23:59
Comentarii Adauga Comentariu

Dinastia Basarabilor - a întemeiat şi a condus Țara Românească timp de peste 350 de ani - Basarab I - Domn al Țării Românești 1310 (?) - 1352



1291 "Letopiseţul Cantacuzinesc” si “Cronica Bălenilor” menţionează trecerea voievodului Radu Negrul “ mare herţeg” de Amlaş şi Făgăraş din Transilvania, in Ţara Româneasca. Începutul “Descălecatului şi Întemeierii” Ţării Românesti.

1292 Invazie tătară în teritoriile sudice ale Ungariei si Banatul Severinului.

1300 Prima atestare documentară a Câmpulungului din Ţara Românească, pe o piatră funerară, având inscripţia în limba latina Laurencius comes de Longo – Campo.

1307-1308 În Cronica ritmată a lui Ottokar de Siria se vorbeşte despre luptele pentru ocuparea tronului Ungariei, după moartea regelui Wenceslav al III – lea, dintre Carol Robert de Anjou şi Otto de Bavaria. Otto de Bavaria a încercat să-l câstige de partea lui pe puternicul voievod al Transilvaniei, Ladislau Kan. Dar acesta l-a luat prizonier şi l-a trimis unui voievod “valah”, care stăpânea peste “munţi” (uber Walt), în Tara Romaneasca. Voievodul valah era “domn” (Herr) peste ceilalţi şi ţinutul său se numea “ţara valahilor” (Walachen lant).

Acest voievod e posibil să fi fost Tihomir (Tochomerus) tatăl lui Basarab I, dar cel mai probabil e că acest voievod e chiar Negru-Vodă, Basarabii de peste Olt conform Letopisețului Cantacuzinesc au recunoscut supremația lui Negru-Vodă peste toată Țara Românească.

1311 Regele Carol Robert de Anjou întăreste prin act posesiunea lui Nicolae de Tălmaciu, fiul lui Conradt, asupra Ţării Loviştei.

1315 În pisania înscrisă pe frontonul bisericii din Câmpulung, Arges, se menţionează că aceasta a fost zidită de “ bătranul si preamiloslivul creştin Radu Negru Vodă, carele au fost din inceput descălecatorii Ţării Româneşti” Sfârşitul domniei lui Radu Negru.

1315-1352 (după alții) 1310-1352 Domnia lui Basarab I în Ţara Românească. Întemeierea statului feudal în Muntenia.

1317. Primul document care indică că Basarab I se află la conducerea Țării Românești. Basarab I este implicat într-un conflict local între nobilii din zona cetății Mehadiei, lucru indicat într-un document maghiar

1321 Cronicarul arab Abu’l Fida menţionează că Sakdji (Isaccea) este un oraş din Ţara Vlahilor (al-Ulak).

1321 (?), Theodora, fiica lui Basarab I, se căsătorește cu țarul Ivan Alexandru al Bulgariei

1323 Dionisie este mare stolnic al regelui maghiar, fiind castelan al cetăţilor Mehadia şi Jdioara (Caraş – Severin). Numele lui Dionisie apare frecvent în lista dregătorilor semnatari ai actelor regeşti după Toma, voievodul Transilvaniei.

1324 Ioan, fiul banului Teodor, castelan de Mehadia, se răzvrăteşte împotriva regelui maghiar Carol Robert de Anjou. Martin, comitele Sălajului, asediază Mehadia şi-l înfrînge pe Ioan. Mehadia revine în stăpânirea coroanei maghiare.

1324 (iulie 26) Basarab, domnul Ţării Româneşti este numit de către cancelaria ungară “voievodul nostru transalpin”(wayuodam nostrum Transalpinum). Prin aceasta Basarab I acceptă suzeranitatea regelui maghiar, fiind recunoscut, în acelaşi timp şi stăpânitor efectiv al Banatului de Severin.

1324-1328 Lupte între Basarab I şi tătari. În urma acestor lupte, hotarul Ţării Româneşti ajunge la cetatea Chilia.

1325 O oaste valahă din Moldova luptă alături de poloni, ruteni şi lituanieni împotriva markgrafului de Brandenburg.

1325 Balica, conducatorul Dobrogei îşi declară independenţa faţa de statul vlaho-bulgar a lui Mihail III Asan şi faţa de bizantini

1330 (Iul. 28) Lupta de la Velbujd . Mihai III Asan Şişman, ţarul vlaho- bulgar, organizează o campanie militară, sprijinită si de Basarab I, împotriva regelui sârb Stefan Uroş (Decanski). În bătălia de la Velbuzd, vlaho-bulgarii si aliaţii lor sunt infranti de sârbi. Mihail cade ucis in luptă, fiul lui, Ioan Stefan va fi încoronat ca noul tar al vlaho-bulgarilor pe o perioada de 8 luni

1330 (sept) Armata maghiară, condusă de regele Carol Robert, pătrunde în Ţara

Românească şi ocupă Severinul. Oferta de pace a lui Basarab I este respinsă.

1330 Basarab I înfrânge oştile regelui maghiar într-un defileu carpatic. Carol Robert scapă cu greu în viaţă (nov. 9-12)

1330(1331) Călătorul şi geograful Ibn Battuta, vizitând curtea hanului mongol Ozbag (Uzbek) al Hoardei de Aur trece prin Dobrogea, menţionând existenţa oraşelor Baba-Saltik (Babadag) şi Fenikah (Enisala).

1332 (octombrie 4) Încercare de reactivare a episcopiei catolice din partea de sud-vest a Moldovei, numită a Milcoviei, prin numirea unui inalt prelat maghiar.

