LIVE TEXT  Războiul din Ucraina, ziua 348. Financial Times: ofensivă rusă de proporţii în următoarele 10 zile, ţinta fiind ocuparea regiunii Donbas / Discuţii privind noul ministru al Apărării de la Kiev / Zelenski, aşteptat joi la Bruxelles

Ruşii au încercuit oraşul Bakhmut, după mai multe luni de asediu

Înlocuirea ministrului apărării Reznikov pe fondul unui scandal de corupţie pune la îndoială integritatea preşedintelui Zelenski

Ruşii au lansat mai multe bombardamente în cursul nopţii

Ruşii au bombardat masiv regiunea Dnipropetrovsk şi mai multe linii electrice au fost efectiv tăiate. Mai multe localităţi au rămas fără curent electric.

Moscova şi Teheranul avansează planurile de a construi o fabrică de drone proiectată de Iran în Rusia. „Cele două ţări îşi propun să construiască o dronă mai rapidă, care ar putea prezenta noi provocări pentru apărarea antiaeriană ucraineană”, susţin oficialii ruşi.

Şeful Serviciului de Informaţii ucrainean, Kyrylo Budanov va conduce Ministerul Apărării după demiterea lui Oleksii Reznikov

Rusia a folosit aproximativ 660 de drone kamikaze iraniene „Shahed” în războiul împotriva Ucrainei şi „un nou lot va sosi în curând”. Acest lucru a fost declarat de Vadim Skibiţki, adjunct al şefului de informaţii la Kiev, informează Ukrainska Pravda. Potrivit oficialului ucrainean, de fapt, contractul dintre Moscova şi Teheran prevede livrarea a 1.750 de drone „dar pregătirea lor necesită timp”.

Ucraina nu va folosi armele cu rază lungă de acţiune promise de Statele Unite pentru a ataca teritoriul Federaţiei Ruse, adar asigurat de ministrul ucrainean al apărării, Oleksii Reznikov. „Întotdeauna le spunem oficial partenerilor noştri că nu vom folosi armele furnizate de aliaţii străini pentru a lovi teritoriul Rusiei. Vizăm doar unităţi ruseşti din teritoriul ucrainean ocupat temporar”, a explicat ministrul la o conferinţă de presă.

Guvernul norvegian s-a oferit să ofere Ucrainei un ajutor de 75 de miliarde de coroane (6,8 miliarde de euro) timp de cinci ani, precum şi asistenţă suplimentară altor ţări afectate de consecinţele conflictului. „Ne propunem să ne angajăm să aducem o contribuţie pe termen lung Ucrainei”, a declarat premierul Jonas Gahr Store, într-o conferinţă de presă. „Ne propunem să alocăm 15 miliarde de coroane în fiecare an Ucrainei, pe parcursul a cinci ani, sau 75 de miliarde de coroane, în total”, a explicat el.

Se lucrează la o posibilă vizită a preşedintelui ucrainean la Bruxelles săptămâna aceasta, cu ocazia summitului UE care va avea loc joi şi vineri. Primul purtător de cuvânt al Comisiei Europene, Eric Mamer, în briefing-ul cu presa, nici nu neagă, nici nu confirmă varianta: „Răspunsul este nu. Nu am niciun comentariu, nicio informaţie despre asta şi, după cum vă puteţi imagina, nu este ceva despre care vom comenta aici, în sala de presă”. Ziua în care Zelenski ar putea ajunge la Bruxelles este joi.

Kremlinul a confirmat dialogul dintre preşedintele rus Valdimir Putin şi premierul israelian Naftali Bennett, din primele zile după începutul conflictului. „Au petrecut mai mult de o oră discutând acest subiect”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Într-un interviu de ieri, Bennett a povestit conversaţia sa cu Putin, spunând că liderul de la Moscova i-ar fi promis că uciderea lui Zelenski nu face parte din planurile sale.

„Ucraina este pregătită să trimită un grup mare de salvatori în Turcia, pentru a sprijini răspunsul la criza generată de cutremur”. Ministrul Apărării de la Kiev, Dmitro Kuleba, a reiterat acest lucru pe Twitter, după oferta de ajutor exprimată deja de preşedintele Zelenski. „Vom lucra îndeaproape cu partea turcă, pentru a coordona desfăşurarea acestora”, a adăugat şeful diplomaţiei.

