Ingredientul cheie omis de ASF - S-a dezvăluit cum au fost posibile toate falimentele companiilor de asigurări

„Nu cred că putem face o evaluare de active şi pasive într-o lună de zile. Numai simplul calcul de indicatori de solvabilitate pe toate datele care sunt predate către autoritate durează peste două luni de zile. Sunt calcule actuariale complexe care sunt necesare să se verifice datele istorice. Nu este aceeaşi situaţie ca cea a băncilor. Lucrurile sunt diferite. În momentul în care faci o anumită evaluare şi impui unei companii un anumit nivel de capitalizare trebuie să fii foarte bazat pe valoarea şi exactitatea cifrelor ca să nu poţi fi combătut“, a explicat Cristian Roşu. El a mai spus că înainte de anul 2017 atât City Insurance, cât şi Euroins aveau cote de piaţă pe zona RCA de sub 20%. Acest lucru înseamnă că dacă supravegherea ASF ar fi fost mai strictă, situaţia ambelor companii nu ar fi ajuns la proporţiile în care să desta­bilizeze întreaga piaţă şi să afecteze conumatorii.

Comparativ, sistemul bancar vine cu un exemplu de urmat, prin care băncile sunt obligate de BNR să raporteze zilnic, săptămânal şi lunar lichiditatea, iar în cazul solvabilităţii, raportarea se face lunar, după cum spune trezorierul unei bănci.

„Ce este esenţial se raportează zilnic sau lunar. Informaţiile zilnice sunt pe lichiditate, în special pe lichiditate se urmăreşte totul zilnic. Există un indicator numit LCR (liquidity coverage ratio) şi acesta este un indicator prevăzut în regulamentul 575, şi acest indicator măsoară care este lichiditatea băncii la un orizont de 30 de zile. În România mai există un indicator pe care îl defineşte BNR şi este raportat săptămânal şi se cheamă lichiditate imediată. Raportările sunt automate, cu anumite formate ale excelurilor, merg pe serverele BNR direct. Cel mai important este LCR, care este zilnic. La solvabilitate, cele mai importante raportări sunt cele lunare pentru că la solvabilitate sunt anumite procese care au în vedere sfârşitul de lună şi care nu se fac zilnic“, a spus pentru ZF trezorierul unei bănci.

În ceea ce priveşte cazul Euroins, Cristian Roşu a mai explicat că societatea se afla într-un program de redresare în 2021, iar pe parcursul acelui an Euroins a reuşit să îşi refacă indicatorul MCR (cerinţa minimă de capital) şi o mică refacere a indicatorului SCR (cerinţa de solvabilitate). Cu toate acestea, vicepreşedintele ASF susţine că, în ciuda refacerii acestor indicatori, era într-un oarecare deficit de solvabilitate.

„A avut o deficienţă inclusiv pe SCR (cerinţa de capital de solvabilitate) şi MCR (cerinţa de capital minim), reuşind pe parcursul anului 20201 să îşi refacă indicatorul MCR şi o mică refacere a indicatorului SCR, pentru că unul este influenţat de celălalt, dar oricum era într-un oarecare deficit de solvabilitate“, a spus Cristian Roşu.

Pe de altă parte, vicepreşedintele ASF a mai explicat că în urma exerciţiului de evaluare a activelor şi pasivelor companiilor de asigurări din piaţă (BSR), care s-a materializat la sfârşitul lunii decembrie 2021, începutul lunii ianuarie 2022, consiliul ASF a impus un plan de măsuri prin care deficitul de capitl de solvabilitate de peste 500 mil. lei (100 mil. euro) să fie refăcut.

„În momentul în care noi am intrat în posesia raportului auditorului faţă de evaluarea activelor şi pasivelor pe care aceste companii le aveau, s-a constatat această diferenţă de peste 500 mil. lei, deficienţă pe SCR. Acest deficit este aferent exerciţiului la 30.06.2020, dar pentru că exerciţiul s-a închis la sfârşitul anului, ele au fost impuse începând cu 1 ianuarie 2022. O companie care este specializată şi care poate să facă aceste evaluări de active şi pasive i-a luat aproape un an ca să facă toată această structură“, susţine Cristian Roşu.