1335 Tătarii hanului Uzbek devastează Ţara Românească.

1342 Menţiune a existenţei unui voievod de Iaz (în Transilvania), Tihomir Romănul

1343 Regele maghiar Ludovic I intervine în conflictul survenit între voievodul maramureşean Crăciun şi Ioan, fiul lui Dionisiu din Kolcse, în favoarea celui dintâi.

1343 Ludovic I al Ungariei solicită ajutorul cnezilor si voievozilor români din Maramureş şi Transilvania, împotriva tătarilor (luna mai)

1344 Întalnire dintre Nicolae Alexandru, fiul lui Basarab I şi regele Ludovic I al Ungariei, în scopul creerii unei alianţe comune în lupta antimongolă (tatară) .

1345 Învazie moldo–tătară în Transilvania

1345 Lupte ale alianţei Alexandru Nicolae Basarab – Ludovic I cu tătarii. Regele Ludovic I organizează şi o campanie împotriva tătarilor pe teritoriul Moldovei, campanie condusă de către comitele secuilor, Andrei Lackfi, având o armată alcătuită din secui, români din Maramureş şi din Tara Românească. Nicolae Basarab îşi lărgeşte graniţele până în sudul Moldovei.

1346 Înfrangerea amatei tătare si moldovene pe teritoriul Moldovei de către alianţa creştină condusă de Ludovic I al Ungariei si Nicolae Alexandru Basarab. Principele tătar Altamos este prins si decapitat.

1346 Balica, căpetenia Dobrogei, se amestecă în luptele interne din Imperiul Bizantin, trimiţând 1000 de ostaşi sub conducerea lui Dobrotici şi a lui Teodor în ajutorul împărătesei Ana de Savoia, împotriva lui Ioan al VI-lea Cantacuzino, pretendent la tronul imperial.

1347 (oct.17) Într-o epistolă adresată de către papa Clement al VI-lea regelui Ungariei, Ludovic de Anjou, se menţionează faptul că mai mulţi români (Olachi Romani) din Transilvania şi Ţara Românească au trecut la catolicism.

1347-1350 Epidemia de ciumă neagră face multe victime în Tările Româneşti.

1349-1350 Epidemia de ciumă neagră din Transilvania face numeroase victime.

1350 Prima atestare documentară a oraşului Brăila.

1351 Se termină renovarea Bisericii Ortodoxe Adormirea Maicii Domnului de la Câmpulung Argeş din incinta mănăstirii Negru Voda.

1351-1362 Se renovează biserica domnească Sfântul Nicolae din Curtea de Argeş. Picturile murale au fost realizate între anii 1364 – 1366.

1352. Basarab I moare. Pe peretele încă netencuit al bisericii domnești din Curtea de Argeș stă scris: „În anul 6860 (1352) la Câmpulung a murit marele Basarab voievod”. Tradiția consemnează că tot acolo a fost și îngropat, lucru care se regăsește și într-un document din 1714 pentru mănăstirea Negru Vodă din Câmpulung de la domnitorul Ștefan Cantacuzino. Acesta, vorbind despre Negru Vodă (Basarab I) și Nicolae Alexandru spune că „le sunt trupurile lor îngropate în această sfântă mănăstire”. Lui Basarab îi va urma la domnie fiul și asociatul său, Nicolae Alexandru (1352 - 1364).

1352-1364 Domnia lui Nicolae Alexandru, fiul şi succesorul lui Basarab I în Ţara Românească.

1354 Dobrotici, despot al Dobrogei. Acesta a purtat lupte pentru lărgirea statului său cu ţarul Ioan Alexandru Asan, cu coloniile genoveze şi cu imperiul bizantin.

1354 Conflict diplomatic deschis între Ludovic I al Ungariei si Alexandru Nicolae Basarab, domnitorul Tării Româneşti. Ludovic contesta dreptul de domnie a lui Alexandru Nicolae (20 noiembrie )

1355 (februarie 10) Nicolae Alexandru acceptă o alianta cu coroana maghiară în schimbul primirii Banatului Severinului.

1358 Ludovic I de Anjou, regele Ungariei, acordă braşovenilor, cu acceptul lui Nicolae Alexandru, libera trecere pentru negoţul lor în Ţara Românească.

1359 Înfiintarea Mitropoliei Ţării Româneşti în timpul domnitorului Nicolae Alexandru, având sediul la Curtea de Argeş. Iachint de Vicina este primul mitropolit, între anii 1359-1372, cu titlul de “exarh a toată Ungrovlahia şi a plaiurilor”.

1359 Domnitorul Nicolae Alexandru refuză suzeranitatea regatului maghiar.

1360 Domnitorul Nicolae Alexandru refuză din nou să accepte suveranitatea regatului maghiar.

1360 Ana, fiica domnitorului Nicolae Alexandru, se căsătoreşte cu ţarul sârb Ştefan Uroş al V-lea (fiul ţarului Ştefan Duşan).

1360-1361 Registrul notarului genovez Antonio de Podenzolo de la Chilia, atestă activitatea comercială de la Dunărea de Jos. Aici se exportau spre capitala Imperiul bizantin mari cantitati de grâu, miere, ceară, vin, peşte, sare şi alte produse.

1361 Conflict între Egidiu, fiul unui cneaz Basarab, proprietar al moşiei Zoltan (Mihai Viteazu – jud.Mures) si Petru, Nicolae si Ioan, fii lui Werner comiţi de Saschiz si Archita. Egidiu, fiul lui Basarab îşi recupereaza moşia însuşite în mod nedrept de saşi.

