Războiul din Ucraina, ziua 800. Franţa: Rusia a pierdut 150.000 de soldaţi / Moscova măreşte lista neagră / Kievul va trebui, la un moment dat, să participe la negocieri de pace cu Moscova, spune un oficial ucrainean

Ucraina va trebui, la un moment dat, să participe la discuţii cu Rusia pentru a pune capăt războiului, a declarat un oficial de rang înalt din cadrul serviciilor secrete ucrainene într-un interviu publicat joi.

Căderea oraşului Ceasiv Iar este probabil o chestiune de timp.

Cameron afirmă că Marea Britanie susţine dreptul Ucrainei de a folosi arme britanice pentru a lovi în interiorul Rusiei

Numărul morţilor în rândul soldaţilor ruşi de la începutul invaziei ruse a Ucrainei a fost de aproximativ 150.000. Acest lucru a fost estimat de ministrul francez de externe, Stephane Sejourne, într-un interviu pentru ziarul independent rus Novaia Gazeta. „Eşecul militar al Rusiei este deja în această cifră: estimăm victimele militare ruseşti la 500.000, inclusiv 150.000 de morţi”, a declarat Sejourne, „Toate acestea pentru ce? În două cuvinte: pentru nimic”. Totuşi, aceasta este o estimare mai mică decât cea făcută de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski în februarie, când a vorbit despre 180.000 de soldaţi ruşi ucişi în doi ani de război. Până la sfârşitul lunii aprilie, Marea Britanie estima că aproximativ 450.000 de ruşi au fost ucişi sau răniţi în Ucraina. Moscova, la rândul ei, nu oferă nicio informaţie cu privire la numărul de morţi şi răniţi dintre trupele sale.

Preşedintele rus Vladimir Putin a avut o întrevedere cu Alexei Diumin, fost prieten al lui Evgheni Prigojin, cu scopul de a limita puterea ministrului Apărării Serghei Şoigu. Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) scrie acest lucru în ultimul său raport. În întâlnirea care a avut loc ieri la proprietatea prezidenţială din Novo-Ogariovo, regiunea Meuse, guvernatorul regiunii Tula şi cunoscut afiliat al Grupului Wagner şi-a exprimat sprijinul pentru lupta militară rusă în Ucraina şi a anunţat îmbunătăţiri la baza de apărare rusă de la Tula. Diumin, relatează ISW, a declarat apoi că administraţia Tula colaborează cu Ministerul Apărării de la Moscova pentru a dota unităţile militare ruse cu materialul necesar indicat de comandanţii locali. Diumin a mai menţionat că Tula a deschis unul dintre primele centre de instruire pentru operatorii de drone în cooperare cu Ministerul rus al Apărării. Diumin încearcă să câştige favoarea lui Putin, după ce acesta s-a alăturat în mod repetat de Prigojin, în 2022 şi în 2023.

Ministerul rus de Interne i-a plasat pe fostul ministru ucrainean de Finanţe, Alexander Şlapak, şi pe fostul şef al Băncii Naţionale a Ucrainei, Stepan Kubiv, pe lista de urmăriţi pentru încălcări nespecificate ale Codului Penal. Alături de ei a fost şi secretarul Consiliului Naţional de Securitate şi Apărare al Ucrainei, Oleksandr Litvinenko.

10:03 Institutul pentru studiul războiului: Putin vrea să-l limiteze pe Shoigu prin fostul afiliat Wagner

Vladimir Putin ar intenţiona să „limiteze” puterea ministrului Apărării, Serghei Şoigu, să-l „echilibreze” şi să-l „pedepsească” cumva pentru că nu şi-a atins încă obiectivele militare ale Kremlinului. Institutul american pentru Studiul Războiului scrie acest lucru. Persoana identificată de Putin pentru acest obiectiv ar fi guvernatorul regiunii Tula, Alexei Dyumin, pe care liderul de la Kremlin l-a întâlnit pe 2 mai trecut. Dyumin este un fost afiliat lui Wagner şi prieten al regretatului lider Yevgeny Prigozhin cu care s-a alăturat întotdeauna deschis cu scopul de a lua locul lui Shoigu la Ministerul Apărării. Surse interne ruse au sugerat că Kremlinul l-ar putea numi pe Dyumin într-un nou rol legat de industria rusă de apărare.

Marea Britanie a promis Ucrainei un ajutor în valoare de 3,5 miliarde de euro pe an „atâta timp cât este nevoie”. Acest lucru a declarat Ministerul de Externe britanic, David Cameron, care se află în vizită la Kiev unde s-a întâlnit cu preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski.

Forţele armate ruse au bombardat regiunea Herson. „Au fost avariate două blocuri de locuinţe şi 10 case particulare, instituţii de învăţământ, o infrastructură municipală, un magazin, garaje şi depozite, clădiri agricole, autovehicule, infrastructura portuară şi o conductă de gaz”, a declarat Oleksandr Prokudin, şeful administraţiei militare. O persoană a fost rănită.

