09:31 2023-02-08
crimes - citeste alte articole pe aceeasi tema
Comentarii Adauga Comentariu
_ Cine și ce i-a garantat lui Zelenski (Nezavisimaia Gazeta)
Cine și ce i-a garantat lui Zelenski (Nezavisimaia Gazeta)
Liderul ucrainean intenționează să obțină noi livrări de armament pentru continuarea acțiunilor militare cu Rusia
Consilierul șefului Biroului președintelui Ucrainei, Mihailo Podoliak, a apreciat drept ”ficțiune” declarațiile care au stârnit vâlvă ale fostului prim-ministru israelian, Naftali Bennett, potrivit cărora Occidentul a întrerupt negocierile dintre Moscova și Kiev; precum și că președintele Vladimir Putin a garantat securitatea lui Volodimir Zelenski în condițiile în care operațiunea militară specială a Federației Ruse începuse. La rândul său, șeful Ministerului de Externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba, a cerut să nu i se dea crezare lui Putin. Deși se pare că cuvântul dat de acesta a devenit chiar unul dintre primele gesturi de bunăvoință ale părții ruse, au admis experții, susține Nezavisimaia Gazeta citata de Rador.
Fostul ministru de externe al Israelului Naftali Bennett a declarat între altele că procesul de negociere dintre Rusia și Ucraina după summitul de la Istanbul a fost zădărnicit de Occident și că președintele ucrainean a primit, încă de la începutul operațiunii militare a Federației Ruse, garanții de securitate din partea șefului statului rus. Declarația a stârnit o reacție furtunoasă în rândul oficialilor de la Kiev. Reprezentanții acestuia, a informat presa ucraineană luni, au pus la îndoială veridicitatea unor astfel de declarații. Astfel, consilierul șefului Biroului președintelui Ucrainei, Mihailo Podoliak, a scris pe rețelele de socializare: "Apar informații ciudate despre ‚mediere’: Putin ar fi dat chipurile garanții să nu ucidă și Occidentul a întrerupt negocierile promițătoare. Dar toate acestea sunt ficțiune." În același timp, Podoliak nu a precizat dacă aceste negocieri au fost considerate "ficțiune" chiar și de delegația ucraineană, din componența căreia chiar el a făcut parte. Însă a considerat necesar să sublinieze că operațiunea militară specială a Federației Ruse a fost cauzată nu de încercarea Rusiei de a nu permite extinderea pe mai departe a NATO, ci de dorința sa de a distruge Ucraina.
La rândul său, șeful Ministerului de Externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba, a avertizat din nou că partenerii occidentali nu trebuie să creadă niciuna dintre promisiunile lui Putin. "Nu vă lăsați păcăliți: este un mincinos experimentat. De fiecare dată când promitea că nu va face nimic, asta făcea parte din planul său", a argumentat Kuleba pe rețeaua de socializare.
Între timp, președintele Zelenski a dat totuși crezare afirmațiilor omologului său rus. În orice caz, după cum au constatat unii observatori, el a început să apară activ în public numai după convorbirile dintre Vladimir Putin și Naftali Bennett de la începutul lunii martie 2022.
Reamintim că operațiunea militară specială a început anul trecut pe 24 februarie și chiar în primele zile președintele ucrainean a adresat premierului israelian rugămintea de a fi mediator. Și când s-a întâlnit la Moscova cu liderul rus, știa de asemenea că președintele ucrainean se ascunde într-un buncăr și de aceea a întrebat: "Aveți de gând să-l ucideți pe Zelenski?" Dar Putin a răspuns că nu are de gând să-l omoare. Și apoi a confirmat-o încă o dată, a arătat Bennett într-un interviu acordat postului de televiziune Channel 12. Apoi l-a sunat pe Zelenski și i-a transmis cuvintele președintelui Federației Ruse. Iar acela a întrebat din nou dacă interlocutorul era sigur de ceea ce auzise. Bennett a răspuns: "100% (Putin) nu are de gând să vă ucidă." După care Zelenski a publicat pentru prima dată videoclipul său din cabinetul său de lucru.
Mai mult decât atât, Bennett a arătat că operațiunea militară specială a Rusiei a început din cauza intenției Kievului de a intra în NATO. Mai mult, în etapa inițială a operațiunii, în cursul negocierilor în care fostul prim-ministru israelian a fost mediator, Zelenski era gata să renunțe la ideea aderării la Alianța Nord-Atlantică. Iar Putin, într-una din primele discuții, și-a anunțat disponibilitatea de a renunța la denazificarea și demilitarizarea ca obiective ale operațiunii speciale, a precizat fostul premier israelian. După cum a arătat acesta, negociatorii pregătiseră aproape douăzeci de proiecte, în vreme ce el însuși "până în cele mai mici detalii" și-a coordonat acțiunile cu reprezentanți ai Statelor Unite, Germaniei și Franței. Cu toate acestea, după aceea "ei au întrerupt negocierile" pentru că hotărâseră "să-l zdrobească Putin, nu să negocieze", a concluzionat Bennett.