Vicepreşedintele ASF a mai detaliat că la începutul lunii ianuarie 2022, companiei Euroins i s-a impus planul de redresare care prinre altele prezenta şi nevoia de recapitalizare. Cristian Roşu susţine că, conform legii, aveau 6 luni ca aceste sume să fie reconstituite şi inclusiv planurile de redresare care au fost impuse să producă efectele necesare.

„Aceasta a însemnat că la data de 30.06.2022 să facem o nouă evaluare a acestor elemente de capital şi să constatăm dacă în parcursul celor 6 luni s-au respectat, în ce măsură şi unde ne aflăm. Data de 30.06.2022 însemna să facem analiza pe situaţiile financiare de la 31.12.2021 corectate şi completate cu cele de la 30.06.2022. Acest lucru ar fi fost posibil să se întâmple în următoarele două, trei luni de zile numai că Euroins în data de 30.04.2022 trebuia să depună la Ministerul de Finanţe, cât şi la autoritate situaţiile financiare ale anului anterior auditate, iar acest lucru s-a întâmplat abia în luna august 2022“, susţine vicepreşedintele ASF.

În luna august 2022, Cristian Roşu explică faptul că s-au înce­put verifi­că­rile prin ca­re s-a cons­tatat că cei 500 mil. lei sunt nere­constituiţi şi din activitatea de supra­veghere, s-a cerut justificarea lipsei banilor, Euroins a confirmat că anumite contracte de reasigurare au fost refăcute şi ca urmare se încadrau în parametri normali.

„Dându-ne aceste informaţii suplimentare că la data de 30.06.2022 ei de fapt sunt în regulă faţă de analizele şi rezultatele noast­re, le-am cerut aceste con­tracte de reasigurare. Veri­ficând aceste contracte de rea­sigurare unde unele erau în Insulele Nevis şi acolo nu puteam să verificăm modul de decontare dintre părţi, ei le-au adus şi le-au înregistrat în Europa. Numai că la 30.06.2022 când noi verificam aceste elemente existau în bilanţurile lor. Au făcut înregistrarea la 1 iulie 2022. Lucru care la momentul respectiv nu putea fi văzut în documente. Cerându-le datele la 30.09.2022 să ne spună ce s-a întâmplat şi să justifice readucerea fondurilor la parametri normali, am constatat inclusiv o scădere de rezervă de daună neavizată.

Intrând în verificările privind de ce au scăzut rezervele, care sunt şi cum s-au făcut deconturile cu reasigurătorii am ajuns la acest deficit de 400 mil. euro pe capitalul de solvabilitate“, a mai adăugat Cristian Roşu.

În ceea ce priveşte piaţa RCA şi următorii paşi, vicepreşedintele ASF a explicat că toate companiile rămase pe piaţa RCA vor prelua portofoliul Euroins, se va stabili o formă de plafonare a tarifelor fiecărui asigurător RCA la cele pe care le practica anul trecut, iar asiguraţii trebuie să fie conştienţi că cele peste 2,7 milioane de poliţe RCA, care aparţin companiei Euroins, rămân în vigoare şi valabile.

De asemenea, Cristian Roşu a mai spus că dintr-un calcul estimativ şi preliminar, FGA va plăti pentru păgubiţii Euroins circa 250-260 mil. euro, iar în prezent societăţile rămase în piaţa RCA au indicatorii adecvaţi de lichiditate şi solvabilitate.

„Dintr-un calcul estimativ şi preliminar FGA va plăti pentru păgubiţii Euroins în jur de 250-260 mil. euro. FGA are o activitate fluentă în care fluxul de cash viitor îi asigură posibilitatea să facă aceste plăţi. Deocamdată nu creşte contribuţia. În momentul de faţă în Parlament există o lege de aprobare a ordonanţei prin care s-a aprobat legea de funcţionare a FGA în care există o prevedere conform căreia contribuţia aceasta, care este contribuţie fixă, se va transforma în contribuţie specială. Toate societăţile RCA au indicatorii adecvaţi de lichiditate şi solvabilitate. Într-o economie liberă societăţile se nasc şi mor, dar nu cred că vom vedea în următorii doi ani încă un faliment pe piaţa RCA“, susţine Cristian Roşu

Ce a spus Cristian Roşu, vicepreşedinte al ASF responsabil de segmentul asigurărilor, despre:

Activitatea de supraveghere:

♦ Nu cred că putem face o evaluare de active şi pasive într-o lună de zile. Numai simplul calcul de indicatori de solvabiltiate pe toate datele care sunt predate către autoritate durează peste două luni. Sunt calcule actuariale complexe care sunt necesare să se verifice datele istorice.