16 noiembrie 1364. Moare Alexandru Nicolae, domnul Țării Românești. El e înmormântat în biserica de la Câmpulung, ctitoria sa și a tatălui său. Pe piatra de mormânt se află următoarea inscripție în limba slavă: "În luna noiembrie 16 zile, a răposat marele și singur stăpânitorul domn Io Nicolae Alexandru voievod, fiul Marelui Basarab, în anul 6873, indictionul 3. Veșnica lui pomenire.

1364-1377 Domnia în Ţara Românească, a lui Vladislav I (Vlaicu-Vodă), fiul lui Nicolae Alexandru.

Tihomir (Thocomerius) (ca. 1300 - ca. 1310)

Tihomir (Thocomerius) este conducătorul unei formațiuni statale feudale românești de la sud de Carpați între 1290 și ca.1310. Sau între 1300 şi ca.1310 după alții.

Conform unui document al regelui Carol Robert de Anjou al Ungariei, din 1332,Thocomer este tatăl lui Basarab I, întemeietorul Țării Românești. Numele lui Thocomer este interpretat de unele surse ca o latinizare a bulgaro-slavului Tihomir sau Tugomir. A fost probabil conducător în Oltenia între c.1290 și c.1310, al voievodatelor reunite ale lui Litovoi și Seneslau. După unii istorici ar fi un urmaș al lui Bărbat; după alții, fiul lui Seneslau.

Cercetătorii care au luat în calcul existența descălecătorului Negru Vodă, situează domnia lui Thocomerius între anii 1300 și 1310. Istoricii Neagu Djuvara și Constantin Kogălniceanu consideră că ar putea fi unul și același cu Negru Vodă.

El ar putea să fie „domnul Valahiei”, menționat de cronicarul Ottokar ca aliat al voievodului Ladislau Apor împotriva lui Otto de Bavaria, care fusese ales rege al Ungariei. Otto fiind prins de Ladislau, este trimis în 1307 la domnul „Valahiei de peste munți”, care îl bagă la închisoare. Istorisirea spune mai departe că domnul s-ar fi îmbolnăvit, iar poporul a socotit acest semn ca o pedeapsă divină împotriva nedreptății și a cerut eliberarea prizonierului. Dacă într-adevăr este vorba despre Thocomerius, acesta ar fi putut să-și găsească sfârșitul în urma acestei boli, astfel că prin 1310 Basarab I îi urmează la tron

Basarab I a fost fiul lui Tihomir (Thocomerius), potrivit unui document oficial emis în 1332 de regele Ungariei Carol Robert d'Anjou care, după Bătălia de la Posada din noiembrie 1330, document prîn care îl răsplătea pe comitele Laurentius din Zarand pentru vitejia sa din acea bătălie. Textul respectivei diplome conține mențiunea „Basarab, filium Thocomerii, scismaticum, infidelis Olahus Nostris” („Basarab, fiul lui Thocomerius, schismatic, al nostru necredincios Vlah...”). Schismatic este referirea catolicilor la ortodocși iar Vlah e dovada că familia era românească. Prin urmare familia Basarab erau români ortodocși. Asta o spune chiar cancelaria regelui maghiar de pe vremea lui Basarab I.

Prin urmare afirmațiile lui Boia şi Djuvara că cei din familia Basarab ar fi fost "cumani" sunt pure invenții, sunt "bazne" cum ar spune vechii noștri cronicari. De altfel studiile genetice ale celor îngropați la Curtea de Argeș au arătat că acrația NU au gene asiatice (specifice cumanilor, tătarilor, etc.)

Cel mai probabil Tihomir (Tochomerus) tatăl lui Basarab I, a fost un voievod local de prim-rang, care a recunoscut autoritatea lui Negru-Vodă. Basarabii de peste Olt conform Letopisețului Cantacuzinesc au recunoscut supremația lui Negru-vodă peste toată Țara Românească.

Unii istorici îl identifică pe Tihomer cu Negru-Vodă lucru contrazis de Letopisețul Cantacuzinesc, care ne spun că Basarabii s-au supus domeniei lui Negru-Vodă venit din Făgăraș.



Basarab I (cca. 1310 - 1352)

În lipsa oricăror elemente documentare, începutul domniei lui Basarab I a fost situat cu aproximație în 1310, potrivit tradiției consemnate în cronica lui Luccari cu privire la întronarea lui Negru Vodă. Alții fixează anul începutului domniei în jurul lui 1315.

Un document maghiar atestă că Basarab se afla la domnie încă din 1317, când este implicat într-un conflict local între nobilii din zona cetății Mehadiei.

Istoricul Constantin Kogălniceanu consideră că, în perioada luptelor pentru tron din Ungaria (deci până în 1318), Basarab ar fi unit cnezatele din sudul Carpaților, întemeind astfel Țara Românească. Constantin C. Giurescu crede însă că o bună parte din acțiunile de unificare fuseseră realizate până în 1307, anul când Carol Robert de Anjou a devenit regele Ungariei.

Părerile rămân însă împărțite între istorici când este vorba de nucleul inițial al acestui stat. Cele două teorii principale susțin că acțiunea a pornit ori din stânga Oltului, unde se aflau curțile de la Argeș și Câmpulung, ori din dreapta sa, prin extinderea voievodatului lui Litovoi.

Basarab I s-a înrudit cu dinastia bulgară asenidă prin fiica sa, Theodora, căsătorită cu puțin înainte de 1322 cu țarul Ivan Alexandru al Bulgariei. În 1323, Mihail al Bulgariei (unchiul lui Ivan Alexandru) a fost ajutat de o oaste importantă de „ungrovlahi” în bătăliile acestuia cu Imperiul Bizantin.

Numele voievodului transalpin (transcarpatin) nu este consemnat, însă istoricii sunt de părere că acesta era Basarab I.