Comisia pentru securitate naţională, apărare şi informaţii a Parlamentului ucrainean a aprobat o nouă prelungire a legii marţiale, a şasea de la începutul invaziei ruse din 24 februarie. Anunţul aparţine deputatul Iaroslav Zelezniak pe Telegram, explicând că legea marţială va rămâne în vigoare pentru următoarele 9 zile, începând cu 19 februarie. Legea marţială merge mână în mână cu „mobilizarea generală” proclamată de Kiev la câteva ore după declanşarea agresiunii militare a Rusiei.

Forţele armate ucrainene ar fi folosit „arme chimice lansate de drone” în luptele în curs de la Bahmut şi Vuhledar, a declarat Denis Puşilin, şeful autoproclamatei Republici Doneţk a Rusiei. Ria Novosti o relatează.

Armata rusă a bombardat una dintre bisericile din Herson, susţine consiliul oraşului Herson, după cum a raportat Ukrinform. Nu există morţi sau răniţi, ci doar pagube aduse bisericii.

Comitetul Olimpic al Republicii Cehe a exclus boicotarea Jocurilor Olimpice de la Paris 2024, în cazul participării sportivilor ruşi şi bieloruşi. „Comitetul Olimpic Ceh sprijină actualele sancţiuni pentru agresiunea din Ucraina, dar nu ne gândim să boicotăm Jocurile de la Paris - a spus Comitetul Olimpic de la Praga -. Nu vom pedepsi sportivii cehi pentru agresiunea rusă".

În următoarele 10 zile, Rusia intenţionează să lanseze o nouă ofensivă la scară largă, susţine Financial Times, care citează un consilier anonim al forţelor armate ucrainene. Potrivit FT, Kievul a primit „informaţii foarte sigure” cu privire la intenţia Federaţiei Ruse de a lansa o nouă ofensivă.

Ziarul numeşte ocuparea întregului Donbas obiectivul ofensivei ruseşti. S-a raportat că ofensiva armatei ruse ar putea începe în oraşele Kremennaia şi Liman, unde inamicul concentrează forţe mari de câteva săptămâni.

Nu vor exista schimbări în conducerea de vârf a Ministerului ucrainean al Apărării în această săptămână, a declarat pe canalul său de Telegram David Arahamia, şeful parlamentului partidului Servitorul Poporului - al preşedintelui Zelenski. Potrivit lui Arahamia, însă, săptămâna aceasta vor fi numiţi noul ministru de interne şi noul şef al SBU, serviciile de informaţii de la Kiev. Însuşi Arahamia a spus ieri că şeful serviciilor de informaţii militare, Kirilo Budanov, va fi numit noul ministru al Apărării, pentru a-l înlocui pe Oleksi Reznikov.

Viceministrul rus de externe Serghei Riabkov a declarat, în această dimineaţă, că a discutat despre tratatul New Start privind controlul armelor nucleare cu noul ambasador al SUA, Lynne Tracy, săptămâna trecută. Anunţul a fost făcut de Reuters, care citează agenţia de ştiri rusă Interfax. Riabkov a adăugat că Rusia s-a angajat să respecte tratatul, dar nu a fost stabilită o dată pentru noi discuţii din cauza conflictului din Ucraina. Discuţiile dintre Moscova şi Washington cu privire la tratatul New Start au fost programate pentru noiembrie anul trecut, dar au fost suspendate în ultimul moment. Riabkov a mai spus că nu este la curent să existe discuţii în curs cu Ucraina.

Interdicţia UE privind produsele petroliere ruseşti pe mare intră în vigoare astăzi. Blocada se referă la produse petroliere rafinate ruseşti precum motorina şi se alătură plafonului impus de Statele Unite şi alţi aliaţi asupra vânzărilor către ţările non-occidentale. Interdicţia asupra ţiţeiului marin rusesc a intrat în vigoare la 5 decembrie, iar extinderea acesteia la produsele petroliere va însemna că 70% din exporturile ruseşti de energie vor fi acum supuse sancţiunilor. Produsele petroliere reprezintă o treime din exporturile de petrol ale Rusiei.

Consilierul prezidenţial ucrainean Anton Geraşcenko a distribuit un videoclip despre soldaţii ucraineni eliberaţi recent din captivitatea rusă. În filmare, unul dintre bărbaţi spune că a fost reţinut timp de opt luni, în timp ce altul spune că a mâncat fructe pentru prima dată într-un an.

