Noi scenarii pentru alegeri: comasare vs anticipate. Mizele PSD și PNL

O declarație de susținere a ideii alegerilor anticipate venită din partea președintelui UDMR, Kelemen Hunor, atrage atenția mai ales prin tipul de argumentație: e nevoie de un guvern stabil și o majoritate parlamentară legitimă, condiții în care administrația, cea centrală, în primul rând, va funcționa.

Pentru că temerea lui Kelemen Hunor este că în anul electoral 2024, cu patru rânduri de scrutine, „administrația va aștepta să vadă ce se întâmplă”.

”Nu poți să pierzi un an”, spune Kelemen Hunor. Și nu poți să-l pierzi si pentru că e vorba de banii din PNRR, de „fondurile structurale, Schengen şi aşa mai departe”, a declarat președintele UDMR, la TVR Info.

Cutuma administrației de a opri motoarele până se decid câștigătorii alegerilor, miniștrii care ar urma să ocupe portofoliile și, în general, profunzimea la care are loc schimbarea de gardă politică, este una veche în România.

De data aceasta însă va fi vorba de lucruri și mai serioase: imensa sumă de bani pe care România ar putea să o încaseze din PNRR, dacă își face bine lecțiile și îndeplinește jaloanele.

Așa cum a arătat Europa Liberă, există riscul pierderii unui milliard de euro din cauza neîndeplinirii reformei pensiilor speciale, așa cum este ea cerută de Comisia Europeană. Un risc pe care guvernul României ar putea să și-l asume mai degrabă decât să fie radical în ce privește faimoasele pensii speciale.

Senatorul UDMR Laszlo Attila explică pentru Europa Liberă de ce este nevoie de „stabilitate parlamentară”.

„Tare mă tem că din cauza acestuia blocaj o bună parte din proiectele din PNRR, Anghel Saligny, fonduri europene, fonduri guvernamentale nu se vor face.

În cazul PNRR, termenul este extrem de scurt, 2026. În 30 de ani s-au făcut 1,5 spitale, Oneștiul și Mioveniul, acum trebuie să facem 31, în condițiile în care până în 2026 trebuie finalizate, echipate, puse în funcțiune și banii decontați. Vă spun din experiență, când sunt alegeri nici iarba nu crește. Avem nevoie de stabilitate paralamentară”, ne spune senatorul Laszlo Attila.

Dacă ar fi după el, spune Kelemen Hunor, ar face alegeri anticipate. Dar nu e numai după el, pentru că o astfel de decizie se ia în coaliție, iar acolo, interesele și opiniile sunt divergente.

Cu toate acestea, chestiunea anticipatelor s-a discutat, iar Hunor a considerat că trebuie să iasă public cu ea.

„În şedinţele de coaliţie în format mai mare vorbim mai multe subiecte, în formate restrânse, cum suntem în trei, discutăm şi lucruri care rămân între noi, până când nu considerăm că trebuie să ieşim în public", a declarat liderul UDMR.

Tot în spațiul public au ieșit recent și liderii liberali, repunând pe tapet o idee mai veche: comasarea alegerilor. Președinta interimară a Senatului, Alina Gorghiu, spunea la sfârșitul lunii februarie că ar fi o „catastrofă” să obosești electoratul, chemându-l de patru ori într-un an să voteze. Iar oboseala, se știe, duce la absenteism și mai departe la o putere „nelegitimată de votul românilor”

„În opinia mea, rațional, de bun simț, cu argumente care merg de la partea socială, politică, financiară, mă duc la concluzia că am fi total lipsiți de rațiune dacă n-am comasa alegerile. A prefera să obosești electoratul din România, să ai un absenteism care va fi undeva la cote extraordinar de mari, a avea o putere pe următorii 4 ani care să-ți facă reforme în acești 4 ani de liniște fără alegeri nelegitimată de votul românilor, ar fi o catastrofă”, a declarat Alina Gorghiu.

I-a ținut isonul purtătorul de cuvânt al PNL, Ionuț Stroe, care spune că un astfel de proiect ar putea prinde contur în actuala sesiune legislativă.

Argumentele liberalilor, dincolo de „oboseala” electoratului sunt și de ordin financiar: costurile ridicate pe care le presupun patru rânduri de alegeri.

PNL are deja pregătite niște drafturi de proiecte, care însă nu au fost deocamdată discutate în coaliție, asta pentru că social-democrații sunt destul de reticenți la idee încă din decembrie anul trecut, atunci când a fost lansată la apă.

Contraargumentele PSD se referă atât la confuzia în care s-ar afla electoratul cu prea multe buletine de vot în față, dar și la perspectiva constituțională.

Aceasta pentru că liberalii ar vrea să comaseze localele cu parlamentarele, nu și cu prezidențialele.

„Nu pot fi mutate alegerile generale din decembrie în septembrie, pentru că mandatul parlamentarilor este imperativ de patru ani. De altfel, CCR s-a mai pronunțat în 2012 pe această chestiune și a respins comasarea parlamentarelor cu localele”, spune pentru Europa Liberă o sursă din PSD.

