Analiză   Ne aflăm oare în primul an al celui de-al Treilea Război Mondial? Ce spun istoricii, investitorii, experţii pe securitate şi analiştii politici

Invazia Ucrainei de către Rusia ameninţă să fie "începutul celui de-al treilea război mondial” care ar putea duce la sfârşitul civilizaţiei, a avertizat veteranul filantrop şi fost finanţator George Soros pe 24 mai 2022.

Într-un atac feroce asupra lui Vladimir Putin şi a lui Xi Jinping din China la Forumul Economic Mondial de la Davos în 2022, Soros a avertizat că regimurile autocratice sunt în ascensiune şi economia globală se îndreaptă către o Mare Depresiune.

"Este posibil ca invazia să fi fost începutul celui de-al Treilea Război Mondial şi este posibil ca civilizaţia noastră să nu-i supravieţuiască”, a spus el.

"Invazia Ucrainei nu a ieşit din senin. Lumea a fost din ce în ce mai implicată într-o luptă între două sisteme de guvernare care sunt diametral opuse unul altuia: societatea deschisă şi societatea închisă”.

Soros a declarat că Europa a răspuns bine la criza declanşată de invazia Rusiei. „Va dura mult timp pentru a stabili detaliile, dar Europa pare să se îndrepte în direcţia corectă. A răspuns invaziei Ucrainei cu mai multă viteză, unitate şi vigoare decât oricând în istoria sa”.

El a adăugat: "Dar dependenţa Europei de combustibilii fosili ruşi rămâne excesivă, în mare parte din cauza politicilor mercantiliste duse de fostul cancelar Angela Merkel. Ea făcuse acorduri speciale cu Rusia pentru furnizarea de gaze şi făcuse din China cea mai mare piaţă de export a Germaniei. Asta a făcut din Germania cea mai performantă economie din Europa, dar acum este un preţ mare de plătit. Economia Germaniei trebuie reorientată. Şi asta va dura mult timp. Pe lângă criza imobiliară, daunele vor fi atât de mari încât vor afecta economia globală. Odată cu perturbarea lanţurilor de aprovizionare, inflaţia globală este susceptibilă să se transforme în depresie globală”, potrivit Guardian.

Potrivit declaraţiilor filantropului, lumea este deja într-un război mondial pe plan economic, dar şi pe plan social.

Pe SkyNews,Deborah Haynes, editor de securitate şi apărare, transmite că Occidentul şi Rusia sunt deja în război în aproape toate sferele, cu excepţia celei militare.

Dar este inevitabilă escaladarea într-un conflict armat care defineşte epocile, se întreabă Deborah Haynes.

"Unii experţi în securitate cred că da, suntem deja într-un război mondial, alţii spun că este doar o chestiune de timp până când invazia Rusiei va aprinde scânteia care declanşează un conflict global existenţial. Dar chiar acum, cu violenţa care face ravagii în Ucraina şi ostilităţile crescând între Moscova şi aliaţii occidentali, riscul ca evenimentele să explodeze în Al Treilea Război Mondial nu a fost niciodată mai mare. Şi, având în vedere focoasele nucleare, consecinţele pentru întreaga planetă nu ar putea fi mai grave".

Expertul pe securitate mai spune de ce este periculos să presupunem că tragedia şi suferinţa dezlănţuite asupra Ucrainei vor fi cuprinse numai în graniţele acesteia.

"Războiul din Ucraina a devenit deja un câmp de luptă proxy într-o luptă mult mai largă între democraţiile liberale occidentale şi regimurile autoritare ale lumii.Invazia Rusiei este un dezastru pentru o întreagă generaţie de ucraineni, care luptă pentru supravieţuirea lor sau sunt forţaţi să fugă. Dar undele de şoc ale atacului au avut şi un efect profund asupra sistemului internaţional, cu legăturile economice, financiare, comerciale, culturale, de turism şi sportive dintre Rusia şi Occident, care sunt aproape rupte".

Un alt factor care ar putea face ca invazia Rusiei în Ucraina să explodeze într-un război mai larg este accidental.