Basarab îl va mai sprijini pe țarul bulgar și în 1330, la 28 iunie, când a avut loc bătălia de la Velbužd între forțele țarului și cele sârbe sub comanda lui Ștefan Uroș.

Voievodul muntean a trimis un contingent românesc pentru a lupta alături de bulgari, însă sorții bătăliei s-au arătat favorabili sârbilor.

Voievodatul lui Basarab I s-a aflat de la începutul domniei sale în stare de vasalitate față de regele Ungariei, Carol Robert de Anjou.

În 1324 domnul muntean apare în documentele ungurești ca „Bazarab, woyvodam nostrum Transalpinum” (adică „voievodul nostru transalpin”).

Această sintagmă reflectă relația de senior-vasal existentă între regele Ungariei și domnitorul român. În același document este menționată reușita misiunii primite de omul de încredere al regelui, comitele Martin Bogár, care fusese trimis în repetate rânduri pe lângă Basarab, dar fără succes. Regele accepta existența politică a noului voievodat în schimbul recunoașterii suzeranității sale.

Cu toate acestea, un an mai târziu, Basarab se pare că a rupt relațiile sale cu Ungaria, refuzând plata tributului de vasal. Aceasta a cauzat tensionarea bruscă a relațiilor bilaterale.

Un document emis de rege la 18 iunie 1325 îl numește pe voievodul muntean „Basarab transalpinul, necredincios coroanei maghiare” și relatează cum Ștefan, fiul comitelui cuman Parabuh l-a înjosit pe regele ungar, proslăvindu-l în schimb pe Basarab.

În septembrie 1330, regele ungar pornește campania bazându-se pe o armată puternică. Ocupă Severinul și înaintează prin Oltenia.

Basarab I a cerut pacea regelui ungar oferind ca despăgubire 7.000 de mărci de argint (adică 1.447 kg de argint sau 1.680.000 de dinari), Banatul de Severin, un tribut anual și un fiu al voievodului la curtea ungară drept garanție: „numai vă întoarceți în pace și vă feriți de primejdii, că de veți veni mai încoace, nu veți scăpa de dânsele”

Armata ungară a fost prinsă de oamenii lui Basarab I într-o vale îngustă și prăpăstioasă, şi a suferit o înfrângere umilitoare.

Locul bătăliei nu a fost stabilit până astăzi cu certitudine, istoricii plasându-l în diverse puncte din zona submontană precum: Țara Loviștei, Valea Oltului, comuna Titești, culoarul Rucăr-Bran sau lângă Mehadia.

În urma luptei de 4 zile, 9 - 12 noiembrie 1330, regele Carol Robert a scăpat cu greu schimbând hainele cu cele ale unui fidel al său.

În urma victoriei „de la Posada”, Basarab I a creat un stat independent, şi a primit și apelativul de Basarab Întemeietorul (denumirea s-a încetățenit abia în secolul al XX-lea, sub influența operei lui Nicolae Iorga)

În jurul anului 1343, Basarab I l-a asociat la domnie pe fiul său Nicolae Alexandru.

Acesta din urmă a plecat la curtea regelui Ludovic I al Ungariei pentru a mijloci reluarea relațiilor dintre Ungaria și Țara Românească.

În anii următori, Basarab I a participat alături de regele ungar la campania militară împotriva tătarilor. Cu acest prilej, a adus sub stăpânirea sa teritoriul aflat la nordul gurilor Dunării, cunoscut mai târziu sub numele de Basarabia (Bugeac).

Astfel, după ce pe tronul Ungariei urcă Ludovic cel Mare, va lua naștere o ofensivă ungară împotriva tătarilor. Basarab, a fost determinat de împrejurări să-și reorienteze pentru o vreme politica externă. În urma campaniei din jurul anilor 1343-1345 a cucerit de la tătari teritoriul aflat în nordul Deltei Dunării, de la Prut până către Nistru. Această regiune, intrată în stăpânirea lui Basarab și a urmașilor săi pentru câteva decenii, va fi numită de alții Basarabia, nume extins la tot teritoriul dintre Prut și Nistru o dată cu ocupația rusească din 1812.

Domnia lui Basarab I s-a încheiat în 1352. Pe peretele încă netencuit al bisericii domnești din Curtea de Argeș stă scris: „În anul 6860 (1352) la Câmpulung a murit marele Basarab voievod”. Tradiția consemnează că tot acolo a fost și îngropat, lucru care se regăsește și într-un document din 1714 pentru mănăstirea Negru Vodă din Câmpulung de la domnitorul Ștefan Cantacuzino. Acesta, vorbind despre Negru Vodă (Basarab I) și Nicolae Alexandru spune că „le sunt trupurile lor îngropate în această sfântă mănăstire”. Lui Basarab îi va urma la domnie fiul și asociatul său, Nicolae Alexandru (1352 - 1364).

Teritoriile stăpânite de Basarab I

Țara lui Basarab se mărginea la nord cu Transilvania, la vest cu Regatul Ungar, prin Banatul de Severin, la sud cu Bulgaria, la est cu Dobrogea lui Balica și mai târziu a lui Dobrotici, iar spre nord-est cu tătarii și moldovenii brodnici.

Banatul de Severin s-a aflat până în 1330 în stăpânirea lui Basarab. Constantin C. Giurescu socotește că această situație dura din 1291, de când nu mai este pomenit nici un ban de Severin în documentele ungurești (exceptând pe cel din 1324, Paulus). Cu toate acestea, izvoarele descoperite mai recent arată că în 1317 Severinul era în mâinile angevinilor.

Alte surse datează ocuparea Banatului de către Basarab în 1324 sau 1327. În 1330, Banatul de Severin se afla în mâinile voievodului muntean, în momentul în care este ocupat de oștile lui Carol Robert.