Într-adevăr, în 2012, Curtea Constituțională a declarat neconstituțională o lege adoptată în Parlament, prin asumarea răspunderii de către guvernul Emil Boc, care prevedea organizarea concomitentă a celor două tipuri de alegeri, sub motivul economiilor făcute la buget. Cea care a atacat atunci legea la CCR a fost USL, alianța formată din PSD și PNL. Altfel spus, liberalii vor acum ceea ce respingeau în urmă cu zece ani.

Cât despre alegerile anticipate, purtătorul de cuvânt al PSD, Radu Oprea, declară pentru Europa Liberă că liderul partidului, Marcel Ciolacu, a pomenit de anticipate doar în contextul în care nu se va realiza rocada premierilor.

„Ar fi și absurd să iei funcția de premier și apoi să spui că nu mai vrei, că declanșezi alegeri anticipate”, spune Radu Oprea.

1. De ce PNL vrea comasare și nu anticipate

În PNL ideea alegerilor anticipate nu este agreată dintr-un motiv foarte simplu: partidul a scăzut în sondaje și poate spera să recupereze până la mijlocul anului viitor în condițiile în care liderul PSD, Marcel Ciolacu va deveni premier.

„Este șansa noastră, cu Ciolacu la vârful Guvernului, întreaga responsabilitate a guvernării va cădea pe PSD, dacă noi știm cum să ne jucăm cartea. Adică, să facem opoziție fiind la guvernare, așa cum a făcut și PSD, când ne ataca tot timpul. Dacă sunt anticipate, PNL nu are timp suficient să crească în sondaje”, explică pentru Europa Liberă o sursă liberală.

Aceasta cu condiția, mai spune sursa citată, să nu se ajungă la un „blat” cu PSD la București, fie chiar la o alianță electorală la nivelul țării.

În schimb, comasarea alegerilor locale cu parlamentarele ar avea două mize importante pentru PNL.

Prima ar fi că viitorul premier ar urma să fie numit în funcție de președintele Klaus Iohannis, al căruit mandat se termină în decembrie 2024. În felul acesta, PNL ar avea un atu în mânecă, deoarece, formal, Constituția nu-l obligă pe Iohannis să numească un premier de la PSD, chiar dacă acesta are cel mai mare număr de voturi.

A doua miză a PNL pentru comasare este că primarii vor „trage” implicit și pentru alegerile parlamentare, nu doar pentru locale.

2. De ce PSD-ului i-ar conveni anticipatele

Social-democrații resping comasarea dorită de liberali, exact din considerentul numirii viitorului premier de către Iohannis. Dacă alegerile ar rămâne la termen- localele în mai și generalele în noiembrie- președintele în funcție nu ar mai avea timp până la alegerile prezidențiale din noiembrie să facă vreo numire.

Pe de altă parte, alegerile anticipate ar favoriza PSD, care acum se află pe cai mari, dar până anul viitor s-ar putea eroda la guvernare. Mai ales dacă există rateuri în ce privește banii din PNRR, responsabilitatea unui eșec picând pe umerii lui Marcel Ciolacu.

În momentul de față, potrivit mai multor sondaje, PSD se află undeva în jur de 30%, deci aproximativ la scorul pe care l-a obținut acum patru ani.

Comasarea alegerilor este aproape la fel de complicată ca și organizarea alegerilor anticipate.

Comasarea celor două tipuri de scrutin - în primul rînd, mandatul primarilor și cel al parlamentarilor expiră la o diferență de două luni și jumătate.

Alegerile locale s-au desfășurat în 27 septembrie 2020, în timp ce parlamentarele au avut loc în 6 decembrie 2020.

Acestea ar putea avea loc undeva la jumătatea drumului, prin noiembrie, susțin liberalii. Dar pentru asta este nevoie de modificarea legii electorale cu cel puțin șase luni înainte și un motiv întemeiat care să explice necesitatea prelungirii mandatului primarului, contrar dreptului dat de Constituție alegătorului.

În plus, există deja decizia CCR din 2012, despre care am menționat, care vorbește de „dificultățile” pe care le-ar avea alegătorii puși în fața unui număr mare de buletine de vot.

Alegerile anticipate în România nu pot fi organizate, potrivit Constituţiei, decât în cazul în care două propuneri de Guvern sunt respinse de către Parlament în termen de 60 de zile, iar preşedintele României solicită celor două Camere dizolvarea Parlamentului. În plus, președintele are nevoie și de acordul celor doi președinți ai celor două camere ale Legislativului, care este doar consultativ.

Singura situaţie prevăzută de Constituţie pentru organizarea alegerilor anticipate este dizolvarea Parlamentului. Acest lucru se poate realiza, potrivit articolului 89 din Constituţie.

Preşedintele „poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură".

preluare Europa Libera via Rador

(Fluierul)