05:27 2024-11-28
intpolitic - citeste alte articole pe aceeasi tema
Comentarii Adauga Comentariu
_ Când vor avea loc ședințele care vor decide viitorul României: CCR și CSAT, așteptate să dea verdictul alegerilor prezidențiale
Când vor avea loc ședințele care vor decide viitorul României: CCR și CSAT, așteptate să dea verdictul alegerilor prezidențiale
Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) se reuneşte joi, de la ora 14.00, pe agenda şedinţei aflându-se ”posibile riscuri la adresa securităţii naţionale generate de acţiunile unor actori cibernetici statali şi non-statali asupra unor infrastructuri IT&C, suport pentru procesul electoral”. Şedinţa este programată la trei ore după ce Curtea Constituţională se întruneşte (ora 11.00) pentru a decide asupra a două cereri de anulare a primului tur al alegerilor prezidenţiale, depuse de doi competitori electorali, Cristian Terheş şi Sebastian Popescu.
”Pe ordinea de zi a Şedinţei Consiliului se află analiza unor posibile riscuri la adresa securităţii naţionale generate de acţiunile unor actori cibernetici statali şi non-statali asupra unor infrastructuri IT&C, suport pentru procesul electoral”, conform anunţului Administraţiei Prezidenţiale.
Ședința Curții Constituționale
CCR are pe ordinea de zi a şedinţei de joi, de la ora 11.00, cererile de anulare a primului tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale depuse de Sebastian Constantin Popescu şi de Cristian Terheş, dar şi ”Confirmarea/validarea rezultatului alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României în cadrul primului tur de scrutin din data de 24 noiembrie 2024”.
CARE SUNT ARGUMENTELE CONTESTATARILOR
Sebastian Popescu acuză fraudarea legii electorale de către Călin Georgescu, ”prin finanţare ilegală a întregii campanii electorale, având susţinere din afara graniţelor ţării, din partea unor entităţi statale cu scopul de a destabiliza România.”
Sebastian Popescu mai precizează în sesizarea prezentată de Digi 24 că, potrivit Raportului Oficial al AEP, candidatul independent Călin Georgescu a raportat ZERO lei cheltuieli pentru întreaga campanie, „deşi a desfăşurat o activitate amplă de promovare prin materiale online, reuşind să obţină peste 2,1 milioane voturi, ceea ce implică în mod evident resurse logistice şi financiare considerabile”.
Cristian Terheş a acuzat într-o conferinţă de presă fraudarea alegerilor şi intervenţii care au afectat clasamentul în ceea ce îi priveşte pe primii doi candidaţi, afirmând explicit că prin această acţiune de fraudare a alegerilor a fost schimbată ordinea celor clasaţi în turul ll.
El a invocat ieşirile publice, inclusiv live-uri pe Facebook, ale mai multor ”reprezentanţi de marcă ai USR” care au îndemnat românii din America să o voteze pe Elena Lasconi. El i-a enumerat pe Cătălin Drulă şi Vlad Voiculescu şi a spus că postările acestora au avut mii de like-uri şi de distribuiri.
Terheş a remarcat că diferenţa dintre candidatul clasat pe locul 2, Elena Lasconi, şi cel clasat pe locul 3 este foarte mică.
În cazul lui Călin Georgescu, Terheş a susţinut că au existat „o serie de boţi care continuu chemau oamenii să iasă la vot şi să voteze cu un anumit candidat, atât în preziua votului, lucru interzis, cât şi în ziua votului”.
CE PREVEDE LEGEA
Potrivit art. 52, alin. 1 din Legea 370 pentru alegerea Preşedintelui României, Curtea Constituţională anulează alegerile în cazul în care votarea şi stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă de natură să modifice atribuirea mandatului sau, după caz, ordinea candidaţilor care pot participa la al doilea tur de scrutin. În această situaţie, Curtea va dispune repetarea turului de scrutin în a doua duminică de la data anulării alegerilor.
Alineatul 2 al aceluiaşi articol 52 prevede că cererea de anulare a alegerilor poate fi făcută de partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale reprezentate în Consiliul Minorităţilor Naţionale şi de către candidaţii care au participat la alegeri, în termen de cel mult 3 zile de la închiderea votării. Cererea trebuie motivată şi însoţită de dovezile pe care se întemeiază.
CCR trebuie să soluţioneze cererea până la data prevăzută de lege pentru aducerea la cunoştinţa publică a rezultatului alegerilor.
