O mulțime de date false despre situația cetăților dacice din Munții Orăștiei au fost introduse în raportul trimis la UNESCO, astfel că adevărul despre starea așezărilor antice, a fost ascuns, susține arheologul dr. Aurora Pețan. În schimb, au fost omise problemele legate de căutătorii de comori care au devastat siturile și de degradarea acestora.

Deși situația mai multor cetăți dacice aflate în patrimoniul UNESCO este tragică, autoritățile din România preferă să o ascundă reprezentanților Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură.

Un raport realizat de managerii de sit ale celor șase așezări din Munții Orăștiei – Șureanu (Sarmizegetusa Regia, Costești, Blidaru, Luncani – Piatra Roșie, Bănița și Căpâlna), publicat pe site-ul UNESCO, omite să prezinte problemele reale ale cetăților, oferind informații false despre ele, în care afirmă că starea lor este una bună, susține arheologul Aurora Pețan, președinte al Fundației Dacica.
În realitate, nimeni nu s-a mai ocupat de conservarea siturilor în ultimii ani, precizează arheologul.

"Concluzia este tragică: s-a mințit ca în codru. S-a mințit că nu există factori negativi care să afecteze cetățile în mod curent, că starea lor de conservare este bună, s-au inventat factori pozitivi care ajută cetățile, dar care în realitate nu există, s-au inventat șapte surse de finanțare pentru restaurarea cetăților, inclusiv donații internaționale, s-a inventat un muzeu de sit, căi de acces adecvate la toate cele șase cetăți, mijloace de informare adecvate, programe de cercetare cu ample rezultate difuzate la nivel internațional. Concluziile raportului: starea de conservare a cetăților este bună și nu există nevoi în ce privește managementul lor", scrie Aurora Pețan, în evlauarea pe care a publicat-o miercuri, 24 aprilie, cu privire la raportul trimis UNESCO, pe dacica.ro.

Raportul despre cetățile dacice a fost publicat pe site-ul UNESCO în toamna anului 2014, fiind semnat de aheologii Constantin Inel (pentru cetatea Căpâlna) și Cătălin Cristescu (pentru cele cinci cetăți din județul Hunedoara) și avizat de Institutul Național al Patrimoniului.

Ritualurile religioase prezentate în mod fals ca factori negativi
Raportarea este aproape în totalitate falsă, deoarece cei mulți dintre factorii pozitivi selectați sunt inexistenți, iar factorii negativi au fost omiși aproape în întregime, susține arheologul Aurora Pețan, în studiul publicat pe dacica.ro.

Singurul aspect negativ menționat de raportul publicat pe site-ul UNESCO este reprezentat de activitățile cu caracter religios.

Evaluare a raportării UNESCO

"Ritual, spiritual, religios și utilizări asociative este singurul factor negativ raportat, însă și acesta doar cu caracter potențial. În opinia noastră este vorba de un factor curent, frecvent întâlnit în toate cetățile (restricționat doar la Sarmizegetusa din 2013). În același timp, este și un factor pozitiv, mare parte a turiștilor care vizitează cetățile fiind reprezentată de grupuri cu preocupări spirituale / religioase în raport cu aceste monumente. Multe monumente care au avut la origine semnificații religioase se confruntă cu acest fenomen, pe care îl cataloghează cel mai adesea pozitiv sau pozitiv și negativ în același timp", scrie Aurora Pețan.

Au omis factorii negativi

Cercetătoarea susține, în schimb, că un număr mare de factori negativi care afectează grav cetățile dacice au fost omiși din raport:

"Utilizarea căilor de acces spre cetăți de către transportatorii de masă lemnoasă a afectat grav aceste drumuri și a contribuit semnificativ la diminuarea numărului de vizitatori.Drumul județean 705A, care face accesul spre Sarmizegetusa Regia, s-a aflat într-o stare foarte proastă până la data raportului, în mare măsură din pricina acestor transportatori".