Următorul ban de Severin, Dionisie Szecs, este menționat abia în 1335 și Nicolae Iorga crede că zona a fost recucerită de unguri definitiv abia în 1334 - 1335.

Există şi ipoteza ca Banatul de Severin să fi rămas totuși în stăpânirea Țării Românești. Constantin C. Giurescu admite posibilitatea ca titlul de ban al lui Dionisie din 1335 să fie doar o pretenție.

Pe de altă parte, spre răsărit granița nu a fost stabilită cu exactitate de istorici.

Unii au considerat că privilegiul dat în 1358 de regele Ludovic I brașovenilor, prin care le permitea să ajungă la Brăila nestingheriți prin zona cuprinsă între râurile Prahova, Ialomița și Buzău, este expresia stăpânirii ungare de facto a acestui teritoriu, prin urmare au stabilit granița răsăriteană pe Prahova și Ialomița.

P. P. Panaitescu respinge această ipoteză și arată că privilegiul acela era doar un drept teoretic al suzeranului, care trebuia însă întărit și de domnitorul muntean. Ideea este susținută și de Constantin C. Giurescu, el considerând că brașovenii au cerut de fapt doar o garanție suplimentară din partea suzeranului ungar.

Totuși, el consideră însă că abia în urma campaniei împotriva tătarilor din anii 1343 - 1345, Basarab intră în stăpânirea șesului Brăilei și al Ialomiței, precum și a teritoriului de la nordul gurilor Dunării, care-i va prelua numele.

În 1321 geograful arab Abulfeda notează faptul că Isaccea se află „în țara valahilor”, de unde ar rezulta că nordul Dobrogei era în stăpânirea lui Basarab.

Totodată, anatolianul Umur Beg precizează că în 1337 - 1338 Chilia se găsea la „granița Valahiei”, așadar voievodul muntean stăpânea la acea dată ambele maluri ale Dunării maritime.

Trebuie spus că, pentru scurtă vreme, Loviștea a fost cedată contelui Sas Conrad.

Orașele, Populația și clasele sociale în vremea lui Basarab I

Societatea Țării Românești se împărțea în principal în două clase, cea de jos a țăranilor (în majoritate liberi) și cea de sus a boierilor, juzilor și cnezilor. Țărănimea era principala furnizoare de impozit; de asemenea ea constituia corpul principal al oastei celei mari. Vechii juzi și cnezi rămăseseră la stadiul de conducători locali sau slujbași domnești, în vreme ce boierimea era nou alcătuită din marii proprietari de pământuri, nu atât de primejdioasă pentru autoritatea domnului cât valoroasă în cazul confruntărilor armate. Boierii se vor concentra în jurul unei puteri centrale, cea a voievodului, iar acesta îi va folosi în constituirea aparatului de sta. Pătura de mijloc, alcătuită în principal din negustorii locali era nesemnificativă, căci aceștia practicau comerțul la scară redusă cu produsele străine.

Curtea domnească era alcătuită din boierii de sfat și slujitori. Dregătoriile fuseseră preluate în această vreme, prin filiera bulgară, din Bizanț. De la unguri a rămas funcția de ban (întâi de Severin, mai târziu al Olteniei). Ceremonialul și moda curții domnești au fost împrumutate tot de la bizantini.

Orașele și târgurile au înflorit în urma dezvoltării economice din această perioadă, ele fiind situate în special în zona marilor drumuri comerciale, sau pe văile râurilor. Sunt de amintit principalele orașe cu fortificații ale țării: Câmpulung, Argeș, Râmnicu Vâlcea și – o vreme – Severinul. Craiova și Târgu Jiu erau doar niște sate. Între porturile mai însemnate sunt de amintit Calafat, Giurgiu, Orașul de Floci și Brăila. Tradiția menționează că și Târgoviștea și Buzăul au fost întemeiate de Negru vodă (cel mai probabil Basarab).

Curțile domnești și clădirile din piatră aflate în Câmpulung au fost reconstruite de către urmașul lui Basarab, Nicolae Alexandru, pe fundațiile unor construcții mai vechi. Ansamblul voievodal din Curtea de Argeș a fost refăcut în jurul anului 1340, iar bisericile Sân Nicoară și Sfântul Neculai Domnesc fuseseră deja ridicate, cel puțin în ceea ce privește zidăria.

Viața economică în vremea lui Basarab I

Istoricul Nicolae Iorga socotește că, similar voievozilor următori, lui Basarab i se cuveneau toate dijmele produselor locale și vămile din oi, albine și porci. La acestea se adăugau gloabele (amenzile), darea calului și muncile prestate în folosul domniei. Monezile, nu prea multe, proveneau în special din comerțul cu străinii, căci local tranzacțiile – chiar și cele de anvergură – se făceau prin troc (schimb în natură). Aceste monezi (florini, dinari, perperi) ajungeau mai mult în visteria domnească, iar o vreme fuseseră necesari plății tributului către suzeranul ungar.

Negustorii ardeleni aveau la dispoziție trei drumuri comerciale: Brașov - Bran - Rucăr - Câmpulung (unde plăteau tricesima) - Giurgiu, Brașov - Pasul Buzău - Brăila și Sibiu - Turnu Roșu - Calafat. Aceștia vor fi avut și ei privilegiile lor, ca mai târziu, căci actul lui Vladislav I către brașoveni din 1368 le întărea „vechile lor libertăți”[56]. Dinspre sud, în Țara Românească ajungeau negustorii greci și cei ragusani, care încă din 1349 treceau prin Serbia către „țara lui Basarab”.

