11:27 2023-03-23
crimes - citeste alte articole pe aceeasi tema
Comentarii Adauga Comentariu
_ Fenomen neașteptat sub mandatul lui Grindeanu: CNAIR cere un buget de trei ori mai mare
Fenomen neașteptat sub mandatul lui Grindeanu: CNAIR cere un buget de trei ori mai mare
Compania de drumuri a solicitat Ministerului Transporturilor suma de 18,4 mld. de lei pentru investiţii în infrastructura rutieră în 2023, un buget record şi egal cu sumele cheltuite în ultimii trei ani. Spre comparaţie, CNAIR a cheltuit cu investiţiile 9,4 mld. de lei în 2022, potrivit ZF. „În prezent, prevederile bugetare aprobate pe anul 2023 pentru CNAIR la capitolul «Buget de stat» sunt în valoare de 11,5 mld. lei – subcapitolul «Transport rutier», din care pentru investiţii este aprobată valoarea de 10,5 mld. lei, reprezentând 57% din necesarul de fonduri solicitat la Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii înainte de aprobarea Legii bugetului de stat pe anul 2023“, au transmis reprezentanţii CNAIR, care se află în subordinea vicepremierului Sorin Grindeanu.
CNAIR spune că a primit cam jumătate din necesarul pentru investiții
Practic, nevoia de investiţii în infrastructura rutieră din România este de 18,4 mld. lei, conform proiecţiei CNAIR, însă, la prima strigare, nu s-a bugetat mai mult de 10,5 mld. lei, adică 57% din necesar. Cu toate acestea, precizează compania de drumuri în răspunsul adresat ZF, şi în 2022 au fost aprobate iniţial sume mai mici, ca apoi să fie suplimentate.
„În contextul în care necesarul de fonduri pentru investiţii pe anul 2023 solicitat la MTI înainte de aprobarea legii bugetului de stat pe anul 2023 a fost de 18,4 mld. lei, facem precizarea ca în anul 2022, deşi prevederea bugetară iniţială aprobată conform legii bugetului de stat a fost în valoare de 7 mld. lei (din care pentru investiţii 6,2 mild. lei), prevederea la finele anului a fost de 10,5 mld. lei (din care investiţii 9,4 mld. lei), atingându-se un grad de utilizare a sumelor prevăzute pentru această perioadă de 99%”, au mai transmis reprezentanţii CNAIR.
În acest moment, România are sub 1.000 de kilometri de autostradă, printre cei mai puţini din Uniunea Europeană. Problema cea mai mare este izolarea anumitor regiuni, cum ar fi Moldova, prin lipsă de conexiuni cu vestul sau cu zonele dezvoltate, fapt ce a dus creştere economică încetinită şi plecarea forţei de muncă în străinătate.
Cifrele din execuţia bugetului de stat, dar şi cele statistice din sectorul de construcţii şi contractele semnate pentru construcţia de autostrăzi, inclusiv Autostrada Moldovei, arată că lucrările avansează, dar rămâne să se reflecte în construcţia propriu-zisă şi, în final, în avansul economiei regiunilor.
Piaţa construcţiilor inginereşti, infrastructura, înseamnă jumătate din piaţa totală de construcţii din România. Volumul de lucrări de infrastructură, aşa cum indică Institutul Naţional de Statistică (INS), a crescut cu aproape 18% în ianuarie 2023, faţă de ianuarie 2022, în accelerare. Toate cifrele se corelează în ceea ce priveşte avansul infrastructurii, de transport în special, în afară de cea mai importantă: numărul de kilometri de autostradă, care a rămas la un ritm de 30 de km noi pe an şi nu a trecut încă de pragul de 1.000 de km. Cu toate acestea, cele mai multe proiecte, cum este şi A8, autostrada Moldovei, sunt contractate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).
Pentru toate investiţiile realizate prin PNRR termenul de finalizare a acestora este august 2026, ceea ce înseamnă că, cel puţin pe regulamentul actual, ar trebuie să se circule în regim de autostradă de la Ploieşti la Paşcani în toamna lui 2026. Autostrada Moldovei are o alocare de 4,7 mld. lei, bani care vor fi cheltuiţi până la termenul amintit.
În acest moment, CNAIR are în licitaţie publică proiecte de 10 mld. de lei, din care cel mai mare este cel al unui tronson de 100 de km din autostrada Braşov-Mureş-Cluj-Oradea.
Comentarii:
Adauga Comentariu