_ Provocări cruciale pentru România în următorii 10 ani (raport). Actorii politici ar trebui să fie capabili să discute deschis aceste teme

01:15 2024-04-23 intpolitic - citeste alte articole pe aceeasi tema
Comentarii Adauga Comentariu

Provocări cruciale pentru România în următorii 10 ani (raport). Actorii politici ar trebui să fie capabili să discute deschis aceste teme

Întrebarea centrală cu care ne confruntăm astăzi este în ce măsură România – și regiunea în ansamblu – poate susține convergența economică în următorul deceniu și dincolo de acesta, în contextul schimbărilor globale, al schimbărilor transformatoare din sectoare industriale cheie, cum ar fi energia, industria auto și industria prelucrătoare, și al potențialului redus al economiilor în curs de dezvoltare de a face salturi în timp, tehnologic și economic.

Potrivit acestuia, în cazul României trebuie ridicate două probleme cruciale:AdChoices

– în ce măsură tendința de creștere din trecut este sustenabilă în noile condiții, având în vedere deprofesionalizarea sectorului public din ultimii ani, și

– în ce măsură actualul model de creștere al țării este în conformitate cu tendințele preconizate ale UE, care se vor îndrepta probabil către producția „verde”, sustenabilitate și bunăstare, spre deosebire de creșterea „pură” a PIB-ului, bazată pe o forță de muncă accesibilă.

Scăderea Veniturilor din Petrol și Gaze: România se confruntă cu riscul unei diminuări a veniturilor provenite din petrol și gaze naturale, care în prezent reprezintă aproape 10% din veniturile guvernamentale. Această scădere poate afecta planurile de a deveni un stat rentier, similare cu statele petroliere.

Finanțarea Pensiilor: Existența planurilor de finanțare a pensiilor din redevențele petroliere este pusă sub semnul întrebării, în contextul în care producția de petrol este anticipată să scadă până în anul 2035.

Situația Gazelor Naturale: Provocările legate de exploatarea și eficientizarea resurselor de gaze naturale complica perspectivele pe termen lung ale sectorului energetic românesc.

Sfârșitul Fondurilor UE în UE-35: Regulile schimbate în cadrul Uniunii Europene ar putea duce la pierderea fondurilor europene, care reprezintă 1-2% din PIB-ul României, transformând țara într-un contribuabil net.

Impactul Sfârșitului PNRR: Finalizarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) ar putea însemna că 2-3 regiuni din România nu vor mai beneficia de fonduri pentru coeziune, afectând dezvoltarea lor regională.

Provocări Pe Termen Mediu și Lung: În următorii 10 ani, piața muncii în România se va confrunta cu transformări majore, necesitând adaptări în politica de ocupare a forței de muncă și în strategiile de educație și formare profesională.

Presiuni în Contextul Noului Schengen: Adopția Schengen aduce noi responsabilități pentru România în ceea ce privește gestionarea migrației și securitatea frontierelor, punând presiune pe autorități să îmbunătățească metodele actuale de gestionare a fluxurilor migratorii.

(Fluierul)