Armata în vremea lui Basarab I

Foarte puține știri au parvenit în legătură cu oastea lui Basarab. Ele se reduc în principal în relatarea bătăliei „de la Posada”, în miniaturile din Cronica pictată de la Viena și într-o consemnare remarcată de P. P. Panaitescu privind asemănarea, de la distanță, dintre oștirile valahe și cele tătărăști. Basarab I, ca și „mare voievod”, era conducătorul suprem al oastei. Aceasta era compusă în caz de primejdie din toți bărbații capabili să poarte o armă în mână. Radu Rosetti remarca faptul că „nu erau limite de vârstă, altele decât ale neputinței fizice. Orice bărbat era îndatorat să răspundă chemării sub arme, indiferent de vârstă, atâta vreme cât puterile fizice îi îngăduiau să o facă sau până când nu decădea din situația de om liber.”, iar datoria de a merge la oaste decurgea „din faptul folosirii gliei”, într-o țară predominant agrară, cu țărani în majoritate slobozi (moșneni). Aceasta constituia așa numita „oaste cea mare”. „Oastea cea mică” era formată din familiile boierești și cneziale, slujitorii lor personali și „curtea” domnului, însă aceste elemente aveau o pondere foarte mică.

Oastea cea mare era împărțită între cavalerie, formată din rândurile clasei nobiliare, și pedestrime, alcătuită din țărani. Aceștia, chiar dacă aveau la dispoziție cai, îi foloseau doar pentru a se deplasa mai rapid și nu în luptă. Pedestrimea era organizată în cete regionale, corespunzătoare fiecărui județ. În caz de primejdie, acestea se adunau în reședința județului, urmând ca mai apoi să pornească spre tabăra de luptă. Cavaleria era organizată la rându-i din cete boierești care difereau ca dimensiune după posibilitățile fiecăruia. Aceste cete erau comandate de boierul respectiv, iar în cazul cetelor domnești de un slujbaș.

În ceea ce privește echipamentul militar și armele folosite de români, știrile sunt mai bogate. Miniaturile din Cronica pictată îi arată pe români îmbrăcați țărănește, mânuind arcuri. În 1331, împăratul bizantin Andronic al III-lea Paleologul preciza că „geții (românii) de peste Dunăre, se folosesc de aceleași arme ca tătarii; cei mai mulți sunt arcași”. P. P. Panaitescu trage concluzia că „de la depărtare românii lui Basarab, călări probabil, puteau fi confundați cu tătarii și că adoptaseră armele lor de luptă, în special arcul și pavăza tătărească”. Pe lângă arc și paveze, ei se mai foloseau de sulițe, pumnale, măciuci, praștii, arcane și unelte casnice transformate în arme. Cavaleria utiliza spada și lancea și era îmbrăcată în armura specifică. Un chip de cavaler este redat și într-o frescă din Biserica Domnească din Argeș, din păcate azi incompletă și mult deteriorată.

În ceea ce privește fortificațiile din Țara Românească, există date sigure doar pentru trei: cetatea Severin („Ceurin”, „Zeurino”) și curțile domnești fortificate de la Argeș („castro Argias”) și Câmpulung („Longo-Campo”). La acestea, Constantin Kogălniceanu mai adaugă și cetatea de lângă Râmnicu Vâlcea, ca posibil centru al voievodatului lui Litovoi. Ion Conea și Andrei Pandrea consideră că de fapt „castro Argias” din Cronica pictată s-ar referi la Cetatea Poenari, nu la fortificațiile din Curtea de Argeș. Dovezile arheologice relevă însă faptul că în preajma lui 1330 curtea argeșeană a suferit un incendiu devastator.

Arta militară românească din acele vremuri este reliefată în special în timpul bătăliei din 1330. Pus în fața unei armate ungurești superioare numericește, Basarab adoptă o tactică având patru elemente: retragerea din fața dușmanului, pustiirea terenului și otrăvirea fântânilor din calea inamicului, hărțuirea permanentă a oastei ungurești și alegerea unui loc de confruntare cât mai convenabil. În momentul confruntării armate, oastea lui Basarab era împărțită în patru corpuri: două acționau de pe buza râpelor iar celelalte două închideau calea în defileu. La finalul bătăliei de patru zile a intrat în luptă și cavaleria, care a pătruns în defileu și a neutralizat forțele rămase.

Este de remarcat faptul că puterea armată a Țării Românești era destul de însemnată astfel încât să fie posibilă participarea unei „oști însemnate” în 1323 și a unui contingent în 1330 în sprijinul lui Mihail Asan al III-lea al Bulgariei, precum și desfășurarea campaniei din anii 1343 - 1345 împotriva tătarilor

Biserica în vremea lui Basarab I

Nicolae Iorga este de părere că în Țara Românească existau pe atunci biserici cu preoți hirotonisiți de către episcopi ce păstoreau cel puțin din 1234 când sunt numiți de papă „pseudo-episcopi”.

Aceștia erau de fapt, în opinia istoricului, niște superiori ai unor mănăstiri primitiv înzestrate care își luaseră numele de vlădici.

La rândul lor, episcopii români își primeau consfințirea de la fețele bisericești superioare din dreapta Dunării, care își aveau scaunul la Vidin, Silistra sau Vicina.

În acest mod au fost preluate și limba slavonă a bisericii și a cancelariei domnești.

Biserica Domnească din Curtea de Argeş așa cum arăta ea în timpul lui Radu I. Astăzi cele două turnuri şi pronaosul sau exonarthexul care le susținea au dispărut.

Potrivit tradiției, singurele biserici atribuite cu siguranță lui Basarab sunt Biserica Domnească din Curtea de Argeș și Biserica de pe locul bătăliei „de la Posada”.

