23:59
Comentarii Adauga Comentariu

Dinastia Basarabilor - Basarab I - Bătălia de la Posada (9 - 12 noiembrie 1330)



Campania lui Carol Robert de Anjou și bătălia de la Posada (1330) - relatarea Cronicii pictate de la Viena

"În același an în care a murit nevrednicul de pomenire Felician, adică în anul domnului 1330, regele și-a adunat o mare oaste — nu însă toată puterea sa armată, căci trimisese soldați la hotarele țării în diferite expediții împotriva numeroșilor săi dușmani - și la îndemnul voievodului ardelean Toma și a lui Dionisie, fiul lui Nicolae, nepotul lui Ivanca, s-a dus în persoană, în luna lui septembrie, prin Severin în țara voievodului românilor, Basarab, țară care nu poate fi locuită de un popor neobișnuit cu ea, ca să alunge din această țară pe Basarab, sau cel puțin să dea în posesiune țara aceluia unuia dintre curtenii săi, cu toate că voievodul plătise întotdeauna cu credință darea cuvenită maiestății sale regelui.

După ce regele a cuprins Severinul și fortăreața lui, le-a încredințat toate numitului Dionisie împreună cu demnitatea de ban.

Făcându-se aceasta, Basarab a trimis la rege o solie vrednică de toată cinstea ca să-i spună regelui: „Fiindcă voi, rege și stăpân al meu, v-ați ostenit cu strângerea oștirii, eu voi răsplăti osteneala voastră cu 7000 de mărci de argint și vă voi lăsa în pace și Severinul cu toate cele ce țin de el, pe care acum cu puterea le țineți în mâinile voastre. Pe deasupra, tributul pe care-l datorez coroanei voastre îl voi plăti cu credință în tot anul. Și nu mai puțin voi trimite la curtea voastră pe unul dintre fiii mei, pentru ca să servească pe banii mei și pe cheltuiala mea, numai să vă întoarceți îndărăt cu pace și să înconjurați primejdia persoanelor voastre, pentru că dacă veniți și mai mult înlăuntrul țării, nu veți putea nicidecum să înconjurați primejdia“.

Regele auzind acestea, cu mintea trufașă, a izbucnit față de soli cu următoarele vorbe, zicându-le:

„Să spuneți așa lui Basarab că el e păstorul oilor mele și eu din ascunzișurile sale de barbă îl voi scoate.“ …

Regele a ajuns pe o cale oarecare cu toată oastea sa, dar calea aceasta era cotită și închisă de amândouă părțile de râpe foarte înalte de jur împrejur, și pe unde această cale era mai largă, acolo românii în mai multe locuri o întăriseră împrejur cu prisăci. Iar regele și toți ai săi, negândindu-se în adevăr la așa ceva, mulțimea nenumărată a românilor sus pe râpe a alergat din toate părțile și a aruncat săgeți asupra oastei regelui care se găsea în fundul unei căi adânci, ce nici nu se putea numi cale, ci mai curând un fel de corabie strâmtă, unde din pricina înghesuielii cei mai sprinteni cai și ostași cădeau din toate părțile în luptă. …

Cădeau tineri și bătrâni, principi și nobili fără nici o deosebire.

Căci această tristă întâmplarea ținut mult de la ziua a șasea a săptămânii până la ziua a doua a săptămânii viitoare, în care zile soldații aleși se izbeau unii de alții precum în leagăn se leagănă și se scutură pruncii sau cum se clatină trestiile de vânt.

Și a fost aici un cumplit dezastru, căci au căzut o mulțime de ostași, de principi și de nobili și numărul lor nu se poate socoti, din ziua a șasea, în preziua sfântului Martin și după aceea în cea următoare. …

Iar regele își schimbase însemnele armelor sale, cu care s-a îmbrăcat Deseu, fiul lui Dionisie, pe care crezându-l românii a fi însuși regele, l-au omorât cu cruzime. Și însuși regele abia a scăpat cu câțiva inși. …

(traducere Popa-Lisseanu, XI, p. 233–236)



Valea Prahovei la Posada, presupusul loc, unde Basarab I, i-a învins, în 1330, pe maghiarii conduși de Carol Robert de Anjou

Defileul spre Cetatea Poenari - un loc similar cu locul în care Basarab I i-a atacat pe unguri

1330 - Bătălia de la Posada

Bătălia de la Posada este numele unui conflict militar între Regatul Ungariei și Țara Românească, petrecut în toamna anului 1330. Această bătălie a marcat emanciparea Țării Românești de sub tutela coroanei maghiare.