♦ Nu putem ridica autorizaţia unei companii că nu a adus la un anumit moment un document. Putem să îl sancţionăm.

♦ Nu există o disfuncţie a autorităţii. Când vorbim de piaţa RCA sunt disfuncţii structurale ale acestei pieţe.

♦ Partea de a interveni în businessul companiilor este o acţiune care nu este de competenţa autorităţii în general şi în mod special prin Legea 237 şi directiva Solvency II a Uniunii Europene nu avem voie ca autorităţi naţionale să interferăm cu businessul companiilor pe care le autorizăm şi supraveghem. Singura modalitate pe care o aveam şi o avem în continuare este un control indirect asupra elementelor de business.

Euroins:

♦ Firma avea nevoie de 100 mil. euro capital suplimentar. Am cerut banii, dar nu i-a adus.

♦ La Euroins, în 2021, compania deja era într-un program de redresare. A avut o deficienţă inclusiv pe SCR (cerinţa de capital de solvabilitate) şi MCR (cerinţa de capital minim), reuşind pe parcursul anului 2021 să îşi refacă indicatorul MCR şi o mică refacere a indicatorului SCR, pentru că unul este influenţat de celălalt, dar oricum era într-un oarecare deficit de solvabilitate.

♦ Indicatorii s-au deteriorat. Acest exerciţiu BSR, care în dreptul companiei Euroins a fost făcut de una dintre companiile din Big Four, şi care s-a materializat la sfârşitul lunii decembrie 2021, începutul lunii ianuarie 2022 printr-o decizie a consiliului prin care deficitul de capital de solvabilitate era peste 500 mil. lei şi s-a impus un plan de măsuri astfel încât în şase luni conform directivei şi legii acest capital să fie refăcut.

♦ Autoritatea nu trebuie să aibă o atitudine de a închide companii, ci de a găsi soluţii, astfel încât pe lege aceste companii să îşi refacă indicatorii de solvabilitate şi lichiditate pentru ca funcţionarea acestora să poată fi făcută în termeni legali.

♦ În momentul în care noi am intrat în posesia raportului auditorului faţă de evaluarea activelor şi pasivelor pe care aceste companii le aveau, s-a constatat această diferenţă de peste 500 mil. lei deficienţă pe SCR. Acest deficit este aferent exerciţiului la 30.06.2020, dar pentru că exerciţiul s-a închis la sfârşitul anului, ele au fost impuse începând cu 1 ianuarie 2022.

♦ La începutul lunii ianuarie 2022 le-am impus acest plan de redresare care printre altele prezenta şi nevoia de recapitalizare a companiei. Conform legii aveau 6 luni de zile ca aceste sume să fie reconstituite şi inclusiv planurile de redresare care au fost impuse să producă efectele necesare. Aceasta a însemnat ca la data de 30.06.2022 să facem o nouă evaluare a acestor elemente de capital şi să constatăm dacă în parcursul celor 6 luni s-au respectat, în ce măsură şi unde ne aflăm. Data de 30.06.2022 însemna să facem analiza pe situaţiile financiare de la 31.12.2021 corectate şi completate cu cele de la 30.06.2022. Acest lucru ar fi fost posibil să se întâmple în următoarele două, trei luni, numai că Euroins în data de 30.04.2022 trebuia să depună la Ministerul de Finanţe, cât şi la ASF situaţiile financiare ale anului anterior auditate, iar acest lucru s-a întâmplat abia în luna august 2022.