Şeful serviciilor de informaţii militare Kirilo Budanov îl va înlocui pe Oleksii Reznikov în funcţia de ministru al apărării al Ucrainei, a confirmat pe Telegram, David Arakhamia, deputat al partidului „Slujitorul Poporului”, al preşedintelui Volodimir Zelenski.

Preşedintele ucrainean a semnat un decret de introducere a sancţiunilor împotriva industriei nucleare ruseşti. Presa ucraineană a relatat acest lucru. „Astăzi a avut loc o nouă înăsprire a sancţiunilor de către statul nostru împotriva unui stat terorist. Într-adevăr, am implementat decizia Consiliului Naţional de Securitate şi Apărare privind sancţiunile împotriva industriei nucleare ruse”.

Decretul este publicat pe site-ul preşedinţiei ucrainene. Lista include în total 200 de companii sancţionate. Dintre acestea se remarcă compania de stat Rosatom şi filialele acesteia. De asemenea, pe listă sunt Atomcapital, Institutul de Materiale pentru Reactoare, Centrul de Ştiinţă de Stat al Federaţiei Ruse, Institutul de Cercetare şi Inovare în Fuziune Troitsk şi societatea pe acţiuni rusă Superconductor.

Ruşii vor „să compenseze înfrângerile de anul trecut din februarie, vor să facă ceva simbolic” şi, prin urmare, este un „moment dificil” pentru forţele de la Kiev, a declarat preşedintele ucrainean, în discursul obişnuit de seară, potrivit Ukrainska Pravda. „Nu avem alternativă, trebuie să ne apărăm şi să câştigăm”, a conchis el.

În prezent, nu există acces la căldură şi apă caldă în Enerhodar, ocupat de Rusia, construit în jurul celei mai mari centrale nucleare din Europa, cu temperaturi de 10-15 grade Celsius în clădirile rezidenţiale, a declarat primarul Enerhodar, Dmytro Orlov.

Ministrul ucrainean al Apărării, Oleksiy Reznikov, care se aşteaptă să fie demis în curând de preşedintele Volodymyr Zelenski, a declarat pentru Fakty News că nici preşedintele, nici prim-ministrul nu i-au oferit postul de ministru al industriilor strategice. Deputatul David Arakhamia a declarat mai devreme, pe 5 februarie, că Reznikov va rămâne în guvern ca ministru al industriilor strategice.

Preşedintele Zelenski susţine că, pe baza mai multor rapoarte, Rusia intenţionează să facă „ceva simbolic” în februarie pentru a compensa pierderile din ultimul an.

Rezumatul zilei

Ministerul ucrainean al Apărării nu a răspuns la solicitările de comentarii cu privire la această acuzaţie venită din partea Rusiei, cum că s-ar fi utilizat arme chimice în apropierea oraşelor Soledar şi Bakhmut.

„Ca urmare, militarii forţelor armate ruse se confruntă cu o deteriorare a stării de sănătate şi cu simptome caracteristice de otrăvire”, a precizat Comitetul, fără a oferi detalii sau a numi presupusa substanţă..

De la începutul invaziei sale, în urmă cu aproape un an, Rusia a avertizat în repetate rânduri că Ucraina s-ar putea pregăti să folosească arme neconvenţionale, inclusiv arme biologice sau o bombă radioactivă murdară. Niciun astfel de atac nu s-a materializat.

Ucraina şi aliaţii săi occidentali au respins aceste acuzaţii, dar le-au văzut ca pe un posibil preludiu la un atac „sub steag fals”, ceea ce înseamnă că Rusia ar putea recurge ea însăşi la astfel de tactici, dar ar căuta să dea vina pe Ucraina. Rusia a respins această afirmaţie.

Guvernul Norvegiei intenţionează să ofere Ucrainei asistenţă militară şi financiară de 75 de miliarde de coroane (6,8 miliarde de euro) în următorii cinci ani, în contextul invaziei militare ruse.

"Norvegia vrea să aibă o contribuţie pe termen lung în Ucraina. Cincisprezece miliarde de coroane urmează să fie transferate anual, timp de cinci ani", a declarat premierul Jonas Gahr Store, citat de cotidianul Le Monde.

În ultimul an, Norvegia a furnizat Ucrainei asistenţă în valoare de zece miliarde de coroane (902 milioane de euro), potrivit publicaţiei germane Die Welt.

În plus, Guvernul norvegian vrea să suplimenteze asistenţa financiară acordată statelor afectate de criza alimentară cauzată de invazia militară rusă în Ucraina.

(Fluierul)