Bătălia a fost menționată în mai multe cronici: cea pictată de la Viena (Chronicon pictum, cca. 1360), cea a lui Thurocz (Chronica Hungarorum, cca. 1486), analele lui Jan Długosz (Annales seu cronici incliti regni Poloniae, cca. 1455 - 1480) precum și alte lucrări ungare, poloneze și germane de acest gen, toate din secolele XV-XVI, care reproduc în principiu relatarea cronicii vieneze.

De asemenea, bătălia mai este pomenită și în actele ungare din secolul al XIV-lea, din care istoricii au putut desprinde și alte detalii despre conflict.

În toate aceste izvoare nu este menționat niciodată cuvântul „posadă”, ce desemna inițial un loc greu accesibil și apărat de elemente naturale sau artificiale. Transformarea lui în toponim s-a produs la începutul secolului al XV-lea, în documente maghiare legate de bătălia din 1395 între Vlad Uzurpatorul și Sigismund de Luxemburg. Astfel, două dintre acestea (datate 1408 și 1438) vorbesc despre „munții ziși ai Posadei”, deși într-o relatare a lui Sigismund (1397) se spunea doar că bătălia se purtase „pe când urcam culmile munților, zise în vorbirea obișnuită [locală] posada, prin niște strâmtori și poteci înguste, strânse între tufișuri mari”. Denumirea de „Bătălia de la Posada” a fost introdusă și încetățenită în istoriografia românească de către Nicolae Iorga, la începutul secolului XX. Istoricul considera că bătălia din 1395 și cea din 1330 s-ar fi desfășurat în aceleași locuri, anume „în cazanul de la Posada, pe drumul Câmpulungului”.

În 1324 Basarab I se afla sub suveranitatea lui Carol Robert de Anjou. Un an mai târziu, domnitorul român cucerește Severinul, ceea ce a dus la răcirea relațiilor cu Regatul Ungar. Mai mult decât atât, din 1327 Basarab refuză să mai plătească tributul de vasal. Aceste lucruri l-au determinat pe regele ungar, la sfatul lui Dionisie (mai târziu ban de Severin), să întreprindă o expediție de recucerire a teritoriului pierdut și de pedepsire a vasalului său.

Solul muntean aduce oferta de pace regelui ungar

În luna septembrie a anului 1330, Carol Robert de Anjou, regele Ungariei, cu o puternică armată, pleacă din Timișoara să-l pedepsească pe fostul său vasal, Basarab I, cneaz al ținutului. Ocupă Banatul de Severin și înaintează prin Oltenia, pustiită în prealabil de către Basarab, spre Curtea de Argeș.

Datorită acestei strategii de apărare, în rândurile armatei invadatoare se instalează foametea încă de la intrarea în Țara Românească.

Pe drum, Carol Robert primește o solie din partea domnitorului român (ilustrată și într-una dintre cele trei miniaturi legate de acest subiect ale cronicii pictate de la Viena), care îi aduce o propunere de pace.

Oferta de pace făcută de Basarab I este refuzată de către rege, deși i se promitea plata a 7.000 de mărci de argint ca despăgubire, cedarea cetății Severinului și trimiterea unui fiu la curtea ungară ca garanție, "numai vă întoarceți în pace și vă feriți de primejdii, că de veți veni mai încoace, nu veți scăpa de dânsele".

Carol Robert răspunde cu aroganță că Basarab este păstorul tuturor oilor sale și că îl va scoate de barbă din vizuina lui. În cele din urmă, armata maghiară ajunge la Curtea de Argeș, pe care o găsesc pustie și o incendiază.

Unele relatări ungurești dar și cronica lui Jan Długosz povestesc despre un armistițiu încheiat între cele două părți beligerante, cu condiția ca românii să conducă armata invadatoare către Ungaria pe drumul cel mai scurt. Ghizii români puși la dispoziția regelui de către Basarab i-ar fi condus apoi pe unguri într-un defileu unde acesta le pregătise o capcană. A. D. Xenopol se îndoia însă de veridicitatea acestui pasaj, socotindu-l doar un pretext pentru a explica mai ușor înfrângerea rușinoasă a armatei regale.