În timpul nopţii, sistemele de apărare aeriană au doborât cinci drone peste regiunea Belgorod şi Crimeea. Ministerul rus al Apărării a raportat acest lucru pe canalul său Telegram. Cinci drone ucrainene au fost distruse şi interceptate în regiunea Belgorod, una deasupra Crimeei. Nu au fost raportate pagube sau victime.

Căderea oraşului Ceasiv Iar din regiunea Doneţk, într-un mod similar cu Avdiivka, este probabil o chestiune de timp, a declarat şeful adjunct al serviciului de informaţii militare, generalul-maior Vadim Skibiţki, într-un interviu acordat publicaţiei The Economist.

"Nu astăzi sau mâine, bineînţeles, dar totul în funcţie de rezervele şi proviziile noastre", a adăugat generalul.

Forţele ruse şi-au mutat atenţia spre Chasiv Yar, un oraş care deschide calea pentru noi avansuri în regiune, după ce au capturat Avdiivka în februarie.

Ucraina se confruntă, de asemenea, cu o situaţie dificilă în apropierea satului Ocheretyne, un sat situat la aproximativ 15 kilometri nord-vest de Avdiivka.

Rusia a pierdut 472.140 de soldaţi în Ucraina de la începutul invaziei, a raportat Statul Major General al Forţelor Armate ale Ucrainei.

Acest număr include 1.270 de pierderi suferite de forţele ruse doar în ultima zi.

Potrivit raportului, Rusia a pierdut, de asemenea, 7.354 de tancuri, 14.129 de vehicule blindate de luptă, 16.224 de vehicule şi rezervoare de combustibil, 12.102 sisteme de artilerie, 1.053 de sisteme de rachete cu lansare multiplă, 786 de sisteme de apărare aeriană, 348 de avioane, 325 de elicoptere, 9.580 de drone, 26 de nave şi ambarcaţiuni şi un submarin.

Ministrul britanic de externe David Cameron a promis o asistenţă militară anuală de 3 miliarde de lire sterline pentru Ucraina, adăugând că Londra va continua "atât timp cât va fi nevoie".

Vizita urmează anunţului premierului Rishi Sunak, care a anunţat că Marea Britanie va cheltui 2,5% din PIB pentru apărare şi se va angaja să aloce cel puţin 3 miliarde de lire sterline pe an pentru sprijinul militar acordat Ucrainei.

"O parte din aceste echipamente ajung de fapt în Ucraina astăzi, în timp ce mă aflu aici", a spus Cameron în faţa Catedralei Sfântul Mihail din centrul Kievului.

Cameron a adăugat că Ucraina are dreptul de a folosi armele furnizate de Londra pentru a lovi ţinte din interiorul Rusiei şi că depinde de Kiev dacă va face acest lucru: "Ucraina are acest drept. Aşa cum Rusia loveşte în interiorul Ucrainei, puteţi înţelege foarte bine de ce Ucraina simte nevoia să se asigure că se apără".

Volodimir Zelenski a exclus în mod repetat discuţiile cu Kremlinul, iar un decret pe care l-a emis după ce Rusia a anexat în mod oficial patru regiuni ucrainene în 2022 consideră negocierile "imposibile".

Dar generalul-maior Vadim Skibiţki, şeful adjunct al Direcţiei de informaţii militare HUR din Ucraina, a declarat pentru revista Economist că, în cele din urmă, va fi nevoie de discuţii, aşa cum ar fi cazul oricărui război.

"Generalul Skibiţki spune că nu vede o modalitate prin care Ucraina să câştige războiul doar pe câmpul de luptă. Chiar dacă ar fi capabilă să împingă forţele ruse înapoi la graniţe - o perspectivă din ce în ce mai îndepărtată - nu ar pune capăt războiului", a scris revista.

Astfel de războaie se pot încheia doar cu tratate, spune el. În acest moment, ambele părţi se luptă pentru "poziţia cea mai favorabilă" înaintea unor potenţiale discuţii. Dar negocierile semnificative pot începe cel mai devreme abia în a doua jumătate a anului 2025, consideră Skibiţki.

Zelenski şi alţi oficiali au declarat că Rusia nu este invitată la un "summit de pace" planificat de Elveţia în iunie, deoarece nu există nicio garanţie că Moscova va negocia cu bună credinţă.

Ministrul ucrainean de Externe, Dmitro Kuleba, a părut să aibă aceeaşi opinie ca Skibiţki într-un interviu acordat săptămâna aceasta revistei Foreign Policy, spunând că scopul summitului din iunie este "de a uni ţările care împărtăşesc principii şi abordări pe baza cărora vor construi acţiuni ulterioare".

"După aceea, comunicarea cu Rusia poate avea loc şi Rusia poate face parte din discuţii. Pentru că aveţi dreptate: în cele din urmă, nu puteţi pune capăt războiului fără ambele părţi"

Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, şi alţi oficiali de rang înalt spun că Ucraina blochează orice încercare de soluţionare.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat joi că reuniunea din iunie nu poate fi o "conferinţă serioasă cu aşteptări serioase de a obţine un anumit tip de rezultate" fără prezenţa Rusiei.

(Fluierul)