Cu toate acestea, în declarațiile sale există și anumite contradicții. De exemplu, dacă înainte și-a coordonat toți pașii cu liderii occidentali, atunci de ce acum s-a hotărât să-i învinovățească de zădărnicirea negocierilor? Și în plus el a spus că securitatea lui Zelenski, pe care mass-media străină s-au obișnuit să-l prezinte ca pe un luptător neînfricat împotriva Rusiei, de fapt a fost garantată de președintele acesteia?
"Sunt înclinat să dau crezare acestui interviu. Și de ce să minți pe o persoană atât de sus-pusă? Cel mai probabil, părăsind postul (de premier – n. trad.) el a vrut să sublinieze propriul rol în calitate de mediator. Chipurile, atunci s-a lucrat mult, au fost pregătite aproximativ 20 de proiecte, iar președintele ucrainean era gata să fie de acord, dar Occidentul a interzis continuarea procesului de negociere", a explicat, pentru Nezavisimaia Gazeta, Oleg Barabanov, profesor la MGIMO (Institutul de Stat pentru Relaţii Internaţionale din Moscova), director de programe al Clubului Internațional de dezbateri "Valdai". Iar în ceea ce privește garanțiile de securitate date lui Volodimir Zelenski, acestea probabil presupuneau unul dintre primele gesturi de bunăvoință ale părții ruse. Ele nu au fost puține și, probabil, vor mai fi. Fiindcă veni vorba, a apărut informația că directorul general al AIEA, Rafael Grossi, va vizita Moscova zilele acestea. Nu este exclus ca unele noi gesturi de bunăvoință din partea Moscovei să fie așteptate în această direcție. Să spunem, în legătură cu centrala atomică de la Zaporojie, care se află sub controlul militarilor Federației Ruse, a presupus Barabanov.
În același timp, comentând probabilitatea reluării negocierilor dintre părți în condițiile acțiunilor ofensive în curs de desfășurare ale Federației Ruse în zona orașului Artemovsk (Bahmut) din republica populară Donețk (DNR), el a răspuns că este puțin ca aici să fie posibile schimbări în viitorul apropiat. Deoarece țările occidentale au luat deja decizii cu privire la noi pachete de ajutor militar pentru Ucraina, iar apoi, în ajunul marcării unui an de la începerea operațiunii militare speciale, vor încerca, evident, să lanseze "formula păcii" anunțată anterior de Zelenski din binecunoscutele zece puncte. Pentru ca în continuare, ținând cont de condițiile puse, să continue să facă presiuni asupra Rusiei, a spus profesorul de la MGIMO.
Semnificativ este faptul că președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a apărut ieri într-un nou mesaj video și a anunțat săptămâna aceasta noi negocieri privind livrările de arme. "Pregătim soluții, negocieri care ar trebui să-i întărească pe soldații noștri, care ar trebui să dea e Ucrainei mai mult sprijin internațional, mai multe arme", a spus liderul ucrainean. Mai mult, a precizat el, sunt planificate atât formate de lucru publice, cât și nepublice. În acest sens jurnaliștii au menționat în informațiile însoțitoare că, de la începutul operațiunii militare speciale a Federației Ruse, partenerii occidentali livrează în permanență arme pentru Forțele Armate ale Ucrainei. Între altele, în ultima vreme Kievul a primit tancuri germane Leopard 2 și un sistem american de apărare antiaeriană Patriot. Iar pe 5 februarie, ministrul apărării al Ucrainei, Oleksi Reznikov, și-a exprimat, de asemenea, convingerea că va primi avioane occidentale moderne. După cum a precizat acesta, poate fi vorba de avioane de vânătoare F-16 sau Gripen.
În același timp, chiar Reznikov a anunțat la o conferință de presă că conflictul militar cu Rusia s-ar fi putea și să nu fi existat dacă țările occidentale ar fi întreprins inițial o serie de acțiuni necesare. De exemplu, dacă ar fi oprit construcția gazoductului Nord Stream - 2 și ar fi oprit accesul la sistemul SWIFT pentru Rusia, precum și dacă ar fi interzis intrarea navelor rusești în porturile internaționale și ar fi început imediat să blocheze activele oligarhilor ruși, a enumerat Reznikov. Dar nu a amintit condiția cheie – cea referitoare la respectarea de către Kiev a acordurilor de la Minsk.
Comentarii:
Adauga Comentariu