Românii vor să trăiască mai sustenabil, dar le lipseşte infrastructura. Cum se poate implica mediul privat?

ADVERTORIAL

Românii vor să trăiască mai sustenabil, să se bucure de un aer mai curat, să recicleze, să conducă vehicule electrice sau să meargă mai mult cu bicicleta, însă lipsa infrastructurii reprezintă de cele mai multe ori un impediment.

La nivel naţional, România şi-a asumat tranziţia către un model economic mai sustenabil prin diferite planuri şi acorduri internaţionale, dar această ambiţie presupune multe elemente şi este structurată pe proiecte de anvergură care se mişcă greoi sau chiar întârzie ani buni.

Între timp, Bucureştiul rămâne unul dintre cele mai poluate oraşe din Europa şi se află în procedură de infringment cu Comisia Europeană pentru că depăşeşte în mod constant normele de poluare.

Peste 1,5 milioane de vehicule sunt înmatriculate în Capitală, conform datelor oficiale, dar estimările arată că numărul real al vehiculelor de pe străzile oraşului este mai aproape de 2 milioane.

Traficul din Bucureşti este unul dintre cele mai aglomerate din lume, Capitala situându-se pe locul 8 la nivel global în TomTom Traffic Index. Un şofer pierde în medie 150 de ore din viaţă pe an fiind blocat în traficul bucureştean la oră de vârf.

Printre soluţiile propuse pentru reducerea poluării pe care o generează aglomerarea traficului se numără încurajarea utilizării transportului în comun, a bicicletei sau a unui vehicul electric, însă toate acestea au nevoie de o infrastructură mai bine dezvoltată.

Peste 13% dintre români folosesc bicicleta pentru a se deplasa la muncă sau la şcoală, iar 41% merg cu bicicleta ca activitate recreativă, conform propunerii de Plan Naţional Velo, care arată că dezvoltarea unei infrastructuri velo va creşte ponderea celor care utilizează acest mijloc de transport.

În ceea ce priveşte adopţia vehiculelor electrice, aceasta a accelerat dar încă este sub 1% din parcul auto naţional în România şi puţin peste 1% din parcul auto european. Un raport Roland Berger arată că dezvoltarea infrastructurii este cheia pentru a accelera adopţia vehiculelor electrice.

Care sunt soluţiile pentru a dezvolta mai repede şi mai eficient o infrastructură de sustenabilitate în contextul în care proiectele ample derulate de stat sunt de multe ori greoaie? Cum se poate implica mediul privat?

Asociaţia Green Revolution s-a aliat cu Raiffeisen Bank România şi Mastercard România pentru a dezvolta un proiect de Pop-up de infrastructură prin care arată că dezvoltarea nu stă numai în mâinile statului.

Proiectul reuşeşte să dea un exemplu pentru modul în care o problemă complexă legată de o infrastructură mare poate fi abordată prin soluţii agile la scară mică.

Mai exact, proiectul s-a concretizat printr-un „box”, o „cutie de sustenabilitate”, care aduce la un loc un echipament pentru colectare sticlelor, o parcare de biciclete, staţii de încărcare pentru vehicule electrice şi un FANbox pentru preluarea coletelor. Acoperişul dispune de panouri solare şi de un spaţiu verde.

Primul box de acest fel a fost amplasat deja în Bucureşti, la intersecţia dintre Bulevardul Unirii şi strada Nerva Traian, în proximitatea pieţei volante Nerva Traian.

Un proiect precum cel realizat de Green Revolution, Raiffeisen Bank România şi Mastercard România poate fi extins rapid şi poate reprezenta un instrument real pentru a rezolva o parte din problema deficitului pe care îl are Bucureştiul şi chiar România la nivelul infrastructurii de sustenabilitate.

Spre exemplu, parcarea de biciclete BBOX poate ajuta la transformarea oricărui spaţiu în care este amplasat un Pop-up de infrastructură într-un punct de tranzit spre transportul în comun.

În acelaşi timp, cele două staţii de încărcare pentru vehicule electrice din fiecare locaţie pot ajuta la reducerea aşa-numitului „range anxiety” şi să îi încurajeze pe bucureşteni să adopte soluţii mai verzi.

Green Revolution, Raiffeisen Bank România şi Mastercard România au în plan să extindă reţeaua de Pop-up-uri de infrastructură în Bucureşti în 2024. Acestea vor fi plasate în diferite comunităţi şi, în funcţie de nevoie şi cerinţe, proiectul ar putea să se dezvolte cu noi locaţii.

Însă potenţialul unui astfel de Pop-up de infrastructură este unul mare, iar ritmul dezvoltării depinde şi de susţinerea pe care o atrage proiectul. Green Revolution, Mastercard România şi Raiffeisen Bank România sunt deschişi la parteneriate şi cu alte companii şi branduri, astfel încât mediul privat să contribuie la creşterea accelerată a infrastructurii de sustenabilitate.

O altă componentă importantă din structura „cutiei de sustenabilitate” este aparatul de colectare pentru ambalaje, mai exact pentru sticle. Un sondaj Reveal Marketing Research arată că pentru 36% dintre români principala barieră în calea reciclării deşeurilor este distanţa mare faţă de centrele de colectare.

Lipsa de implicare a populaţiei, dată în mare parte şi de lipsa infrastructurii, se vede clar la nivelul rezultatelor finale. România este la coada Uniunii Europene în privinţa ratei de colectare separată a deşeurilor.

România are o rată de colectare separată a deşeurilor de 12-13%, în timp ce ţinta UE pentru anul 2025 este de 55%. Chiar şi cu implementarea Sistemului de Garanţie-Returnare, încă semi-funcţional, România are nevoie de eforturi mai mari.

Prin urmare, Bucureştiul şi România au nevoie de cât mai multe proiecte precum cel de Pop-up de infrastructură realizat de Green Revolution, Raiffeisen Bank România şi Mastercard România.

(Fluierul)