"Cu cât conflictul durează mai mult, cu atât este mai mare riscul ca o rachetă sau o rachetă rusă rătăcită să lovească una dintre ţările NATO care se învecinează cu Ucraina sau să elimine o navă de război sau un avion aliat care operează în apropiere".

Polonia a fost lovită de o rachetă rusească ricoşată de sistemul defensiv ucrainean, rezultând moartea a doi civili polonezi.

Înalţi oficiali ai guvernelor occidentale, diplomaţi şi analişti militari recunosc că există acum un pericol grav ca Statele Unite şi alţi aliaţi NATO să fie atraşi în război în orice moment, ca rezultat al oricărui număr de scenarii.

Unii oficiali ruşi au ieşit în public cu declaraţii belicoase că Rusia duce cel de-al Doilea Război Patriotic împotriva Occidentului satanist şi homosexual.

"Este suficient o singură greşeală”, a spus un analist din Washington a cărui activitate este finanţată parţial de guvernul SUA. "Ei lansează o rachetă în Polonia. Şi apoi escaladează foarte repede. Dar trebuie să răspundem. Nu putem să nu ripostăm”.

"Sau strigătul împotriva crimelor împotriva umanităţii este atât de puternic, încât ne simţim obligaţi să luăm ceea ce credem că este o acţiune limitată şi judicioasă”, a spus analistul, vorbind sub rezerva anonimatului din cauza sensibilităţii situaţiei, mai ales după crimele de la Bucha şi Mariupol, fiind descoperite gropi comune.

„Implementarea unei zone de excludere a zborului a avioanelor ruse, aşa cum îndeamnă Zelenski, înseamnă uciderea ruşilor”, a spus analistul. „Orice act care duce la uciderea ruşilor ne bagă în Al Treilea Război Mondial”.

Incendiul de la centrala nucleară Zaporojie au oferit încă un exemplu înfricoşător al unui scenariu de urgenţă care ar putea duce la formarea unei coaliţii internaţionale împotriva lui Putin: prevenirea urgentă a unei catastrofe globale.

Oficialii şi diplomaţii care sunt experţi pe securitate scot în evidenţă punctul cheie: Putin a atacat Ucraina tocmai pentru că a ales o cale către UE şi NATO. Lupta cu Ucraina, spun ei, este un război proxy pentru lupta cu Occidentul.

Unii cred că conflictul poate fi rezolvat doar dacă plângerile lui Putin despre SUA şi NATO sunt rezolvate, ceea ce ar presupune chiar demilitarizarea prin retragerea trupelor şi ieşirea statelor est-europene din NATO pentru a se forma o zonă tampon.

Până atunci, va continua războiul, căutând să cucerească sau să distrugă ţara şi făcând negocierile de pace cu oficialii ucraineni de puţină importanţă, iar flancul estic al NATO devine tot mai întărit, gata să intervină în Ucraina şi într-un conflict direct cu Rusia, implicând state ca România, Polonia, Estonia, Letonia şi Lituania.

Cu alte cuvinte, Occidentul va ajunge şi mai direct implicat, politic şi poate militar, decât este deja, transmite POLITICO.

Potrivit New York Post, Bill Ackman, un antreprenor miliardar, spune că Al Treilea Război Mondial „probabil că a început deja”.

"În ianuarie 2020, am avut coşmaruri despre potenţialul unei pandemii, dar toată lumea părea să creadă că sunt nebun. Am coşmaruri asemănătoare acum. Cel de-al Treilea Război Mondial a început probabil deja, dar încă nu-l recunoaştem. Putin a invadat Ucraina şi nimic nu decurge bine".

La 28 iunie 1914, într-o Europă împărţită între Puterile Centrale şi Antanta, arhiducele Franz Ferdinand al Austriei şi soţia sa, Sophie, au fost asasinaţi de un naţionalist sârb bosniac la Saraievo. La o lună, Primul Război Mondial începe când Austro-Ungaria declară război Serbiei.