♦ În luna august am început să facem verificări şi într-o lună am constatat că cei 500 mil. lei sunt nereconstituiţi şi din activitatea de supraveghere le-am dat un document în care să justifice eventuala lipsă, ne-au confirmat că anumite contracte de reasigurare au fost refăcute şi drept pentru care se încadrează în parametri normali. Dându-ne aceste informaţii suplimentare că la data de 30.06.2022 ei de fapt sunt în regulă faţă de analizele şi rezultatele noastre, le-am cerut aceste contracte de reasigurare.

♦ În directivă se spune că un capital poate fi adus în formă lichidă sau în schimbarea profilului de risc, iar un contract de reasigurare poate să schimbe profilul de risc. Discutăm de rezerve brute şi nete, iar diferenţa este reţinerea în reasigurare.

♦ Verificând aceste contracte de reasigurare unde unele erau în Insulele Nevis şi acolo nu puteam să verificăm modul de decontare dintre părţi, ei le-au adus şi le-au înregistrat în Europa. Numai că la 30.06.2022, când noi verificam, aceste elemente, existau în bilanţurile lor. Au fost înregistrate la 1 iulie 2022, lucru care la momentul respectiv nu putea fi văzut în documente. Cerându-le datele la 30.09.2022 să ne spună ce s-a întâmplat şi să justifice readucerea fondurilor la parametri normali, am constatat inclusiv o scădere de rezervă de daună neavizată.

Intrând în verificările privind de ce au scăzut rezervele, care sunt şi cum s-au făcut deconturile cu reasigurătorii am ajuns la acest deficit de 400 mil. euro pe capitalul de solvabilitate.

Companiile RCA rămase în piaţă:

♦ Toate societăţile RCA au indicatorii adecvaţi de lichiditate şi solvabilitate. Într-o economie liberă societăţile se nasc şi mor, dar nu cred că vom vedea în următorii doi ani încă un faliment pe piaţa RCA.

♦ Toate companiile existente de pe piaţă vor prelua portofoliul Euroins. În discuţia cu domnul senator Cîţu am convenit că nu este vorba de o plafonare, ci de o perioadă de 6 luni de zile în care companiile de asigurări vor vinde poliţele de asigurare la acelaşi tarif cu care le-au vândut în 2022. Nu plafonăm preţurile la un anumit nivel. Fiecare îşi va plafona preţul lui propriu. Nu se plafonează generalizat. Va fi un tarif maximal al fiecărei companii.

Păgubiţii sau clienţii Euroins:

♦ În niciun caz să nu se aştepte la preţuri mai mari. Preţurile de anul trecut sunt mai mici decât cele de acum o lună de zile sau două luni de zile. Noile preţuri vor fi mai mici faţă de acum o lună, două sau trei pe multe categorii de segmente

♦ Dintr-un calcul estimativ şi preliminar FGA va plăti pentru păgubiţii Euroins în jur de 250-260 mil. euro. FGA are o activitate fluentă în care fluxul de cash viitor îi asigură posibilitatea să facă aceste plăţi. Deocamdată nu creşte contribuţia. În momentul de faţă în Parlament există o lege de aprobare a ordonanţei prin care s-a aprobat legea de funcţionare a FGA în care există o prevedere conform căreia contribuţia aceasta, care este contribuţie fixă, se va transforma în contribuţie specială.

♦ Asiguraţii trebuie să ştie că cele peste 2,7 milioane de poliţe RCA rămân în vigoare şi valabile. Unele din ele vor expira pe parcursul lunilor care urmează pentru că ele au fost încheiate la perioade anterioare de timp, iar ultimele poliţe încheiate în ultimele luni ale activităţii Euroins probabil că se vor denunţa. Denunţarea acestor poliţe se face la 90 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti de deschidere a procedurii de faliment. Din experienţa noastră a celorlalte trei falimente anterioare, deschiderea procedurii este în jur de 5-6 luni de zile.

ASF a decis retragerea autorizaţiei de funcţionare, constatarea insolvenţei şi a demarat promovarea procedurii de faliment al companiei City Insurance pe data de 17 septembrie 2021. În cazul Euroins, ASF a retras autorizaţia de funcţionare, a constatat insolvenţa şi a demarat promovarea procedurii de faliment pe data de 17 martie 2023.

(Fluierul)