Cert este că odată ajunși în acea vale îngustă și prăpăstioasă, ungurii sunt atacați și zdrobiți. Au existat două atacuri, conform documentelor. Primul, dat în susul văii, a oprit înaintarea intrușilor, iar al doilea a însemnat distrugerea lor.

„Basarab a venit pe o cale cu toată oastea sa, și calea sucită și de amândouă părțile cu râpe foarte înalte, era închisă împrejur, și unde calea zisă era mai largă, acolo valahii în mai multe locuri o întăriseră cu șanțuri săpate împrejur. Iar regele și toți ai săi la așa ceva întru adevăr nu s-au gândit.

Mulțimea nenumărată a valahilor, sus pe râpi alergând din toate părțile, arunca săgeți asupra oastei ungurești care era în fundul căii de drum, care însă nu ar fi trebuit numit drum, ci mai curând un fel de corabie strâmtă, unde, din pricina înghesuielii, cei mai sprinteni cai și ostași cădeau în luptă, pentru că din pricina urcușului prăpăstios din cale nu se puteau sui contra valahilor, pe nici una din râpele de pe amândouă laturile drumului; nici nu puteau merge înainte, nici nu aveau loc de fugă, fiind șanțurile săpate acolo, ci ostașii regelui erau cu totul prinși, ca niște pești în vârșă sau în mreajă.” —Cronica pictată de la Viena

După lupta de 3 zile, 9 - 12 noiembrie 1330, Carol Robert de Anjou a scăpat cu greu, schimbând hainele sale cu ale unui oștean pentru a nu fi recunoscut. Se reîntoarce către patrie tot prin Timișoara.

Printre victime, alături de numeroși nobili, s-au numărat și Toma, voievodul Ardealului, Andrei de Alba, purtătorul sigiliului regal, precum și preotul personal al regelui. O parte a supraviețuitorilor au fost luați în robie, însuși regele recunoscând, doi ani mai târziu, că în urma bătăliei „s-au tras nu puține robii, cazne și primejdii pentru neamul unguresc”.

„Au căzut tineri și bătrâni, principi și nobili, fără nici o deosebire. Căci această tristă întâmplare a ținut mult, de la ziua a șasea a săptămânii, până la ziua a doua a săptămânii viitoare, în cari zile ostașii aleși așa se izbeau unii pe alții precum în leagăn se leagănă și se scutură pruncii, sau ca niște trestii clătinate de vânt. S-a făcut aici mai cumplită ucidere, căci a căzut mulțimea de ostași, principi și nobili, și numărul lor nu se poate socoti.” — Cronica pictată de la Viena

Un document maghiar din 1351 menționează că în ajutorul românilor au venit și cete de tătari („păgânii vecini”). Unii istorici consideră această mărturie ca fiind falsă, menită a spori numărul și puterea armatei lui Basarab și astfel să poată fi explicată mai ușor înfrângerea ungurilor.

Tot în sprijinul lui Basarab se pare că au venit și sibienii: Chronica antiqua, cea mai veche cronică săsească, menționează faptul că în timpul bătăliei sibienii s-au răsculat împotriva lui Carol Robert, intrând în colaborare cu Basarab I.

„Românii... puseră mâna pe o mare câtime de pradă, arme, vestminte scumpe, bani de aur și de argint și multe vase de preț” —Cronica lui Johann de Thurocz Prin această victorie, Basarab I a reușit să consolideze independența ținutului, să o întărească din punct de vedere statal, pentru ca mai apoi să-i lărgească hotarele.

Dar ce a rămas în istorie este faptul că această victorie răsunătoare a însemnat practic nașterea unui nou stat feudal independent, Basarab I asumând titlul de Mare Voievod.

Relațiile cu Regatul Ungariei s-au îmbunătățit abia după moartea lui Carol Robert (1342) și suirea pe tron a fiului său Ludovic I, în special după 1345. În 1354 Nicolae Alexandru a recunoscut suzeranitatea regelui maghiar.