Rusia îşi mobilizează trupele, sprijină Serbia şi declară război Austro-Ungariei, Austro-Ungaria declară război Rusiei, iar Germania declară război Rusiei, care mai apoi invadează Belgia şi Franţa, iar Marea Britanie declară război Germaniei. Muntenegru declară război Austriei. Franţa declară război Austriei. Marea Britanie declară război Austriei. Muntenegru declară război Germaniei. Japonia declară război Germaniei. Austria declară război Belgiei.

Conflictul a escaladat rapid, în numai două luni, iar frontul de vest şi cel de est deveniseră abatoare.

La 6 septembrie începea prima bătălie de la Marne. Germanii au avansat până la 30 de mile de Paris, dar în următoarele două zile, francezii opun rezistenţă şi germanii sapă în nordul râului Aisne. Şi aşa începe războiul de tranşee care va reprezenta Frontul de Vest pentru următorii patru ani.

La 5 noiembrie 1914, Marea Britanie şi Franţa declară război Imperiului Otoman, la 22 aprilie 1915 începe a doua bătălie de la Ypres unde armata germană lansează primele atacuri chimice cu clor asupra tranşeelor şi aproximativ 5.000 de soldaţi francezi şi algerieni sunt ucişi. La trei zile după, britanicii, împreună cu australienii, debarcă la Gallipoli, în încercarea de a captura Constantinopolul, dar ofensiva eşuează.

Aşa arăta Europa la un an de la începerea Primului Război Mondial.

România a stat neutră în primul an de război, profitând de răgaz de încă un an, ca în 1916 să intre în război total nepregătită de partea Antantei şi să fie cotropită de trupele germane.

De la începerea războiului au trecut trei ani ca SUA să intervină de partea Antantei. Până atunci, Germania avea avantaj în Europa.

Începerea celui de-al Doilea Război Mondial este încă disputată. Majoritatea istoricilor plasează pe 1 septembrie 1939, dar lumea era încă din 1935 într-o stare de război după ce Italia condusă de Mussolini a invadat Etiopia, în 1931 când Japonia a invadat Manciuria sau în 1938 când Germania hitleristă a anexat Austria şi regiunea sudetă a Cehoslovaciei şi debuta Holocaustul, iar Uniunea Sovietică condusă de Iosif Stalin a comis un genocid în Ucraina care a rămas în istorie ca Holodomor. Spania fusese cuprinsă de războiul civil dintre fascişti şi comunişti.

Cert este că la fel ca şi în cazul primei conflagraţii, lucrurile au escaladat rapid între Axa şi Aliaţi.

Germania Nazistă condusă de Adolf Hitler a invadat Polonia pe 1 septembrie 1939

Pe 3 septembrie, Marea Britanie, Franţa, Australia şi Noua Zeelandă declară război Germaniei. Pe 17 septembrie, Uniunea Sovietică ocupă estul Poloniei.

Iarna 1939-1940 a fost marcată de invadarea Finlandei de către URSS.

Pe 9 aprilie, Germania ocupă Danemarca, invadează Norvegia, iar pe 10 mai invadează Belgia şi Ţările de Jos. Rotterdamul, Parisul, Bruxellesul erau bombardate.

Pe 14 iunie, deja îi vedeai pe germnai cum mărşăluiau la Paris.

Pe 27 iunie, România cedează Basarabia şi nordul Bucovinei Uniunii Sovietice şi Ţările Baltice sunt anexate.

Pe 8 august, aviaţia germană bombardează Marea Britanie, iar pe 30 august, România cedează nordul Transilvaniei Ungariei.

Aşa arăta Europa la un an după izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial! SUA aveau să intre în război împotriva Japoniei abia la un an şi trei luni, după ce aviaţia japoneză a bombardat Pearl Harbour.

DOI ANI ŞI TREI LUNI, Europa era călcată în picioare de Germania Nazistă şi Italia Fascistă, dar şi de Uniunea Sovietică.