Curtea Constituţională trebuia să valideze, cel târziu până vineri, în lipsa unor contestaţii, rezultatul primului tur al alegerilor pentru preşedintele României, să anunţe numele primilor doi candidaţi clasaţi care se vor confrunta în turul al doilea şi care, conform rezultatelor anunţate de Biroul Electoral Central, sunt Călin Georgescu (independdent) şi Elena Lasconi (USR), şi să asigure publicarea rezultatului în mass-media şi în Monitorul Oficial.
Cel de-al doilea tur de scrutin ar urma să aibă loc în 8 decembrie în ţară şi între 6-8 decembrie în străinătate. Campania electorală pentru cel de-al doilea tur începe în ziua în care s-a adus la cunoştinţa publică ziua votării şi se încheie în preziua votării.
CE SPUN POLITICIENII
- Candidatul USR la Preşedinţie Elena Lasconi a declarat că anularea turului l al alegerilor prezidenţiale, ca urmare a sesizărilor depuse la CCR, ar fi o încălcare gravă a democraţiei, apreciind că deja a fost încălcată democraţia atunci când un candidat - Diana Şoşoacă - a fost scoasă din cursă prin decizia Curţii Constituţionale.
Cred că dacă s-ar întâmpla (n.r. - anularea primului tur al alegerilor prezidenţiale) asta ar fi o încălcare gravă a democraţiei, deja au încălcat democraţia, au intrat cu bocancii în ea atunci când au scos din cursă un candidat, şi mă refer aici la Curtea Constituţională, pentru că instituţiile statului nu şi-au făcut treaba înainte”, a afirmat Lasconi.
- Fostul preşedinte al USR Cătălin Drulă afirmă, miercuri, întrebat despre cererile de anulare a scrutinului din 24 noiembrie, că ”orice decizie de a rezolva alegerile la masa verde e extrem de periculoasă pentru democraţie”. Candidaţii, crede Dulă, trebuie învinşi la vot, mai ales că USTR nu are informaţii că rezultatul ar fi fost fraudat. În contextul politic actual, Drulă consideră că următoarele două rânduri de alegeri sunt ”un referendum pentru rămânerea în UE”.
”Nu este momentul ca să ne jucăm în continuare cu decizii la masa verde, ci să ne mobilizăm în sprijinul democraţiei”, a mai afirmat Cătălin Drulă.
Potrivit acestuia, alegerile din 1 şi 8 decembrie sunt ”un referendum pentru rămânerea în UE”.
- Preşedintele interimar al PNL, Ilie Bolojan, a afirmat, miercuri seară, că eventuala anulare a primului tur al alegerilor prezidenţiale este ”o chestiune sensibilă”, iar în astfel de momente deciziile trebuie luate cu responsabilitate.
- ”Cred că în momente foarte sensibile, cum sunt cele electorale, în care tensiunile sunt destul de mari, astfel de decizii trebuie analizate cât se poate de responsabil, cât se poate de clar şi, dacă într-adevăr sunt dovezi fără echivoc că unii dintre candidaţi au încălcat legea, că s-a intervenit în susţinerea unora sau altora în forme care periclitează funcţionarea normală a democraţiei, atunci, pe baza unor chestiuni, fără echivoc, subliniez, pot fi luate anumite decizii”, a afirmat, miercuri seară, Ilie Bolojan, la Antena 3.
Potrivit acestuia, ”aici e o chestiune foarte sensibilă şi e nevoie de decizii cu mare responsabilitate”.
OPINIA UNUI FOST JUDECĂTOR AL CURŢII CONSTITUŢIONALE
Fostul judecător al Curţii Constituţionale a României Petre Lăzăroiu spune că CCR poate decide anularea alegerilor, însă pentru asta trebuie să aibă nişte documente precise, clare şi fără echivoc că au existat, într-adevăr, factori care au contribuit la schimbarea clasamentului
„Curtea nu judecă în abstract. Pentru ca CCR să decidă suspendarea sau anularea alegerilor trebuie să aibă pe masă nişte documente precise, clare şi fără echivoc că într-adevăr s-a produs o modificare substanţială datorită unor factori externi sau interni care au contribuit la schimbarea clasamentului pentru că atunci oricine poate veni post-factum să spună „domnule, eu am fost plătit să spun asta, dar am spus altceva. Am crezut că e vorba de asta, dar am ajuns să cred, să văd, că e vorba de altceva”. Deci nu, nu chestiuni de ordin general, ci trebuie aduse nişte argumente concrete, probe”, a declarat Petre Lăzăroiu.
Comentarii:
Adauga Comentariu