Localizarea bătăliei de la Posada

Localizarea bătăliei nu a fost stabilită până astăzi cu certitudine, istoricii optând pentru locuri precum: Valea Oltului, în Țara Loviștei la Titești, în zona Mehadiei (în Banatul de Severin), pe culoarul Rucăr-Bran sau Valea Prahovei. O pondere mare în alegerea locației a constituit-o drumul întoarcerii, socotit prin deducție logică ca fiind ori cel mai sigur (respectiv cel de la Turnu Severin), ori cel mai scurt (trecătorile Carpaților către Sibiu sau Brașov). Nici în ipoteza existenței armistițiului nu se poate concluziona cu siguranță că într-adevăr românii i-au dus pe inamici pe drumul cel mai scurt către Ungaria.

Izvoarele istorice oferă puține informații geografice cu privire la acest subiect. Cronica pictată de la Viena menționează doar „o cale oarecare” (quondam via), între „locuri strâmte” (passus strictissimos), stâncoase și neîmpădurite, iar cele două miniaturi ale bătăliei reproduc, în opinia lui Constantin Rezachevici, doar niște modele bologneze, fără legătură cu realitatea geografică românească. În neconcordanță cu această relatare, documentele emise de curtea maghiară, precum și cronica teutonă a lui Petru de Duisburg, vorbesc despre o regiune păduroasă.

Localizarea ăn zona Mehadiei

Primul care a enunțat această ipoteză, fără a-i aduce însă argumente, a fost P. Dragalina, în 1899. Acesta considera că lupta s-a dat „în cheile Crainei, în strâmtorile dintre Orșova și Meedia [Mehadia]”. Constantin Rezachevici menționează că „drumul sării”, pe care a intrat armata ungară, era legătura obișnuită dintre Ungaria și Țara Românească, și prin urmare Carol Robert ar fi fost îndreptățit să aleagă la întoarcere o cale pe care o știa cel mai bine, în detrimentul alteia necunoscute. În continuare oferă câteva și câteva mărturii din documentele emise de cancelaria regelui Carol Robert de Anjou:

Pe 7 aprilie 1331 un document ungar menționează că bătălia s-a dat dincolo de „muntele românilor” (trans alpem Olachorum), regele însuși amintind la 2 și 22 noiembrie 1332 că lupta avusese loc „la ieșirea noastră de acolo” (așadar chiar la hotarul dintre Ungaria și Țara Românească).

Pe 26 noiembrie 1332 Carol Robert oferea o danie comitelui Pavel și fratelui său comitele Laurențiu — ambii participanți la bătălie — în care menționa că lupta s-a purtat „când am ajuns în niște ținuturi de margine ale regatului nostru, ce erau ținute pe nedrept în Țara Românească de către Basarab schismaticul, fiul lui Thocomerius, spre marea noastră nesocotire și a sfintei coroane”. Singurul teritoriu de graniță al coroanei maghiare aflat la acel moment sub stăpânirea lui Basarab era Banatul de Severin, pentru care domnitorul român depusese jurământ de vasalitate la 1324. Plecând de la această concluzie, istoricul a identificat muntele românilor ca fiind Vlașcu Mic (1.739 m), iar zona bătăliei undeva între Orșova și nordul Mehadiei.

Localizarea În zona Țării Loviștei - pe Valea Oltului

Cel dintâi care a optat pentru această zonă a fost Aurelian Sacerdoțeanu, în 1934, urmat de către Ion Conea, un an mai târziu. Ambii s-au bazat pe trei premise:

Armata ungară se retrăgea pe ascuns, ca fugari prin urmare au ales drumul cel mai scurt către hotar acest drum nu poate fi decât cel spre Transilvania, prin Țara Loviștei și mai apoi pe Valea Oltului.

Deoarece primul punct este fals, conform izvoarelor (Carol dorea să poarte bătălia mereu amânată de Basarab), celelalte cad de la sine. Un alt motiv pentru retragerea pe cel mai scurt drum a fost considerat cel al înfometării armatei (lucru menționat chiar în Cronica pictată). Constantin Rezachevici se îndoiește însă de acest lucru, deoarece oastea maghiară avea obiceiul să poarte provizii în campaniile sale și consideră motivul drept pretext pentru a ascunde adevărarele cauze ale înfrângerii.

