Ultimă oră - Bașcana Găgăuziei a fost trimisă în judecată: procesul are mize de zeci de milioane de lei

„Conform probatoriului administrat de către Procuratura Anticorupție în comun cu Centrul Național Anticorupție și Serviciul de Informație și Securitate, s-a constatat că, Evghenia Guțul, în perioada de timp 2019 – 2022, activând în calitate de secretară în cadrul Departamentului de Monitorizare, Planificare şi Control al fostului Partid Politic „Şor” (declarat neconstituţional prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 10 din 19.06.2023 şi radiat radiat din Registrul de stat al persoanelor juridice în data de 23.01.2024), a fost activ implicată în activitate de introducere sistematică a mijloacelor financiare necontabilizate în Republica Moldova, parvenite din partea unui grup criminal organizat, preponderent din Federația Rusă, prin efectuarea curselor aeriene și terestre (tur-retur timp de 24 ore). Pe care ulterior le integra în activitatea partidului în scopul susținerii activității acestuia pe arena politică din Republica Moldova, se menționează în comunicatul Procuraturii Anticorupție.

De asemenea, Evghenia Guțul, în calitate de complice, în perioada de timp octombrie 2022- noiembrie 2022, a coordonat activitatea unor Oficii Teritoriale a fostului Partid Politic „Șor” din raioanele Republicii Moldova, fiind responsabilă de verificarea, confirmarea listelor şi remunerarea participanților la protestele organizate de Partidul Politic „Şor” în faţa instituțiilor publice din mun. Chişinău (Parlament, Guvern, Președinție, Procuratura Generală etc.), astfel acceptând cu bună știință finanțarea partidului politic din partea unui grup criminal organizat în sumă totală de 42 498 532,40 lei.

Fapte infracționale similare i se incriminează și celeilalte complice, care a fost responsabilă de Oficiul Teritorial din mun. Chișinău, în perioada de timp octombrie 2022- noiembrie 2022, acceptând cu bună știință finanțarea partidului politic din partea grupului criminal organizat, în sumă totală de 9 746 825 lei, mijloace financiare destinate pentru achitarea protestele organizate de partidul politic, achitarea salariilor necontabilizate (în plicuri) membrilor de oficii teritoriale etc.”, arată suras citată.

Ce riscă?

Persoanele din dosar nu au recunoscut faptele comise, iar cauza penală în 68 de volume, împreună cu rechizitoriul pe 329 file, a fost trimisă pentru examinare în fond la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani.

„Pentru infracțiunea săvârșită legea prevede pedeapsa sub formă de amendă de la 57 500 la 92 500 lei sau cu închisoare de la 2 la 7 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita anumite activităţi pe un termen de la 2 la 5 ani, iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de la 250 000 la 450 000 lei cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate sau cu lichidarea persoanei juridice”, arată stiripesurse.md.

Kremlinul încearcă probabil să folosească actorii pro-ruşi din Moldova pentru a destabiliza democraţia şi societatea moldovenească, pentru a împiedica aderarea Moldovei la Uniunea Europeană (UE) sau chiar pentru a justifica viitoare operaţiuni hibride sau convenţionale împotriva Moldovei, scrie recent Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), în care porneşte de la interviul pe care guvernatoarea Găgăuziei, Evghenia Guţul, l-a acordat televiziunii ruse de stat Pervîi Kanal.

Guvernatoarea regiunii autonome moldoveneşti pro-ruse Găgăuzia, Evghenia Guţul, afiliată Kremlinului, a insinuat că oficialii români controlează guvernul moldovean, acesta fiind cel mai recent dintr-o serie de eforturi ale Kremlinului de a pune la îndoială suveranitatea guvernelor europene pro-occidentale, arată ISW, relatează News.ro.

Guţul a afirmat la 8 aprilie, în timpul unui interviu acordat televiziunii de stat Pervîi Kanal, că, dacă Găgăuzia ar începe un proces de separare de Republica Moldova, va exista o reacţie nu numai din partea guvernului moldovean de la Chişinău, ci şi din partea Bucureştiului, despre care Guţul a afirmat că este cel care "controlează" autorităţile moldoveneşti, insinuând că Moldova nu este suverană.

Guţul a susţinut că autorităţile moldoveneşti ar putea răspunde la secesiunea găgăuză cu "declaraţii zgomotoase şi ameninţătoare" sau ar putea desfăşura forţe în Găgăuzia şi a afirmat că unirea dintre Moldova şi România ar însemna "moartea" Moldovei, a limbii şi culturii moldoveneşti, rezumă ISW, care aminteşte, de asemenea că, la 5 aprilie, Guţul afirmase că Găgăuzia va începe "imediat" procesul de secesiune de Republica Moldova, în cazul în care Moldova se va uni cu România.

Interviul acordat de Guţul la 8 aprilie televiziunii de stat ruse are probabil ca scop stabilirea condiţiilor pentru a justifica o potenţială viitoare agresiune rusă împotriva Moldovei în faţa vorbitorilor de limbă rusă şi a publicului pro-rus din Găgăuzia, din republica separatistă pro-rusă moldovenească Transnistria şi din alte zone pro-ruse din Europa şi Asia Centrală, precum şi din Rusia însăşi, comentează ISW.

Kremlinul consideră probabil că eforturile sale în Moldova fac parte dintr-un conflict geopolitic existenţial mai larg al Rusiei cu Occidentul, adaugă Institutul, care menţionează că Ministerul rus al Afacerilor Externe şi oficiali ai săi au insinuat recent că ţările occidentale ghidează cumva politica de securitate naţională şi în cazul guvernului armean şi au afirmat că Finlanda "şi-a pierdut independenţa în luarea deciziilor de politică externă" de la aderarea sa la NATO.

Anterior, arată ISW, Kremlinul a făcut afirmaţii false similare, potrivit cărora NATO controlează Ucraina şi se foloseşte de Ucraina pentru a ameninţa Rusia, pentru a submina suveranitatea ucraineană şi a justifica invazia rusă în Ucraina.

Kremlinul va continua probabil să afirme că diferitele sale state-ţintă nu sunt pe deplin suverane pentru a stabili condiţiile informaţionale pentru operaţiuni hibride sau convenţionale ruseşti împotriva lor. "ISW continuă să evalueze că Kremlinul încearcă probabil să folosească actorii pro-ruşi din Moldova pentru a destabiliza democraţia şi societatea moldovenească, pentru a împiedica aderarea Moldovei la Uniunea Europeană (UE) sau chiar pentru a justifica viitoarele operaţiuni hibride sau convenţionale împotriva Moldovei", conchide analiza ISW.

(Fluierul)