Pe lângă acestea, istoricii consideră că și Biserica mănăstirii Negru Vodă și cea veche din Râmnicu Vâlcea a fost ctitorite tot de el, deoarece este pomenit, împreună cu doamna Margareta, în fruntea vechilor lor pomelnice.

Biserica Domnească a fost începută sub Basarab, însă a fost terminată abia sub Radu I. Dovada acestui lucru este faptul că în 1352, la moartea lui Basarab, biserica nu era nici măcar tencuită.

Basarab ar mai fi clădit o mănăstire și pe locul bătăliei cu ungurii de la Posada, din 1330. În secolul al XVI-lea, călătorul Maciej Stryjkowski relata cum „pe acel loc, unde a fost bătălia, muntenii au clădit o mănăstire și au ridicat trei stâlpi de piatră, pe care eu însumi i-am văzut în anul 1575, venind din Turcia, dincolo de orașul Gherghița, la două zile de drum de Sibiu...”.

Cercetătorul Florian-Nicu Smărăndescu identifică această mănăstire cu cea numită în popor „Trei Lespezi” din Posada Prahovei, reclădită în 1661.

Mănăstirea de la Câmpulung a fost refăcută de către Matei Basarab între 1635 și 1636. Tot atunci a fost înlocuită și pisania, care relatează că biserica a fost înălțată de către Negru Vodă în 1215 (6723).

I. Lapedatu consideră că inscripția veche a fost citită greșit, întrucât numerele chirilice 700 (ψ) și 800 (ω) au fost confundate datorită gradului ridicat de uzură, și corectează anul la 1315 (6823). Acesta corespunde domniei lui Basarab I. Aceeași opinie a fost împărtășită și de Gh. I Brătianu, și de Ioan Constantin Filitti.

De asemenea, tradiția atribuie doamnei Margareta și soțului ei Negru Vodă ctitorirea mănăstirii catolice din Câmpulung, cunoscută sub numele de „Cloașter” și a bisericii Sân Nicoară din Argeș. Aceasta din urmă era de rit ortodox, nu catolic[.

Unii istori l-au identificat pe Negru-Vodă cu Basarab I, alții cu tatăl său Tihomir, iar alții consideră că Negru-Vodă i-a precedat pe cei doi la domnia Țării Românești de la începuturile ei.

După părerea noastră Negru-Vodă, a coborât din Munții Făgăraș în Țara Românească în jurul anului 1290-1291 și a pus bazele voievodatului Țării Românești, voievodat care avea să fie unificat complet sub domnia lui Basarab I.



Valea Prahovei la Posada, presupusul loc, unde Basarab I, i-a învins, în 1330, pe maghiarii conduși de Carol Robert de Anjou

Defileul spre Cetatea Poenari - un loc similar cu locul în care Basarab I i-a atacat pe unguri


(Fluierul)


Linkul direct catre Petitie

CEREM NATIONALIZAREA TUTUROR RESURSELOR NATURALE ALE ROMANIEI ! - Initiativa Legislativa care are nevoie de 500.000 de semnaturi - Semneaza si tu !

Comentarii:

  • Corectati eroarea...   g   2020-07-04 - 12:03

    Neagu Djuvara NU A FOST ISTORIC ci povestitor din auzite.


Adauga Comentariu



Citiți și cele mai căutate articole de pe Fluierul:

Mărturia unei supraviețuitoare a accidentului de șalupă de pe Lacul Snagov din 2015: "Eram un lego pe care medicii încercau să îl reconstruiască"

Turcia îşi creează un Fond Suveran Național cu Active din cele mai importante firme de stat. "Vrem să lăsăm ceva generațiilor viitoare". Inițiativa Fluierul.ro din 3 iunie 2015 care are peste 53.000 de semnatari a propus crearea unui astfel de fond

VREMEA AZI Temperaturi LIVE pe Regiuni în peste 40 de localități din țară.. Vreme blândă la Sarmizegetusa şi caldă în Sud

Studiu. Un părinte din doi nu respectă dreptul la protecție al copiilor

Legislația muncii a fost modificată. Ce trebuie să știi despre noile prevederi

PREZENTUL FĂRĂ PERDEA Marius Oprea | Azi, "România verde": Comemorăm Ziua Națională a martirilor legionari! Unde sînt Wexler, Muraru și Florian?

Avionul Egyptair prăbuşit: Analiza uneia din cutiile negre arată că s-a pronunţat cuvântul "foc"

Simona Halep publică rezultatul RMN-ului: O mică ruptură musculară la gamba stângă

Healthcare Trends LIVE, ora 13:00. Cum alegi cel mai bun chirurg plastician? O discuție cu doctorul Lucian Popa, medic primar Chirurgie Plastică

Decizii noi, la vremuri noi! E.S. Andrew Noble, ambasadorul Marii Britanii în România, despre românii din UK: ,,Acum doi ani, nu vorbea nimeni despre asemenea cifre"/ ,,Am bucuria să vă anunț că procesul de acordare a vizei a fost simplificat"

Sibiu: Măști, combinezoane, mănuși, dezinfectanți pentru centre rezidențiale, din bani europeni

RUȘINE. După ce a dat pe nimic austriecilor tot petrolul țării și după ce a dat rușilor aproape toată metalurgia, Adrian Nastase vine și are tupeul să facă pe "patriotul". Adrian Năstase: 'PSD are nevoie de un mesaj mai puternic de natură naționalistă"

IEȘI PE PLUS VIDEO. Despre antreprenoriat și investiții "cu cap". Invitat: Sergiu Neguț, antreprenor, investitor și profesor