Constantin Rezachevici menționează în plus relațiile extrem de încordate între Carol Robert și sibieni. În 1324 avusese loc un conflict sângeros între cele două părți, din cauza nesupunerii sibienilor. Până la moartea regelui maghiar relațiile dintre cele două părți au rămas la fel de reci. Mai mult decât atât, cea mai veche cronică săsească (Chronica antiqua) menționează faptul că în timpul bătăliei din 1330 sibienii s-au răsculat împotriva lui Carol Robert, în colaborare cu Basarab I. Aceste condiții socio-politice fac aproape imposibilă ipoteza retragerii către Sibiu.

Într-o diplomă din 11 noiembrie 1336 dată de rege vicecancelarului transilvănean Thatamer și fratelui său Bako, pentru meritele lor în campania din 1330, este relatată primejdia de la acea dată a drumului de pe Valea Oltului:

„Când noi împreună cu întreaga putere a armatei noastre am cercetat Țara Românească, acesta [Bako], din porunca măritului bărbat Toma, voievodul Transilvaniei, stăpânul său, s-a grăbit în urma noastră și a stăpânului său cu puțini oameni, în niște solii și treburi tainice, apărându-se de dușmani și de primejdia morții prin iscusința sa isteață și mântuindu-se printr-un noroc și o întâmplare vrednică de mirare, ne-a ajuns chiar sub cetatea Argeș, unde ne-am minunat, împreună cu toată oastea, de venirea sa neașteptată.”

În perspectivă, distanța dintre Argeș și Timișoara (de unde a plecat armata și unde s-a întors regele) este aproximativ aceeași, indiferent de ruta aleasă, pe la Turnu Severin sau prin Sibiu.

Posibila localizare în pasul Rucăr-Bran

Adeptul acestei locații a fost Nicolae Iorga. El considera că bătălia a fost purtată „în cazanul de la Posada, pe drumul Câmpulungului”.

Posibila localizare pe Valea Prahovei

Plasarea bătăliei pe Valea Prahovei este motivată în principal de trei argumente, în opinia cercetătorului Florian-Nicu Smărăndescu.

În primul rând, consideră că presupusa participare a tătarilor la acest conflict ar fi trebuit să se petreacă astfel încât lui Basarab să-i fie cât mai ușor să îi scoată din țara sa, o dată cu încetarea ostilităților.

În al doilea rând, menționează relatarea călătorului Maciej Stryjkowski (1547 - 1582), venit de la Constantinopol spre a merge în Polonia natală. Acesta a ales ruta Silistra - Călărași - Valea Prahovei - Țara Bârsei - Pasul Oituz - Moldova. Mergând pe acest drum, a observat monumentul presupus a fi ridicat de Basarab I în cinstea victoriei sale:

„Când Carolus, regele Ungariei a pornit fără pricină război împotriva lui Basarab, domnul Munteniei, el a fost biruit prin șiretenie, de munteni și moldoveni, așa încât cu o mică suită abia a scăpat regele de măcel, în Ungaria. Pe acel loc, unde a fost bătălia, muntenii au clădit o mănăstire și au ridicat trei stâlpi de piatră, pe care eu însumi i-am văzut în anul 1575, venind din Turcia, dincolo de orașul Gherghița, la două zile de drum de Sibiu, oraș în Transilvania, dincolo de munți”. Cercetătorul consideră că este vorba despre schitul numit în popor „Trei Lespezi”, aflat în Posada Prahovei și refăcut de către Cantacuzini în 1661. De asemenea, locația corespunde și distanței de două zile călare față de Sibiu. Nu în ultimul rând, într-o diplomă din 13 decembrie 1335, către Nicolae Radoslav, regele menționează cum, „cu ajutorul lui Dumnezeu, se potoli ardoarea dușmanilor și se putu sparge latura dreaptă a zidului de dușmani și luând-o la picior prin spărtura făcută din bătălia venită fără veste... aflarăm prilejul mântuirii și o luarăm spre casă”. Această direcție a deplasării regelui după scăpare a fost interpretată de către cercetător în sensul alegerii Văii Prahovei ca rută de ieșire din Muntenia.

