzate de pandemie. Inflația galopantă și vântul rece ce le dă fiori bancherilor nu reprezintă altceva, în opinia sa, decât politica monetară adoptată în timpul pandemiei de majoritatea guvernelor și băncilor naționale.

Atunci, la presiunea politicienilor, băncile naționale s-au grăbit să tipărească bani fără număr, care au inundat și gripat piețele. Așa cum e și normal, haosul monetar și apariția unor sume uriașe, căzute practic din cer, nu puteau decât să provoace inflație și să ducă prețurile spre cer.

„Era necesar să vedem o restructurare și a sistemului bancar internațional, o piață financiară globală umflată de tipărirea de bani din pandemie. Gândiți-va că în pandemie s-au tipărit vreo 8 trilioane de dolari și vreo 6 trilioane de euro. Este vorba de bani care s-au dus în piețele financiare și s-au umflat piețele în asemenea măsură încât am ajuns să vedem bitcoinul la 40.000, să vedem acțiunile unor companii crescând de 7, 8, 10 ori față de cotațiile anterioare. Ori, toate acestea nu aveau un suport din punct de vedere economic”, spune analistul.

Acum, mai spune el, a sosit momentul să plătim cu adevărat decontul. Însă așa cum se întâmplă în astfel de cazuri, populația este cea care are de suferit, iar cei mai expuși vor fi cei cu venituri mici. Asta înseamnă că prețurile vor continua să crească, din cauză că inflația a fost practic scăpată de sub control.

Și asta nu este tot. În opinia lui Adrian Negrescu, falimentele bancare și nu numai vor continua în următoarea perioadă și vor pune la încercare grupuri bancare aparent intangibile. Iar cele mai expuse sunt băncile care, la fel ca Silicon Valley din SUA, finanțau companii riscante.

Citește și: Cum poate fi rezolvată problema transnistreană fără niciun glonț tras. Soluțiile unui expert: „Banul n-are miros”

„Acum este decontul de după inflație pe care am plătit-o cu toții, un decont pe care l-am simțit cu toții prin prețurile de consum pe care le plătim. Iată că vine și un necesar decont din zona financiară acolo unde probabil vor mai fi în continuare destul de multe falimente, mai ales în zona băncilor de investiții care făceau astfel de tranzacții riscante cum au fost Signature Bank sau Silicon Valley Bank. Silicon Valley era specializată în finanțarea start-upurilor. Se știe foarte clar că din 10 startupuri, cel mult două reușesc să facă profit, restul se închid după un an de zile maxim. Așa că zona asta de bănci specializate pe investiții riscante cu siguranță va mai raporta falimente și închideri de activitate în perioada următoare”, crede Negrescu.

Interesant este faptul că în România lcrurile stau un pic altfel, cel puțin în privința sistemului bancar. Dacă economia este biciută de una dintre cele mai mari inflații din Uniunea Europeană, sistemul bancar pare încă solid.

De altfel, din datele oficiale, băncile românești sunt mai profitabile decât cele din țări ca Germania, Franța sau Marea Britanie. În plus, în România băncile au instituit condiții draconice, astfel că băncile din țară nu au expunere, așa cum se întâmplă în Statele Unite ale Americii sau în Europa de Vest. În România, băncile au ales să întoarcă spatele companiilor și finanțează aproape exclusiv împrumuturile statului, ceea ce nu implică riscuri.

„Cred că va ajunge criza și la noi, dar nu în sistemul bancar. Pentru că băncile de la noi sunt preocupate să împrumute statul, ăsta este principalul lor obiect de activitate. Au o situație financiară foarte bună, gândiți-va că sunt cele mai profitabile bănci din Uniunea Europeană la noi în țară, iar investițiile riscante lipsesc din piața financiară românească”, adaugă analistul.

Din acest punct de vedere, românii care au depozite bancare nu au de ce să își facă griji, crede Adrian Negrescu. Chiar dacă băncile-mamă din Europa care au investit în România ar putea să aibă unele probleme, cele din țară sunt bine capitalizate și sunt solide.

Asta nu înseamnă însă că România va fi ocolită de criză sau că economia o duce bine.

„Cei mai mulți dintre românii care au depozite bancare au sume de până în 100.000 de euro, astfel încât acestea sunt garantate și nu există niciun fel de emoții pentru cei care au banii la bancă. Că vor fi probleme pe relația cu băncile mama, că băncile-mamă ar putea să aibă probleme în cazul în care o serie de bănci europene ar avea dificultăți financiare, se poate întâmpla acest lucru, dar nu mă aștept la o criză financiară cum a fost cea de acum 10-15 ani. Deci nu cred că va fi ca în 2008”, conchide Adrian Negrescu.

(Fluierul)