1941 avea să se încline balanţa în defavoarea Germaniei Naziste după ce a eşuat să ocupe Marea Britanie, a declanşat Operaţiunea Barbarossa împotriva URSS în iunie 1941 şi a declarat inconştientă război Statelor Unite în decembrie, în solidaritate cu Japonia.

Să presupunem că pe 24 februarie 2022, când Vladimir Putin a invadat Ucraina, a început cel de-al Treilea Război Mondial.

Trupele ruse au pătruns în Donbas după anexarea oficială a republicilor separatiste Doneţk şi Lugansk, cucerind apoi Herson, Harkov şi ducând lupte grele la Zaporojie şi Mariupol, timp în care aviaţia, flota şi artileria rusă au bombardat Ucraina în întregime, Kievul, Odesa şi Insula Şerpilor fiind afectate.

A trecut aproape un an şi Federaţia Rusă, cea mai mare ţară de pe glob, este încă împotmolită în Ucraina.

Nu există date concludente, dar sunt zvonuri că Putin se pregătea încă din 2011-2013 pentru un război mondial cu NATO, de altfel, de atunci a început un program de înarmare cum nu s-a mai văzut de la Războiul Rece.

Momentan, opinia publică globală tratează conflictul ca pe un război de tip Iugoslavia, Vietnam sau Iran-Irak, încă fiind timidă în a folosi termenul de Al Doilea Război Rece.

Câteva ţări europene ca Ungaria şi Austria, deşi sunt membre NATO sau UE, încearcă să poarte relaţii prietenoase cu Rusia.

Multe companii occidentale s-au retras din Rusia, nu toate, dar suficient pentru a-i dăuna economic. Dificultăţile economice şi protestele l-au făcut pe Putin să instaureze o dictatură ca-n Coreea de Nord, ameninţând constant Occidentul cu atacuri nucleare dacă intervine.

Dar iată, multe state membre NATO, dar şi non-NATO, sprijină Ucraina cu provizii de alimente, medicamente, ajutoare financiare, dar şi cu armament.

SUA, Marea Britanie, Suedia, Canada, Finlanda, Polonia, Turcia şi Franţa au livrat Ucrainei piese de artilerie, rachete de rază scurtă sau chiar lungă, suficient pentru a lovi ţinte militare din teritoriul Rusiei, tancuri, vehicule blindate de luptă, mitraliere, grenade, tunuri anti-tanc şi anti-aeriene, echipamente de protecţie, drone de ultimă generaţie şi în curând, aeronave de luptă.

Ruşii au ocupat aproape tot sud-estul Ucrainei după căderea Mariupolului, legând Donbasul de Crimeea care este anexată de ruşi din 2014.

Ruşii au continuat apoi să menţină sub ocupaţie regiunile Herson şi Zaporojie, rezultând lupte ce ar fi dus la un accident nuclear teribil la o centrală nucleară.

În septembrie 2022, Putin a forţat anexarea regiunilor Herson, Zaporojie, Doneţk şi Lugansk ca teritorii oficial alipite Federaţiei Ruse.

Dar a fost doar o anexare de imagine, pentru că ucrainenii au dus o operaţiune de ofensivă prin care au eliberat Harkovul, precum şi teritorii din Herson, Lugansk şi Doneţk, datorită sprijiinului NATO.

În 2023-2024, preşedintele ucrainean, Volodîmîr Zelenski, plănuieşte să recupereze Crimeea şi întreg Donbasul, dar va avea nevoie de şi mai mult armament, de şi mai mulţi voluntari, de şi mai mulţi bani.

Momentan, situaţia a stagnat, ruşii săpând şanţuri, amplasând mine şi construind baze defensive în Donbas şi Crimeea, iar acum se duc lupte grele în Bahmut.

Totuşi, este un progres.

Să ne imaginăm ce se întâmpla dacă Ucraina nu era deloc ajutată de Occident. Foarte probabil ar fi fost cucerită în câteva luni în totalitate, chiar dacă ucrainenii ar fi opus rezistenţă.