În final, Florian-Nicu Smărăndescu lansează și o ipoteză a interpretării figurilor de stil din relatarea Cronicii pictate. Astfel, este relatată prinderea oștenilor „ca peștii în vârșă”, într-un defileu „ca o corabie strâmtă”, unde se izbeau unii de alții „cum se clatină trestiile în vânt”. Asemenea descriere — consideră cercetătorul — ar corespunde unei văi cu un fir de apă, anume Râul Prahova, unde pe alocuri crește trestia.


(Fluierul)


Linkul direct catre Petitie

CEREM NATIONALIZAREA TUTUROR RESURSELOR NATURALE ALE ROMANIEI ! - Initiativa Legislativa care are nevoie de 500.000 de semnaturi - Semneaza si tu !

Comentarii:


Adauga Comentariu



Citiți și cele mai căutate articole de pe Fluierul:

PNL-ul lui Cîțu-Iohannis și PSD Ciulacu-Dâncu-Grindeanu au transformat România în țara ABUZURILOR ANTICONSTITUȚIONALE A patra zi consecutiv când gașca de Securistoizi de la PNL PSD și UDMR împiedică ABUZIV și NEconstituțional Demararea Moțiunii de CENZURĂ

Numai DGIA (Direcţia de Informaţii a Armatei – n.n.) n-a fost probabil împotriva mea. Lucrează toţi, îţi dai seama, au lucrat la turaţie maximă, e greu să te baţi cu toate structurile statului, în frunte cu preşedintele”, a mărturisit Ludovic Orban

Arhiepiscopul Tomisului, Teodosie Snagoveanu, audiat la DNA în dosarul cărților scrise după gratii

„Și nu fu pre voe câinilor de tătari”

Cutremur puternic, cu magnitudinea 5,8, înregistrat luni în Grecia. Clădiri avariate pe insula Creta

Ministerul Sănătății: Certificatul verde va fi obligatoriu pentru personalul medical. Cei care refuză pot fi concediați

Avionul Egyptair prăbuşit: Analiza uneia din cutiile negre arată că s-a pronunţat cuvântul "foc"

Primul oraș mare în care se introduce carantina de noapte. Incidența e de 7.15 la mie

Simona Popescu - De ce ni se spune că suntem Hoți şi Proşti? Ca să conducă şi să ne exploateze multinaționalele străine proprietatea noastră publică în locul nostru şi ca să ne poată fura şi jefui.

Șefii Poliției și DSP București chemați în Parlament să dea explicații pentru congresul PNL

Pierdere mare pentru Biserica romano-catolică: a murit părintele Heinrich Ferenc

AUR ar putea susține Guvernul Cîțu. "Îl așteptăm la negocieri în Piața Universității". Ce condiții pun

CEO Pfizer: "Într-un an cred că putem reveni la viața normală. Scenariul cel mai probabil este vaccinarea anuală"

Dumitru Prunariu, singurul român care a zburat în spațiu, împlinește 69 de ani

Efectele COVID pe plan intim. Cum a transformat anul pandemic viața sexuală a tinerilor din România

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vine la București. Întrevederi cu Klaus Iohannis și Florin Cîțu

Emmanuel Macron a fost atacat cu un ou de un protestatar

Rezultate parțiale. Partidul Social-Democrat (SPD) are un ușor avans în urma scrutinului din Germania

Bursele cresc în urma votului din Germania și după ieșirea din scenă a Angelei Merkel

Ion Cristoiu: Congresul PNL a fost momentul Căderii lui Klaus Iohannis de pe soclu

Pandemia COVID-19 a redus speranța de viață cu cea mai mare valoare de la Al Doilea Război Mondial

Numărul localităților din Ilfov cu rată de infectare peste 6 la mie continuă să crească

Timiș. Peste 200 de amenzi aplicate de polițiști și jandarmi pentru nepurtare măștii

Vaccinarea în lume: Peste 6 miliarde de doze și încă șase luni până la atingerea imunității de turmă

Rata de infectare în București a ajuns la 4,95 la mie

Strategia de extragere a gazelor din Marea Neagră. Romgaz ia un credit de 350 mil. euro pentru a cumpăra participația americanilor de la Exxon