A fost stabilit traseul A7 Pașcani-Siret: va fi autostradă, nu drum expres

Piața criptomonedelor merge după cum "cântă" Elon Musk. Bitcoin scade dar Dogecoin crește cu 20% datorită postărilor pe Twitter

Programul Rabla pentru electrocasnice 2021 începe astăzi

HOROSCOP 14 mai. Pagube și dezamăgiri. Sfaturi prețioase pentru zodii

COMENTARIU Adrian Onciu | Cum am ajuns să trimitem muncitori la cules sparanghel și să primim la schimb un munte de gunoaie toxice

Florin Cîțu, optimist pentru economia post-pandemie. "Salariul mediu nominal crește semnificativ"

Tarzan, cimpanzeul din Congo dependent de alcool și țigări, a fost eliberat

Israelul continuă operațiunile militare împotriva Fâșiei Gaza. Bilanțul a ajuns la 115 morți

Peste 50.000 de români s-au înscris în programul "Rabla pentru electrocasnice" în primele cinci ore de la lansare

Ludovic Orban: "Săseanu lucra la Departamentul pentru minorități când a realizat interviul cu vrăjitoarea"

Coronavirus în România LIVE UPDATE 14 mai. Număr mare de decese, în timp ce cazurile noi scad. Bilanț actualizat COVID-19

VIDEO Reacții aprinse după confruntarea Manchester United-Liverpool. Rezumatul meciului

Antonio Guterres cere încetarea imediată a confruntărilor dintre Israel și Fâșia Gaza

Cîțu: Coaliția nu scârțâie. Discuții vor exista tot timpul, chiar și în același partid

Cum vor să-și redeschidă turismul pentru străini Grecia, Italia, Spania și Franța

Primăria Sectorului 1 schimbă criteriile pentru atribuirea locuințelor dedicate tinerilor. "Nu vom mai da locuințe tinerilor în baza carnetului de partid și a relațiilor"

Premierul Cîțu explică modul în care se vor organiza petreceri de nuntă doar cu persoane vaccinate

Raportul privind decesele COVID din România a fost publicat de Ministerul Sănătății

Un oraș din Cehia a creat o monedă proprie pentru redresarea post-COVID. Localnicii primesc "corrents" pe care îi cheltuie în cafenele

Există riscul să purtăm masca până la finalul anului? Răspunsul lui Cîțu

Industria locală pentru infrastructură este la pământ. România construiește drumuri cu materie primă din alte țări

Vine vara, cu soare, dar și cu ploi. Prognoza METEO pentru următoarele 4 săptămâni

În primul trimestru contul curent al balanței de plăți a înregistrat un deficit de 2,549 mld euro

BREAKING NEWS Confruntările dintre Israel și palestinieni se extind și în Cisiordania/ Patru palestinieni au fost uciși

Cu gândul la vacanțe, fără teama restricțiilor. Anunțurile recente ale autorităților au stârnit apetitul pentru călătorii

Vladimir Putin amenință că va reacționa la "epurarea" politică din Ucraina, după arestarea unui aliat

România, pe locul 2 la ovine și pe locul 9 la bovine și porcine în UE. Cum arată clasamentul

Redeschiderea școlilor în funcție de rata de incidență. Unde se reiau cursurile cu prezență fizică. LISTA completă

Incidența din București continuă să scadă. Ce se întâmplă dacă rata ajunge la sub 1 la 1.000 de locuitori

BNR a revizuit în sens ascendent rata anuală a inflației

Alertă METEO, 14 mai. Vremea în România: ploi torențiale în jumătate de țară

Andrei Baciu, despre cum se schimbă viața românilor din weekend: "Încă nu putem spune că revenim la normal"

Ion Cristoiu: Cum au trecut pe șest 5 (Cinci!) Rapoarte ale SRI prin Parlamentul Meu al lui Klaus Iohannis

Italianul Lorenzo Sonego l-a eliminat pe Dominic Thiem de la Roma, după un "maraton" de peste 3 ore

Armata israeliană desfășoară operațiuni sol-aer contra grupurilor islamiste din Fâșia Gaza / Trupele sunt concentrate în zona frontierei

BREAKING NEWS: Armata israeliană a trimis trupe în Fâșia Gaza, în conflictul cu grupuri islamiste

Redeschiderea școlilor, pe final de semestru. Zi decisivă pentru elevii din România

Coronavirus în România LIVE UPDATE 14 mai. Bilanț actualizat COVID-19

Geamul unui autobuz din București a fost spart cu o bilă metalică. În vehicul se aflau călători

Cîțu a anunțat pentru astăzi ședinta de Guvern în care vor fi eliminate o parte din restricții

Tineri prinși la furat de cupru din combinatul siderurgic Galați. Metalul e considerat "noul petrol"

Vacanțe 2021. Grecia se redeschide pentru turiști din acest weekend

Atac cu drone, în Israel. Armata israeliană a doborât aparatul de zbor lansat de Hamas, din Fâșia Gaza

Brașovul nu mai are parcări cu plată. Primarul spune că fostul concesionar a plecat cu parcometrele

Mesaj dur al directorului OMS: Vaccinarea copiilor este o "catastrofă morală"

China se pregătește de amartizare. Care este scopul misiunii sale

Școlile se deschid luni, 17 mai, pentru milioane de elevi. Cu sau fără mască? Anunțul ministrului Cîmpeanu


Pag.1 Pag.2 Pag.3 Pag.4 Pag.5 Pag.6 Pag.7
Pag.8 Pag.9 Pag.10 Pag.11 Pag.12 Pag.13 Pag.14 Pag.15
Pag.16

Nr. de articole la aceasta sectiune: 926, afisate in 16 pagini.