"Drumul județean 668A, care face accesul la Piatra Roșie și ar fi trebuit să facă legătura cu celelalte cetăți din patrimoniul UNESCO este în continuare în stare proastă, iar legătura între cele două văi pe care se află 4 din cele 6 cetăți este imposibilă chiar și pentru un autoturism 4x4".

"Mare parte a terenurilor cetăților și a zonelor de protecție sunt folosite la pășunat și sunt călcate de vite. Fenomenul a fost oprit doar la Sarmizegetusa Regia, începând din 2013, însă până la acea dată a afectat situl".

"Ca orice monument în aer liber, cetățile dacice sunt expuse intemperiilor, cu atât mai mult cu cât sunt situate în zonă montană, umedă. Numărul factorilor care țin de condițiile locale este mare, însă a fost ignorat total de raportori".

"Microorganismele sunt un alt factor deosebit de activ în toate cele 6 cetăți, care contribuie la degradarea puternică a structurilor din piatră. Colonizările de microoroganisme inferioare (bacterii, fungi) și, mai ales, de licheni și briofite sunt foarte prezente. Biocrustele de licheni saxicoli acoperă suprafețe importante ale elementelor arhitectonice, iar mușchii sunt omniprezenți".

"Activitățile ilegale reprezintă una dintre problemele fundamentale ale acestor monumente, braconajul arheologic fiind încă activ, deși fenomenul a fost limitat. În orice caz, trebuia obligatoriu raportat. Prin comparație, au raportat activități ilegale mari situri precum Stonehenge, The Frontiers of Roman Empire, Mycene, Epidaurus, Delphi, Olympia, Malta, Çatalhöyük, Hierapolis, Merida, Tarraco, Pompei, Vergina, Sveshtari, Nessebar, Xanthos și altele. S-a raportat acest factor până și pentru Sighișoara și bisericile de lemn din Maramureș. Cetățile dacice din Munții Orăștiei au ajuns celebre în plan internațional, din păcate, în primul rând din pricina activităților ilegale din aceste situri. Excluderea lor din raport reprezintă cea mai gravă minciună prin omisiune din acest raport".

"Situate în zone împădurite, toate cele șase cetăți sunt amenințate și pot suferi de pe urma furtunilor. La Sarmizegetusa Regia și Piatra Roșie furtunile au dus la prăbușiri de fagi peste vestigii în perioada raportată. Pericolul este permanent".

Raport UNESCO

Lucrări de conservare inexistente

Cercetătoarea susține că în raport au fost precizate mai multe date false, inclusiv privind sursele de finanțare pentru conservarea monumentelor. În realitate, arată studiul Aurorei Pețan, în ultimii ani nu a avut loc nici o lucrare de conservare, la nici una dintre cele șase cetăți antice.

Cele șase situri au fost incluse din anul 1999 în patrimoniul UNESCO, din următoarele considerente: cetățile dacice reprezintă sinteza unică a unor influențe culturale externe și a unor tradiții locale în privința tehnicilor de construcție și a arhitecturii militare antice. Cetățile dacice sunt expresia concretă a nivelului de dezvoltare excepțional al civilizației regatelor dacice de la sfârșitul mileniului I, înainte de Hristos. Cetățile dacice sunt monumente exemplare pentru fenomenul evoluției de la centrele fortificate la aglomerările proto-urbane, caracteristice sfârșitului Epocii fierului în Europa.

Dintre cele șase cetăți recunoscute ca monumente UNESCO, Sarmizegetusa Regia, Costești Cetățuia, Piatra Roșie, Costești Blidaru și Bănița se află pe teritoriul Parcului Natural Grădiștea Muncelului–Cioclovina, iar cetatea Căpâlna este în județul Alba, în apropierea limitelor ariei protejate. Dintre ele, Sarmizegetusa Regia se află în administrarea Consiliului Județean Hunedoara, restul, proprietăți ale statului român, având o situație juridică neclară.

(Adevarul)