Klaus Iohannis: Am decis să reevaluăm campania de vaccinare, să vedem cum o putem repune pe roate

Rusia avertizează că va reacționa la activitățile NATO din Ucraina. Kievul respinge criticile

Ursula von der Leyen vizitează Spitalul Universitar București, primul care va primi bani din PNRR

Norvegia reclasifică boala Covid-19. Nu este mai periculoasă decât gripa obișnuită

1.300 de clase din București au activitatea fizică suspendată și își desfășoară cursurile online

Ultima încercare a Chinei de a corecta declinul demografic. Partidul Comunist limitează avorturile din motive "non-medicale"

Prognoza METEO pentru următoarele două săptămâni. Răcoare în primele zile din octombrie

Piticul Stalinist, Emil Boc, a infectat Cluj-Napoca în ultimul hal cu mizeria de sute de mii de oameni adunați la Untold În doar câteva zile, Cluj-Napoca ajunge la halucinantă cifră de infectare de 4,87 și infectările cresc în ritm galopant

Dan Barna, despre algerile din PNL: "România este o republică bananieră în care Constituția pare opțională. Cîțu nu mai are susținerea USR PLUS"

Primul efect al crizei energiei. Nuclearelectrica și-a dublat valoarea la bursă

HOROSCOP 27 septembrie 2021. Mercur retrograd de azi. Indecizie și oportunități ratate

Coronavirus în România LIVE UPDATE 27 septembrie 2021. Noul bilanț COVID-19

COMENTARIU Marius Oprea. Mai am un singur dor: să nu-l mai văd pe Cîțu la televizor

Ce cadou a primit Simona Halep de la soțul Toni Iuruc. La nivel de antrenori, sportiva se întoarce cu 8 ani în urmă

Mascații au venit la aniversarea vârstei de 6 ani a unui copil din Oradea

Simona Halep împlinește astăzi 30 de ani fără antrenor, dar nu bani

Talibanii ordonă frizerilor să nu tundă bărbile afganilor. "Nu mai preluați moda americană"

Actorul William Shatner, din serialul Star Trek, va zbura în spațiu cu racheta lui Bezos

Criza paturilor la Terapie Intensivă. Două persoane au murit la Craiova în timp ce așteptau un loc la ATI COVID

A explodat vestiarul la PSG. Mbappé contra Neymar: "Vagabondul ăsta nu-mi dă pase"

Reacția lui Joe Biden la aflarea rezultatului alegerilor din Germania

Facebook întrerupe dezvoltarea proiectului Instagram Kids. Compania a fost presată de autoritățile și grupurile de advocacy din SUA

Cîțu: O treime din alocările prin PNRR merg către transporturi

Era Merkel apune. Cine este Olaf Scholz, social democratul care ar putea deveni noul cancelar german

Pfizer a început testarea unui medicament antiviral pentru prevenirea COVID-19

Cîțu, despre demisia lui Orban de la Camera Deputaților: marți discutăm alternativele în PNL

Florentin Bercu: "Dacă vrem să avem în agricultură rezultate ca în multinaționale, trebuie să avem oameni plătiți ca în multinaționale"

Orban, după rezultatele de la Congresul PNL: "Nu sunt înfrânt. Cîțu nu înțelege că nu va mai fi prim-ministru"

Valul 4 în România. Municipiul Craiova are peste 5 persoane infectate la mia de locuitori

Marius Tucă Show, diseară, la 19, la Aleph News și pe mediafax.ro. Invitații de azi: publicistul Ion Cristoiu și liderul Holograf, Dan Bittman

Alianța lui Dragnea are mii de adepți în Sălaj. Vlad Gălățeanu: ”E despre patriotism și identitate națională. Acolo-s”

Subprefectul de Timiș vrea școală online în Timișoara: Vom ajunge la o incidență de necrezut

Olaf Scholz vrea o coaliție a SPD cu ecologiștii și cu Partidul Liber-Democrat

Rata de infectare este în creștere la Cluj-Napoca. Incidența se apropie de 6 la mie


Pag.1 Pag.2 Pag.3 Pag.4 Pag.5 Pag.6 Pag.7
Pag.8 Pag.9

Nr. de articole la aceasta sectiune: 485, afisate in 9 pagini.