Rusia, cu 40 milioane de ucraineni preluaţi în imperiul ei, sigur se pregătea să facă înrolări masive şi să atace Moldova, să ocupe Georgia în totalitate, Marea Neagră devenind pe deplin un lac rusesc până în 2023.

2024 ar fi fost un an de pregătiri şi înarmare.

Apoi, după 2025, ar fi atacat Ţările Baltice şi Finlanda, ceea ce atrăgea SUA şi NATO în război direct. Ar fi fost un dezastru total.

În 2026, Polonia, România. Ţările Baltice, Bulgaria şi Belarus deveneau un front de luptă cum nu s-a mai văzut de la Al Doilea Război Mondial, probabil cu zeci de milioane de victime rezultate de pe urma atacurilor cu rachete.

Dar graţie NATO care sprijină Ucraina, acest scenariu e pe departe de a se realiza. Rusia este slăbită militar, chiar dacă trimite la moarte sute de mii de soldaţi slab echipaţi, mizând pe nostalgia trecutului, când cantitatea bătea calitatea.

Dar secolul 21 presupune un nou tip de război care se poartă de la distanţă.

Indiferent ce vociferează propagandiştii şi trolii plătiţi de pe social media, Rusia este izolată economic, nu mai livrează gaz Europei, deci nu mai are cu ce să-şi întărească forţele militare, noile sale tehnologii sunt proaste şi se face de tot râsul pe zi ce trece din cauza incompetenţei generalilor şi soldaţilor slab pregătiţi.

Este posibil ca Războiul Ruso-Ucrainean declanşat în 2022 să rămână în istorie ca Al Treilea Război Mondial (deşi Războiul din Coreea din anii 1950-1953 ar fi fost un candidat mai bun pentru că a inclus conflicte directe între SUA şi URSS, respectiv China în peninsula coreeană).

Este o conflagraţie mondială pentru că este viitorul hegemonic al SUA în joc, este şi viitorul NATO şi al Uniunii Europene în joc, iar Rusia este sprijinită în mod direct de China pe plan financiar, Coreea de Nord şi Siria care trimit trupe, Iran care trimite drone kamikaze.

Multe dintre statele membre NATO şi UE au voluntari care mor la această oră pentru a apăra democraţia ucraineană de dictatura rusă, ele trimit armament de fabricaţie occidentală ce sunt folosite de militari ucraineni şi chiar de voluntarii străini din Legiunea Străină Ucraineană (iar mulţi sunt americani, britanici, francezi, polonezi, baltici, finlandezi).

Şi chiar dacă suntem în Al Treilea Război Mondial, nu este obligatoriu să se încheie cu atacuri nucleare şi cu sfârşitul vieţii pe planetă.

Da, riscul este crescut, dar chiar şi conducerea Federaţiei Ruse este conştientă că nu vrea ca urmaşii poporului rus să-şi petreacă vieţile în buncăre şi tuneluri de metrou ca-n romanul Metro 2033.

Chiar dacă războiul va dura între 10 şi 20 ani, Ucraina are şanse să biruiască şi să-şi recupereze teritoriile furate, făcându-le vieţile insuportabile miltiarilor ruşi din Crimeea şi Donbas prin a-i bombarda constant cu rachetele HIMARS.

Ruşii nu vor suporta şi se vor retrage, ba se vor revolta împotriva regimului putinist. Indiferent ce sfârşit va avea dictatorul rus, va dispărea la un moment dat de pe scenă şi nici succesorul său nu va conduce prea mult o Rusie falimentată, aflată în prag de divizare şi război civil.

Alexey Navalî, care se află în închisoare, pare să fie predestinat să devină un nou Nelson Mandela, un luptător pentru libertate care va fi ales preşedinte şi va instaura prima democraţie reală din istoria Rusiei.

Până atunci, avem mulţi ani de îndurat şi trebuie să rezistăm războiului şi agresiunii ruse, mai ales pe plan informaţional şi psihologic, pentru că propaganda, şantajul cu gazul şi ameninţările sunt cele mai nimicitoare arme ale Rusiei care pot răpune Occidentul, nu rachetele nucleare.

(Fluierul)